Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.1 Separatoare
o cablurilor lungi din sistemele IT (cu neutru izolat) sau TN (cu neutru
legat la pamant).
Elemente constructive
Elemente componente ale întrerupatoarelor de jt
b. Functiuni:
o cu electromagnet
o cu motor
Icu: capacitate de rupere ultima, pentru diferite valori ale tensiunii de
utilizare Ue
Alegerea întrerupatoarelor
cm3
100 8 58,7 8 1,5 Ol zincat Ag-Ni2)
250 10 92,5 11 1,5 pasivizat Ag-Ni*)
500 20 299 12 1,5 Ag-Ni»)
800 25 363 20 2 Ag-No *)
1
) pe un pol; 2) un deget pe element; 3) doua degete pe element; 4) doua
degete pentru contact
permanent + un deget pentru contact de arc.
Sistemul de contacte al unui întreruptor cu putere mare de rupere:
Indicele 1 este atribuit caii de curent prin care trece curentul principal i1
iar indicele 2 caii de curent prin care trece curentul secundar i2.. Din cele
Întrerupatoare limitatoare
Teoria limitarii
"ce limiteaza" si
"cum se limiteaza".
ca cc
Notiunea de "întrerupator limitator" însemna o limitare a valorii a
curentului ce poate fi trecut prin aparat. Se defineste durata prearc durata
scursa între momentul aparitiei scurtcircuitului si momentul atingerii valorii
curentului limitat
Aceasta crestere la un factor de putere corespunde unui
curent de scurtcircuit simetric.
de putere ( ) si ), devine .
Cresterea rapida a tensiunii arcului este usor de realizat prin analiza
definitiei acestei tensiuni si dependentele ei de rezistenta arcului electric
. O rezistenta foarte mare la un curent de scurtcircuit dat,
conduce la tensiuni ridicate din coloana arcului electric. Cresterea rezistentei
este posibila prin doua metode:
Circuite magnetice
.
Prin scaderea ecuatiei uS=L di1/dt (circuit pur inductiv fara arc) din uS-
Ua = Ldi2/dt se obtine : Ua=L(di1/dt-di2/dt) = Ld(i1-i2)/dt= Ldif/dt unde if
este curentul fictiv definit cu relatia if=i1-i2 .
unde
Întrerupatoare limitatoare
Capacitatea exceptionala de limitare a gamei Compact NS se datoreaza
tehnicii rotative de dubla întrerupere (respingerea naturala foarte rapida a
contactelor si formarea a doua arcuri în serie cu un front de unda foarte
abrupt).
Cele mai simple si deci cele mai utilizate aparate de protectie sunt
sigurantele fuzibile. Ele se bazeaza pe fenomenul de transformare a energiei
electrice în energie calorica. Peste o anumita valoare a intensitatii
curentului , metalul elementului fuzibil se topeste si circuitul respectiv se
deschide. În momentul arderii sigurantei exista posibilitatea formarii arcului
electric care sa continue conductia si de aceea se iau masuri speciale pentru a
evita acest lucru.
2. În al doilea rând , arcul format poate trece si-n fazele vecine, din care
cauza va trebui ca între faze sa se plaseze pereti despartitori izolanti.
Sigurante de tip închis. Sigurantele de tip închis pot fi fara sau cu
umplutura. Cele fara umplutura prezinta avantaje fata de sigurantele deschise
tubulare de care dealtfel se aseamana. În primul rând efectele arcului sunt
mai strâns localizate, fuzibilul fiind complet închis, iar în al doilea rând,
materialul tubului fiind gazogen (fibra , textolit ) , arcul este rupt instantaneu
ca urmare a cresterii presiunii locale. Desi schimbarea fuzibilului este mai
anevoioasa decât la sigurantele deschise, se prefera ultimelor din cauza
gabaritului de montaj mai redus.
Soclul
Performantele lor sunt limitate si ele sunt din ce în ce mai mult înlocuite
de cartuse cilindrice miniaturizate . Stingerea arcului electric în contact cu
granulele din material refractar este un principiu utilizat la functionarea
sigurantelor fuzibile.
Element fuzibil
a) Curentul nominal al soclului -este acel curent de valoare constanta care
poate fi suportat un timp nedefinit ,fara a depasi supratemperaturile
maxime admisibile si pentru care s-a calculat functionarea de durata a
partilor conductoare de curent si a contactelor sigurantelor .Cum de obicei
un anumit tip de siguranta permite utilizarea mai multor elemente fuzibile
pentru diferiti curenti nominali, curentul nominal al soclului (indicat pe
corpul lui) reprezinta cel mai mare dintre curentii nominali ai elementelor
fuzibile destinate acestei sigurante.
b) Curentul nominal al elementului fuzibil - este acel curent de durata
la care elementul fuzibil trebuie sa functioneze timp îndelungat ;curentul
nominal al fuzibilului se determina prin calibrarea sa pe baza de încercari.
Rezulta ,atât pentru socluri cât si pentru patroanele elementelor fuzibile, ca
valoarea curentului nominal este conditionata de valoarea standardizata a
temperaturii mediului ambiant si de valoarea supratemperaturilor maxime
admise la functionarea de durata( C).
- curentul cel mai mare (maxim)la care înca nu se produce topirea
(fuziunea) intr-un timp dat -curent conceptional de nefuziune I .
- curentul cel mai mic (minim) la care trebuie sa se produca
topirea într-un timp dat-curent conceptional de fuziune I .Acesti
curenti se exprima ca multiplii ai curentului nominal.
sau
,
Integrala Joule
Întrucât curentul din arc se stinge ia=0 durata arcului ta se determina
0=il-(Ua-U)ta/L functie de durata pre-arc ta=tpa /(k-1)
(k-1)
L si S obtinem :
În cazul:
a) - pentru tensiuni si puteri de rupere mici s-a utilizat initial un fir de plumb
întins în aer liber. Plumbul având o rezistenta specifica mare si o temperatura
redusa de topire, necesita un volum mare de metal, pentru un curent nominal
dat. Pentru obtinerea de puteri de rupere mari s-a observat ca în timpul
arderii firului fuzibil, trebuie sa se reduca la minimum cantitatea de ruperi
metalice.
Utilizarea firelor fuzibile din cupru sau argint, care, comparativ cu plumbul,
au o foarte buna conductivitate termica si electrica si punct de topire
ridicat(Cupru 20o =0,0169[m]; 20o=393[W/m.K]; top=1083[oC] ; Argint
20o =0,0162[m]; 20o=493[W/m.K]; top=960,6[oC]; Plumb top=327[oC]) a
permis marirea densitatii de curent în fuzibil si obtinerea unor sectiuni de fire
mai reduse, reducându-se volumul de metal ce se vaporizeaza în timpul
arderii.
e) daca în anumite locuri pe o banda fuzibila se practica gâtuiri sau perforatii
se pot obtine urmatoarele performante: caracteristica de topire foarte
rapida, putere de rupere mare. Cea mai buna perfectionare o constituie
elementul fuzibil de tip sita (figura 2.42) în care s-a practicat un mare numar
de perforatii aliniate în siruri longitudinale si transversale . În acest mod se
obtin mai multe întreruperi în serie , care provoaca o crestere rapida a caderii
de tensiune în arc. iar legaturile transversale reduc extinderea si durata
arcului. cumulându-se cele doua efecte se obtine o considerabila micsorare a
duratei arcului Cresterea în continuare a puterii de rupere si a rapiditatii de
actionare a sigurantelor fuzibile cu umplutura de nisip a fost posibila
reducându-se sectiunea echivalenta necesara, marind gradul de racire al
elementului fuzibil.