APARATE DE DISTRIBUŢIE IN INSTALAŢIILE ELECTRICE

         Curentii intrerupti si aparate

       I=0  separatoare (1000 cicluri de manevra)

       In- sarcina -separatoare de  sarcina

       In -100 In ( suprasarcina si scurtcircuit) - disjunctoare (100.000

cicluri manevra) si sigurantele fuzibile (1 ciclu de manevra)

2.1 Separatoare

Separatoarele sunt aparate care închid sau deschid un circuit fara

sarcina .Starea 646q1620g închis -deschis   trebuie sa fie foarte bine
evidentiata si vizibila  Caracteristicile principale ale unui separator sunt :

 Serviciul de functionare este de durata .De aceea , pentru a asigura un

contract bun, presiunea pe contacte trebuie sa fie mare iar materialul
sa nu oxideze, lucru care ar putea duce la întreruperea continuitatii
circuitului sau la marirea rezistentei de contact si implicit la încalziri
locale.

 Capacitatea de rupere este zero, deci nu se vor utiliza pentru decuplari

în sarcina (nu se prevad sisteme de stingere a arcului)

Constructia unui separator este reprezentat în figura

- constructie manevrare simpla  ..

                       Separator     - tipuri de contacte

Caracteristicile electromecanice ale separatoarelor fabricate în tara

sunt:

-         tensiunea nominala : 500 V si 1000 V

-         curentul nominal : 200 A; 315 A; 630 A ; 1000 A.

-         rezistenta la uzura mecanica : 1000 cicluri

-         actionarea : manuala (de obicei cu prajina izolatoare)

-         durata de conectare : 100 %

2.2 Aparate de joasa tensiune de comutatie si protectie

Protectia retelelor de distributie reprezinta protectia:

o      retelelor de distributie  alimentate de un transformator

o      retelelor alimentate de un grup generator

o      cablurilor lungi din sistemele IT (cu neutru izolat) sau TN (cu neutru
legat la pamant).

Asigurarea comutatiei presupune camere  de stingere a arcului electric

camera  este puternic influentata de mediul de stingere

       aerul atmosferic(disjunctoare, întrerupatoare de sarcina)

        materialul granulat (nisip de cuart- sigurante fuzibile).

Principii de stingere a arcului

       suflaj magnetic

       efectul de electrod si nisa.

 2.2.1 Întrerupatoare de joasa tensiune

a Constructia si functionarea întrerupatoarelor de joasa tensiune

Întrerupatoarele - sunt aparate de comutatie capabile sa suporte,

închida si deschida curenti nominali dar si de scurtcircuit în conditii
prestabilite.

Disjunctoarele  sunt aparate de distributie în instalatiile electrice dar

joaca rolul si de aparat de protectie prin echiparea întrerupatoarelor cu
declansatoare termice pentru protectia la suprasarcina (DT), declansatoare
electromagnetice (sau relee de curent) pentru protectia la scurtcircuit (DE),
declansatoare de minima tensiune DTm sau declansatoare de deschidere DD
pentru comanda de le distanta.

Elemente constructive

       Circuitul principal de curent format din: contacte principale si borne de

racord la circuitul exterior realizate din profil de cupru argintat. Piesele
de contact se executa din materiale sinterizate (argint cu wolfram).
       camere de stingere din materiale refractare, camere de stingere  ce
limiteaza si izoleaza spatiul de formare si stingere a arcului electric si
permite evacuarea cantitatii de caldura dezvoltata în coloana arcului
electric. Ele se executa din materiale electroizolante cu rezistenta la
temperaturi ridicate (termoceramit, azbociment, etc.) in care sunt
plasate placutele feromagnetice
       piese izolante ce servesc la sustinerea mecanica si la izolarea electrica a
cailor de curent. Piesele izolante se executa din materiale ceramice
(portelan pentru sigurante fuzibile, steatit pentru aparate electrocalorice,
etc.), materiale termorigide (bachelita pentru piese fara solicitari
mecanice sau termice deosebite), materiale cu umplutura anorganica -
mica, azbest - pentru piese cu solicitari termice deosebite, polistireni cu
fibra de sticla - pentru solicitari la arc si materiale plastice(PVC -
pentru carcase, prize, poliamide si polistireni pentru capace transparente
(plexiglas); din rasini fenolice;
       electromagneti sau motoare electrice pentru comanda si actionarea
închiderii contactelor întrerupatoarelor ;
        cutia aparatului executata din tabla la întrerupatoarele mari iar la cele
de tip "compact" din rasini fenolice;
       elemente de protectie: DT, DE, DTm, instantanee sau temporizate;
termobimetalele si declansatoarele electromagnetice
       elemente accesorii precum blocuri de declansare, contacte auxiliare,
transformatoare de curent.
       mecanismul de actionare

              
Elemente componente ale întrerupatoarelor de jt

b. Functiuni:

-         functiunea de comutatie mecanica -îndeplinita  prin închiderea , respectiv

deschiderea contactelor principale si auxiliare  realizata  prin actionarea
mecanismului ;

-         functiunea de detectie a suprasarcinilor si declansare automata cu

temporizare conform caracteristicii de protectie .
-         functiunea de detectie a scurtcircuitelor si declansare instantanee;

-         functiunea de declansare libera manifestata prin preponderenta comenzii

de deschidere asupra celei de închidere ;

Functiuni ale întrerupatoarelor  de jt

Functiunea de comutatie mecanica-asigurata de: mecanismul de

actionare  M ,.

o      M= 0 , mecanism în pozitia deschis

o      M= 1 , mecanism în pozitia închis

Mecanismul de actionare ale

întrerupatoarele de joasa tensiune  poate
fi : 

o      cu actionare manuala ,

o      cu electromagnet

o      cu motor 

 Întrerupatoarele actionate manual au doua

pozitii stabile inchis -deschis si una intermediara corespunzatoare declansarii
prin protectie
 Pozitii ale manetei de comanda

Functiunea de detectie / declansare  la suprasarcini asigurata de

declansatorul termic DT prin:

       releu termic (lamela bimetalica)

       declansator electronic

Functiunea de detectie / declansare  la scurtcircuit blocul DE asigurata

de

       declansatoare electromagnetice

       relee de curent

       declansator electronic

Tipuri de declansatoare
 Declansatoare

Caracteristica  de declansare t d = f( I ) prezinta :

       zona dependenta de curent (actiunea DT)

       zona independenta de curent ( actiunea DE la Isc ) .

Pentru asigurarea selectivitatii 

caracteristica de declansare poate fi reglata
in curent

       prag de declansare la suprasarcina

       prag de declansare la scurtcircuit

reglajul timpului de actionare a

caracteristicii

       temporizare la declansarea protectiei la suprasarcina

       temporizare la declansarea protectiei la scurtcircuit

Caracteristica  de declansare t d = f( I ) pentru protectie motoare

Curentul de actionare magnetica Iem este cuprins în limite diferentiate dupa
tipul echipamentului protejat, cu valori de (3-20) In.

Se definesc curbele de forma B - (3-5) In, C - (5-10) In si D - (10-20) In.

 Simbolizarea întrerupatoarelor în schemele electrice

CEI 60947-2 (disjunctoare ) si   standardul romanesc 12120/2 - 83 indica

       litera reper Q pentru identificarea aparatelor cu comutatie  si pentru

tipurile de întrerupatoare echipate cu echipamente de protectie.

       asociaza simbolul de contact normal deschis cu functia de întrerupator

(x ), pe contactul fix,

       declansatoarele  pe contactul mobil

o      declansatoare electromagnetice (functia de declansare are

simbolul   )

o      si declansatoare termice (functia termica are simbolul   )

                                   

                             a)                        b)                                                c)

Caracteristicile standardizate indicate pe placuta indicatoare:

       tip aparat  :se indica denumirea si curentul nominal

       Ui: tensiune nominala de izolatie

       Uimp: tensiune de tinere la impuls

       Icu: capacitate de rupere ultima, pentru diferite valori ale tensiunii de
utilizare Ue

      

cat: categorie de utilizare

        Icw: curent de scurta durata admisibil

       Ics: capacitate de rupere in serviciu

       In: curent nominal

         aptitudine de sectionare

Alegerea întrerupatoarelor

Date consumatori: puterea , tensiunea ,randament, cosφ simultaneitatea

functionarii etc  si instalatie curentul de scurtcircuit se determina curentul
nominal si de scurtcircuit ce este vehiculat prin aparat

       Alegerea capacitatii de rupere

Capacitatea de rupere a unui intreruptor  se determina din calculul curentilor

de scurtcircuit si reprezinta valoarea efectiva a celui mai mare curent
întrerupt de aparat   

Cunoscând capacitatea de rupere  functie de tipul consumatorului

(tensiune de utilizare si curentul nominal al acestuia) se poate alege gama de
intrerupatoare rezultat al intersectiei capacitatii de rupere cu valoarea
curentului nominal
 curent nominal

       definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege functie de valoarea

nominala a tensiunii de linie a retelei. Aceasta reprezinta tensiunea dintre
caile de curent si poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
       alegerea curentului maxim suportat de aparat (practic tipul
aparatului). Curentul nominal al întrerupatorului  reprezinta valoarea
efectiva a curentului suportat de aparat timp de 8h fara ca încalzirea cailor de
curent sa depaseasca limita admisa
       Întrerupatorului echipat  cu declansatoare electromagnetice si
declansatoare termice i se alege, in  functie de curentul consumatorului, 
curentul de reglaj termic IR ≥In si curentul declansatorului electromagnetic
Im  ( în general valoarea curentul declansatorului electromagnetic Im  este de
10IR  pentru protectie motoare , iar întrerupatoare pentru distributie au gama
de reglaj 4-10IR)
        alegerea tensiunii de comanda (numai pentru întrerupatoarele
actionate cu electromagneti sau motor electric) ce reprezinta valoarea
efectiva a tensiunii ce se aplica blocului de comanda. Valorile acestor
tensiuni sunt standardizate putând efectua comanda atât în c.a. cât si în c.c.
24, 48, 110, 380, 500 Vc.a. respectiv 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c.
 Din punct de vedere al capacitatii de rupere avem  4 mari categorii:

1.Întrerupatoare cu capacitate mica de rupere Cr < 5KA cunoscute sub

denumirea de întrerupatoare automate mici sau întrerupatoare pentru
instalatii interioare;

2.Întrerupatoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de rupere

3.Întrerupatoare de mare putere de rupere  Cr>50KA

4.Întrerupatoare limitatoare ce acopera întreaga gama a capacitatilor de

rupere Cr(1 - 200)KA.

Întrerupatoare automate mici au capacitate de rupere sub 3-5 KA si

pot fi regasite în c.a si în c.c. pentru curenti nominali cuprinsi în gama de
reglaj: 0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6; 10; 16; 20; 25; 32 A. 63A Variantele
constructive  sunt de tip monopolar, bipolar si tripolar ,echipate cu DT si DE
(in gama (3-5)In sau (5-10)In) si/sau

Intrerupatoare automate mici

          Întrerupatoarele compacte fabricate în tara noastra  AMRO si USOL.

având capacitate de rupere cuprinse între 3-25KA;

a)  Întrerupatoarele compacte de tip AMRO reprezinta o serie modulara

completa în carcasa izolata pentru receptoare si linii de c.a. cu valori
nominale ale curentului cuprinse între 10 - 400 (630, 800, 1000)A. Aparatele
din gama AMRO  pot fi echipat cu protectie la :
       suprasarcina (DT) (0,67 - 1)Ir, cu Ir - curent reglat termic;
        scurtcircuit AMRO 25 - 100A reglate în domeniul (2 - 4) In si (3 -
6)In pentru AMRO 250 - 400A;
      minima tensiune (DTm) reglate în intervalul (0,35 - 0,7)
b)Întrerupatoare automate compacte de tip USOL se construiesc pentru
valori normale ale curentilor în gama (100 - 1000) A, comanda poate fi
manuala (curenti sub 100A), cu electromagnet (250A), sau cu motor (1000).

Întreruptor  compact  tip   USOL  250:

1 - maneta de actionare; 2 - clichet  principal; 3 - clapeta de armare; 4 -

biela I; 5 - biela  II; 6 - echipaj mobil; 7- element mobil de contact;  8 -
element fix  de contact; 9 - resort principal; 10 - clapeta ax declansator; 11 - 
declansator termic; 12 - buton de reglaj {0,8 ... 1) Ir; 13 - miez fix pentru
declansatorul electromagnetic; 14 - axul suport al echipajului mobil; 15 -
carcasa aparatului; 16 - placa de   prindere; 17 - borne de bare; 18 - camere
de stingere cu placi feromagnetice; 19 - armatura mobila a declansatorului
electromagnetic; 20 - axul declansatorului; 21 - clichet mic

Camera de stingere a întreruptorului compact este construita pe principiul

efectului de electrod, cumulat cu efectul de nisa.

Camerele de stingere dimensionate la 500 V pentru întreruptoarele compacte

tip USOL

Curentu Curentu Volumul1) Numaru Grosi Material    Material

l l de l de mea pentru pentru
nominal rupere camerei placi unei placa si contacte
de placi tratamentul
[A] KA.ef stingere

cm3
100 8 58,7 8 1,5 Ol zincat Ag-Ni2)
250 10 92,5 11 1,5 pasivizat Ag-Ni*)
500 20 299 12 1,5 Ag-Ni»)
800 25 363 20 2 Ag-No *)
1
) pe un pol; 2) un deget pe element; 3) doua degete pe element; 4) doua
degete pentru contact
permanent + un deget pentru contact de arc.

Schema electrica completa este functie de varianta constructiva si de tipul

actionarii. Spre exemplificare se prezinta schema electrica a întrerupatorului
USOL actionat cu electromagnet si respectiv motor.

USOL actionat cu electromagnet si motor

DT - declansator termic ; DE - declansator electromagnetic ; CFC - contact

de fine cursa ; M - motor de actionare ; Fem - frâna electromagnetica ; CC -
contactor de comanda ; RB - releu de blocaj ; I,O - butoanele de comanda a
închiderii si deschiderii
c)Alte realizari tehnice

Firma  Mitsubishi produce întrerupatoare compacte PSS în gama 30-

800 A  pe cinci categorii  30/60A, 100A, 250 A, 400A, si 800A .Categoria
PSS-100A este similara întrerupatorului românesc USOL-100 A , fiind
echipat cu contacte auxiliare si de alarma. Declansatoarele termice au curentii
de reglaj Ir în gama 0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6,3; 10; 16; 20; 25; 32 ,40,63,80
100 A iar declansatoarele electromagnetice reglate la 10 Ir  , durata fiind de
10ms. Vederea frontala a întrerupatorului PSS-100A este redata mai jos

Figura 2.13 Întrerupator PSS-100A

Grupul Schneider produce produce  intrerupatoare Masterpact  pentru

gama 80-6300 A  Intrerupatoarele automate Masterpact M08 pana la M63
sunt echipate cu unitati de control electronice cu microprocesor, care
asigura indeplinirea functiilor de baza ale aparatului. Toate functiile de
protectie  sunt alimentate de la reteaua de curent alternativ deci nu este
necesara o alimentare suplimentara. Acelasi lucru este valabil si pentru
majoritatea functiilor complementare. Fiecare unitate de control a
Masterpact-ului corespunde unui anumit tip de aplicatie (instantanee,
distributie, selectivitate, universala).

Întrerupatoare cu mare putere de rupere tip OROMAX

Pentru a face fata curentilor de scurtcircuit de ordinul 50 kA,

întreruptorul cu mare putere de rupere este echipat cu:

- contacte de regim permanent, de arc electric si rampe pentru introdu-

cerea arcului electric în camera de stingere;

- camere de stingere cu placi mai groase pentru divizarea arcului

electric si extragerea de caldura prin piciorul arcului electric.

În figura  se prezinta, schematizat, calea de curent în zona contactelor,

la un întreruptor OROMAX 4000 A, fabricat de întreprinderea
Electroaparataj. Prin contactul principal 7 trece aproximativ 60% din
curentul total, iar prin contactul de arc electric aproximativ 40%.

 
 Sistemul de contacte al unui întreruptor cu putere mare de rupere:

1 - contact principal; 2 - contact de arc electric; 3 a, b - rampe ; 4 - separator

de flama; 5 - piesa suport pentru elementele mobile   de    contact;    6 -
resort;    7 - piesa    intermediara; 8 - conductor  flexibil;   9 - cale de curent

La deschiderea aparatului se face transferul total de curent din

contactul principal în cel de arc electric. Pentru ca transferul sa fie facut cât
mai rapid inductivitatea buclei stabilita între cele doua contacte trebuie sa fie
cât mai redusa,

Sistemul de ecuatii ce descrie transferul cailor de curent:

            

                  

Indicele 1 este atribuit caii de curent prin care trece curentul principal i1
iar indicele 2 caii de curent prin care trece curentul secundar i2.. Din  cele

doua relatii rezulta:    Pe durata transferului

de curent, R1 are tendinta de crestere, iar intensitatea curentului total i se
poate considera constanta; din relatia de mai sus  se obtine:

                                                                

Derivata lui i2 va fi cu atât mai mare, cu cât inductivitatile L1 si L2 sunt

mai mici; contactele principal si de arc trebuie situate cât mai aproape unul
de altul.

În figura  se prezinta o sectiune într-un întreruptor de mare putere OROMAX

de 4000 A. Principalele piese componente sunt trecute în legenda figurii.

Fig.  Sectiune într-un întreruptor OROMAX 4000 A:

1-bare de legatura; 2 - cadru fix; 3 - contact debrosabil, element fix; 4-
contact debrosabil, element mobil; 5-contact principal, element fix; 6 -
contact principal, element mobil; 7 - rampa pentru extinderea arcului cu
element fix de contact pentru arc; 8 - rampa si element de contact pentru arc,
mobile; p-camera de stingere cu placi feromagnetice; 10 - declansator de
curent maxim; 11--declansator de tensiune minima; 12-clichet principal; 13 -
dispozitiv de siguranta contra debrosarii sub sarcina; 14 - mecanism (partea
centrala); 15-resoarte principale ; 16-butoane de închidere si deschidere; 17 -
semnalizator "resoarte armate" ; 18 - semnalizator mecanic "închis-deschis";
19 - maneta pentru armarea resortului 15.

Camera de stingere. Peretii camerelor de stingere sunt realizati din

ceramica electrotehnica rezistenta la temperatura arcului electric si la variatii
rapide de temperatura,  principiu fiind electrod si nisa

Mecanismul de actionare  Dispozitivele de actionare cu resort (arc),

sunt dispozitive cu acumulare de energie destinate echiparii întreruptoarelor
de medie tensiune, joasa tensiune si, uneori, la cele de foarte înalta tensiune
(întreruptor cu SF6).

Proprietate a acestui tip de dispozitiv este aceea ca nu necesita o sursa

de alimentare speciala si costisitoare, însa mecanismul de actionare trebuie
sa asigure:

-mentinerea pozitiei închis si zavorârea  fortei  de declansare

-declansarea cu o energie minima

-declansare libera la existenta unei comenzi de declansare

Schema principala a unui mecanism cu dispozitiv de actionare cu
acumularea energiei în arc 1- arbore motor (al dispozitivului de actionare);
2- arbore rezistent (al întreruptorului); 3- arc de închidere; 4- arc de
deschidere; 5-6- clichet de zavorâre a arcului de închidere; 7- electromagnet
de închidere; 8-9- clichet de zavorâre a arcului de deschidere; 10-
electromagnet de deschidere; 11- cuplaj comandat; 12- volant

Faza de închidere (anclansare): arcul 3 acumuleaza energia necesara

efectuarii operatiei de închidere fiind tensionat prin actionarea sa de catre
operator (prin manivela) sau de catre un electromotor: arcul este zavorât în
pozitia tensionat printr-un sistem de clicheti 5,6. Manual sau electric,
clichetul 5 este eliberat prin electromagnetul 7; prin aceasta arcul 3
antreneaza prin intermediul axului motor 1 si cuplajul 11 axul întreruptorului
2 si întreruptorul se închide. Întreruptorul este zavorât în pozitia închis de
catre sistemul de clicheti 8,9; totodata, este tensionat arcul 4 care va asigura
deschiderea.

Faza de deschidere (declansare): la eliberarea clichetului 8, prin comanda

manuala sau electrica prin elecromagnetul 10, se actioneaza asupra
clichetului 9; întreruptorul este deschis sub actiunea arcului 4. Volantul 12
restituie energia înmagazinata la sfârsitul curselor, când arcurile sunt aproape
destinse, ameliorând functionarea mecanismului si asigurând revenirea
acestuia în pozitia necesara de repaus.

Alte realizari tehnice Firma  Mitsubishi produce întrerupatoare compacte

Super AE pentru gama 1000-6300 A fixe si debrosabile pe doua categorii 
Super AE1000-3200 SS  respectiv Super AE 4000-6300 SS. .
  

Figura 2.20  Întrerupatorul Super AE -1600A

Intreruparorul Super AE 1000-3200  admite urmatoarea gama a

curentilor nominali 1000,1250,1600 2000,2500, 3200 Amperi , are tensiunea
de izolare 1000 V, tensiunea de utilizare 690V ,si capacitatea de rupere de
50KA la 690V respectiv de 65KA la 500V Categoria Super AE este similara
întrerupatorului românesc OROMAX , fiind echipat conform figurii
 Elemente ale întrerupatoarelor Super AE

Întrerupatoare limitatoare
     Teoria limitarii

Întrerupatoarele limitatoare sunt fabricate pentru întreaga gama de

curenti nominali cu performanta ca pot întrerupe orice curent de scurtcircuit
datorita capacitatii de rupere foarte ridicata (200 KA). Denumirea de
întrerupator limitator ridica câteva întrebari si anume

"ce limiteaza" si

"cum se limiteaza".

         Pentru întelegerea notiunii de "limitare" trebuie sa definim conform

recomandarii 50 a C.E.I. urmatorii curenti:

-         curentul prezumat al unui circuit electric ce reprezinta curentul ce ar

trece prin circuit daca în locul aparatului de comutatie ar fi o bara masiva
conductoare de impedanta neglijabila. În c.a. curentul prezumat reprezinta
amplitudinea vârf la vârf a curentului ce ar trece prin bara  În
circuitele de c.c. curentul prezumat reprezinta valoarea curentului de
scurtcircuit permanent (limitat de rezistenta circuitului) .

-         curentul limitat taiat reprezinta valoarea instantanee a curentului prin

aparat la care apare arcul electric. Valoarea curentului la care începe
stingerea arcului defineste curentul prezumat taiat.

ca                                                              cc
         Notiunea de "întrerupator limitator" însemna o limitare a valorii a
curentului ce poate fi trecut prin aparat. Se defineste durata prearc  durata
scursa între momentul aparitiei scurtcircuitului si momentul atingerii valorii
curentului limitat

"Ce limitam ?". - limitam curentul ca prin el sa limitam solicitarile

produse de acesta.

"Cum se realizeaza limitarea ?". Pentru a raspunde la aceasta

întrebare sa consideram diagrama schematica din figura în care, de la un
transformator cu tensiunea secundara "E" alimentam printr-o linie R - L
impedanta Z protejata de un aparat de comutatie A.

    

-         ecuatia tensiunilor:   în care cresterea curentului de

scurtcircuit în momentul initial este limitata numai de inductivitate:

 
          Aceasta crestere la un factor de putere  corespunde unui
curent de scurtcircuit simetric.

         Pentru a face posibila limitarea curentului trebuie sa sesizam panta

de  crestere a acestuia si sa actionam aparatul de comutatie pentru a
deschide circuitul. Aparatul de comutatie poate întrerupe curentul numai
daca sunt îndeplinite conditiile de întrerupere :

       în îndeplinirea conditiei ca tensiunea necesara arcului sa fie mai

mare decât tensiunea furnizata arcului. Într-o analiza monofazata

ecuatia:  (cu reprezentare vectoriala pentru un factor

de putere  ( ) si ), devine .

Curentul limitat atinge valoarea maxima când , caz în care

.

         Concluzie nu putem limita cresterea curentului de scurtcircuit pâna

când tensiunea arcului nu atinge valoarea tensiunii sursei. Aceasta tensiune
are valoarea nula în momentul separarii contactelor si creste pe masura ce
piesele de contact se departeaza.
 .

         Dupa ce tensiunea arcului depaseste valoarea tensiunii sursei, în acel

moment, începe procesul de stingere a arcului în aparatul de comutatie.
Notând cu "P" punctul de intersectie a tensiunii arcului cu tensiunea sursei si
tinând cont ca pentru sarcinile puternic inductive curentul se maximizeaza
dupa aproximativ  5 ms la 50 Hz, rezulta ca procesul de sesizare a
scurtcircuitului, de executare a comenzii de deschidere si de separare a
contactelor trebuie sa se faca  sub 5 ms. Daca aceste procese se realizeaza
lent, nu se poate realiza limitarea curentului de scurtcircuit.
         Sintetizând cele descrise putem desprinde trei conditii ce trebuiesc îndeplinite pentru o corecta
limitare a curentului de scurtcircuit si anume:

1. Timp de sesizare a scurtcircuitului redus la minim (t0 - mic). Acest

lucru este conditionat în special de dispozitivele de sesizare a
curentului de scurtcircuit.

2. Mecanism performant de deschidere, concretizat prin viteze mari de

separare a contactelor si alungire rapida a arcului electric mecanism cu
inertie redusa.

3. Camera de stingere performanta, capabila sa creeze tensiuni timpurii

necesare arcului si cu  valori mari
        

Se ajunge în baza conditiilor enuntate la o alta întrebare si anume "cum se

pot realiza aceste conditii ?".

-         tensiunea necesara coloanei arcului electric  trebuie sa prezinte o

crestere rapida cu o aparitie timpurie, adica, pe cât posibil, înca din faza
de sesizare a scurtcircuitului.

         Cresterea rapida a tensiunii arcului este usor de realizat prin analiza
definitiei acestei tensiuni si dependentele ei de rezistenta arcului electric
. O rezistenta foarte mare la un curent de scurtcircuit dat,
conduce la tensiuni ridicate din coloana arcului electric. Cresterea rezistentei
este posibila prin doua metode:

         - introducerea de rezistente suplimentare în serie în circuit, rezistenta

ce trebuie sa aiba valoare foarte ridicata la curenti intensi. Acest lucru este
posibil prin utilizarea de materiale conductoare cu punct de topire scazut,
materiale preîncalzite de trecerea curentului nominal si cu o vaporizare
rapida la curent de scurtcircuit. Rezistenta în aceasta situatie creste foarte
mult fiind dependenta de proportia materialului usor fuzibil, în materialul
caii conductoare. În acest sens, întâlnim calea conductoare cu zone de
strangulare, umplute cu un astfel de material usor fuzibil (caz asemanator
sigurantelor fuzibile). Deficienta acestor solutii este ca dupa o deconectare
cu limitare, calea de curent trebuie înlocuita.

         - utilizarea rezistentei coloanei arcului electric în limitarea curentului

de scurtcircuit prin intensificarea conditiilor de racire a arcului. Rezistenta
neliniara dependenta puternic de temperatura coloanei arcului, poate fi un
element cheie al limitarii curentului de scurtcircuit. Asocierea peretilor reci,
a suflajului magnetic ca principii de stingere cu efectul de electrod si nisa
poate conduce la intensificarea conditiilor de racire si alungirea rapida a
coloanei arcului. În cazul unor astfel de camere tensiunile necesare existentei
coloanei arcului electric ating valori de 1000 V pentru o retea cu tensiunea
de faza de 220 V.

.Aparitia timpurie a tensiunii arcului electric este posibila prin

utilizarea de contacte cu tendinta de desprindere la curenti intensi. Astfel de
contacte utilizeaza efectul electrodinamic al curentului de scurtcircuit, forta
ce tinde sa desprinda contactele permitând aparitia si dezvoltarea arcului
înainte de primirea comenzii de deschidere

Circuite magnetice 

         Câmpul magnetic necesar desprinderii poate fi sporit prin dispozitivul.

caz în care actionarea este independenta de curentul de defect

         2 O corecta limitare a curentului de scurtcircuit implica un timp de

sesizare a scurtcircuitului si de actionare a mecanismului de deschidere
foarte redus (aproximativ 1 ms). Indicat ar fi ca limitarea sa se faca pentru
orice curent deconectat, iar mecanismul de actionare sa aiba înmagazinata
energia necesara deconectarii.

         Aceasta energie necesara deconectarii poate fi:

         - mecanica, acumulata în resoarte, dispozitive pneumatice sau

hidraulice. În general nu sunt economice deoarece creste gabaritul
constructiei si datorita inertiei durata actionarii este de aproximativ 10 ms.
         - chimica, declansata prin explozie, poate provoca o acceleratie ridicata
necesara deconectarii. Acest procedeu nu este aplicat, dar exista studii în
acest sens.

         - electrica, stocata într-un condensator conform experimentelor

Thomson. Dispozitivul contine pe disc un conductor spiralat ce produce
inductia B. Descarcarea condensatorului pe bobina controlata electronic prin
comanda tiristorului produce o forta de repulsie a discului superior
(conductor) prin interactiunea curentului indus în disc. Acest impuls este de
amplitudine ridicata cu un timp foarte redus (1 ms). Acest procedeu este
utilizat la întrerupatoarele ultrarapide.

Figura Dispozitivul Thomson

Acest aparat de protectie limiteaza ca amplitudine si durata curentul de

scurtcircuit, ca urmare a faptului ca în retelele de joasa tensiune cu curenti de
scurtcircuit importanti (30-100 kA) si curenti nominali mari (600-1000 A) ,
sigurantele fuzibile au efect de limitare redus .

     Parametrii limitarii functie de curentul de scurtcircuit

Circuit de cc

Ecuatia la aparitia scurtcircuitului US= Ri1 + Ldi1/dt

In momentul t1  tensiunea arcului depaseste tensiunea sursei si se produce

limitarea curentului:
di2/dt=1/L [uS-(Ri2+u)=0

      .      

       

Explicativa privind limitarea  curentului

Daca rezistenta R a circuitului este nula         uS- Ua = L di2/dt   unde cu i2 s-a

notat curentul limitat , adica în prezenta tensiunii arcului electric

Prin scaderea ecuatiei uS=L di1/dt   (circuit pur inductiv fara arc) din uS-
Ua = Ldi2/dt se obtine :  Ua=L(di1/dt-di2/dt) = Ld(i1-i2)/dt= Ldif/dt  unde if
este curentul fictiv  definit cu relatia if=i1-i2         .      

        

Explicativa privind limitarea  curentului

Curentul if  apare în momentul t1 al aparitiei arcului electric , iar înainte de

acest moment el este nul . Prin integrarea ecuatiei Ua =L*dif/dt , în limitele 0
si t ,  se obtine : if=i1-i2 = Ua t/L pentru circuitele pur inductive

si  pentru circuitele reale de cc, cu T= L/R constanta de

timp a circuitului ,

La t1 , if=0 iar  i2=il  - Ua t/L

La t2 i2=0 rezultand durata arcului  t2=ilL/Ua

Raportul de limitare  este

mai bun cu cat  t1 mai mic  T si Ua mai mari.

Energia dezvoltata în camera de stingere(integrala Joule)  se calculeaza cu

relatia :

                  

                  

       Parametrii limitarii  pentru curentului de scurtcircuit simetric

Expresia curentului de scurtcircuit simetric este de forma

.

Unghiul 0 se datoreaza faptului ca numai dupa depasirea curentului

calibrat , declansatorul aparatului transmite un impuls mecanic asupra puntii
cu piese mobile, iar separarea pieselor de contact se face cu întârziere .În
aceste conditii din relatia : i1-i2=(Ua/L)t rezulta expresia curentului limitat :
 Raportul de limitare se obtine împartind curentul i2 din relatia

 în momentul t1 obtinand

Momentul t1 (sau unghiul t1) la care are loc valoarea maxima a

curentului limitat se afla din conditia :

unde

Momentul t2 trecerii curentului  prin zero(anularii

curentului) este  relatie care se rezolva prin iteratii .

Explicativa privind momentul limitarii a- curent simetric b- dependenta

curent limitat de tensiunea sursei

       Parametrii limitarii  pentru curentului de scurtcircuit asimetric

 Expresia curentului de scurtcircuit asimetric , în ipoteza amortizarii
nule este :    ,

Din relatia  i1-i2=(Ua/L)t  rezulta   t

Momentul t1 (sau unghiul t1 ) la care curentul limitat are valoarea

maxima se afla din conditia :

Raportul de limitare  este :

Momentul t2 ( sau unghiul t2 ) trecerii curentului

 prin zero se obtine relatia :

care se rezolva prin iteratii .

Energia dezvoltata în camera de stingere  se calculeaza cu relatia :

                  

                  

Comparând functional si constructiv un aparat limitator cu unul

nelimitator se desprind urmatoarele avantaje pentru întreruptorul limitator :

-         se diminueaza sensibil tensiunea de restabilire si ca urmare solicitarea

dielectrica dupa trecerea prin zero a curentului este mai mica

-         se diminueaza energia dezvoltata de arcul electric si ca urmare gradul de

ionizare , în camera de stingere , este mai redus

-         caile de curent se dimensioneaza la curentul limitat si nu la curentul de

scurtcircuit prezumat .

                Realizari tehnice. Întrerupatoarele limitatoare sunt fabricate de Grupul

Schneder  prin firma Merlin - Gerin pentru curenti de pâna la 630 A cu
tensiuni necesare coloanei arcului cuprinse între 600 - 900 V. aparate ce 
utilizeaza dubla întrerupere (fig. 27 b). Aparatele cu întrerupere simpla sunt
utilizate pâna la 250 A. iar peste aceasta valoare utilizeaza dubla întrerupere
ce au miscare de rotatie  a contactului mobil .Curent prezumat este de 100
KA (capacitate de rupere) întrerupt în 2,5 ms.
  

 Întrerupatoare limitatoare
Capacitatea exceptionala de limitare a gamei Compact NS se datoreaza
tehnicii rotative de dubla întrerupere (respingerea naturala foarte rapida a 
contactelor si formarea a doua arcuri în serie cu un front de unda foarte
abrupt).

Curbe limitatoare de curent si de solicitari termice

Capacitatea de limitare a unui disjunctor reprezinta aptitudinea acestuia de a

limita curentii de scurtcircuit

       curentul limitat -functie de curentul de scurtcircuit prezumat

Curentul de scurtcircuit prezumat reprezinta curentul care ar circula daca nu

ar fi montat nici un dispozitiv de protectie):

       solicitarea termica(A2s), adica energia disipata de scurtcircuit într-un

conductor cu o rezistenta de 1 - in functie de curentul de scurtcircuit
prezumat
 2.2 Aparate ce au mediu de stingere al arcului electric materialul
granulat.  Sigurantele  fuzibile

Cele mai simple si deci cele mai utilizate aparate de protectie sunt
sigurantele fuzibile. Ele se bazeaza pe fenomenul de transformare a energiei
electrice în energie calorica. Peste o anumita valoare a intensitatii
curentului , metalul elementului fuzibil se topeste si circuitul respectiv se
deschide. În momentul arderii sigurantei exista posibilitatea formarii arcului
electric care sa continue conductia si de aceea se iau masuri speciale pentru a
evita acest lucru.

         Din punct de vedere constructiv sigurantele pot fi deschise, la care 

arcul se rupe în aer liber, sau închise, la care arcul se rupe în alt mediu.

         Sigurantele deschise Sunt utilizate mai mult în circuitele de forta si se

construiesc pentru curenti pâna la 500 A, din lamele de zinc electrolitic
având un singur loc de topire. Ele se monteaza pe sigurante de tip mâner .
Dezavantaje
 1.    Din cauza ca arcul care se produce la topirea fuzibilului este exterior ,
produsele arderii se depun pe placa port siguranta putând duce la
metalizarea acesteia.

2.    În al doilea rând , arcul format poate trece si-n  fazele vecine, din care
cauza va trebui ca între faze sa se plaseze pereti despartitori izolanti.

Sigurante de tip deschis

Un alt tip de siguranta

deschisa este cea tubulara
de fabricatie ruseasca ,
din portelan si fuzibile
din argint, pentru
60,80,100,125,160 si 200
A la tensiuni pâna la 500
V. Utilizarea argintului
prezinta avantajul ca nu se oxideaza la încalzire chiar pâna la 350 , ceea ce
asigura stabilitatea conditiilor de topire. Un al doilea avantaj al acestor
sigurante îl constituie prezenta tubului de portelan care limiteaza efectele
arcului electric.

         Sigurante de tip închis. Sigurantele de tip închis pot fi fara sau cu
umplutura. Cele fara umplutura prezinta avantaje fata de sigurantele deschise
tubulare de care dealtfel se aseamana. În primul rând efectele arcului sunt
mai strâns localizate, fuzibilul fiind complet închis, iar în al doilea rând,
materialul tubului fiind gazogen (fibra , textolit ) , arcul este rupt instantaneu
ca urmare a cresterii presiunii locale. Desi schimbarea fuzibilului este mai
anevoioasa decât la sigurantele deschise, se prefera ultimelor din cauza
gabaritului de montaj mai redus.

         Din categoria sigurantelor fuzibile cu material de umplutura cele mai

utilizate sunt sigurantele unipolare cu filet, care se folosesc atât în circuitele
de comanda, de iluminat cât si în cele de forta (6..100 A). O astfel de
siguranta se compune din trei parti:
        Soclul , montat fix pe panoul electric pe tabloul de distributie. Soclul
se construieste în doua variante : cu legare în fata (tip LF) si cu legare în
spate (tip LS ). Ele se compun din corpul de portelan 1 , capacul 2 tot din
portelan , contactul filetat superior 3 cu borna de legatura 4, contactul de
fund 5 cu borna respectiva 6.

Soclul

sigurantelor fuzibile cu material de umplutura

       Patronul port- fuzibil, confectionat dintr-un corp de portelan cu doua

contacte metalice la capace, între care se leaga fuzibilul. Interiorul este
umplut cu nisip de calitate superioara (90% bioxid de siliciu, lipsit de oxizi
metalici). Patroanele se construiesc în variante , deosebite ca forma si
dimensiuni:

-         patroanele de 6,10,16 A (fig33 a )

-         patroane de 20,25,35,50,63 A (fig33. b )

-         patroane de 80,100 A (fig33.  c )

       Capacul filetat (fig d) are rolul de a fixa în soclu si de a asigura

presiunea pe contactul de fund al acestuia . Cuprinde capacul propriu - zis
filetat si 1 si piesa izolatoare din portelan.
 Elemente de siguranta fuzibile cu umplutura: patrone

Diferitele prescriptii la aceste tipuri de sigurante sunt standardizate:

1.    Conditii tehnice : STAS  452 / 1-73

2.    Dimensiunile soclurilor : STAS  452 / 2-73

3.    Capacele filetate : STAS  452/3-73

4.    Patroanele sigurantelor: STAS  452/4,5-73

Curentul Diametrul Numarul Sectiunea

Nominal conductorului fuzibilului
de
(A) (mm) ( )
conductoare
6 0,18 1 0,0255
10 0,25 1 0,049
15 0,35 1 0,096
20 0,45 1 0,158
25 0,35 2 2 x 0,096
35 0,35 3 3 x 0,096
45 0,45 2 2 x 0,158
60 0,65 2 2 x 0,33
80 Banda de 0,15 - 0,60
mm
100 Banda de 0,15 - 0,75
mm
 În distributia electrica gasim în aceeasi masura fuzibile semiîncastrate ,
unde elementul fuzibil este purtat de un element mobil debrosabil .

Performantele lor sunt limitate si ele sunt din ce în ce mai mult înlocuite
de cartuse cilindrice miniaturizate . Stingerea arcului electric în contact cu
granulele din material refractar este un principiu utilizat la functionarea
sigurantelor fuzibile.

În cadrul sigurantelor fuzibile de joasa tensiune (<1000 V ) gasim

fuzibilele cu un element încastrat într-un cartus , de sectiune circulara sau
rectangulara

        

Element fuzibil

Caracteristici  electrice specifice  sigurantelor

a)   Curentul nominal al soclului -este acel curent de valoare constanta care
poate fi suportat un  timp  nedefinit ,fara a  depasi supratemperaturile
maxime admisibile si pentru care s-a calculat functionarea de durata a
partilor conductoare de curent si a contactelor sigurantelor .Cum de obicei
un  anumit tip  de siguranta permite utilizarea mai multor elemente fuzibile
pentru diferiti  curenti nominali, curentul nominal  al soclului (indicat pe 
corpul lui)  reprezinta cel mai mare dintre curentii nominali ai elementelor 
fuzibile destinate acestei  sigurante.
 b)   Curentul nominal  al  elementului fuzibil -  este acel curent de durata
la  care elementul  fuzibil trebuie sa functioneze timp îndelungat ;curentul
nominal al fuzibilului se determina prin calibrarea sa pe baza de încercari.
Rezulta ,atât pentru  socluri cât si pentru patroanele elementelor fuzibile, ca
valoarea curentului nominal este conditionata de valoarea standardizata a
temperaturii mediului ambiant si de valoarea supratemperaturilor maxime
admise la functionarea de durata( C).

c)    Curent limita de topire al fuzibilului -este curent pâna  la care 

elementul fuzibilului nu se topeste timp îndelungat  (practic una, doua ore,
teoretic un timp infinit lung).Unele standarde precizeaza domeniul de
existenta al curentului de topire minim indicându-se:

-         curentul cel mai mare (maxim)la  care înca nu se produce topirea
(fuziunea) intr-un timp dat -curent conceptional de nefuziune I .

-         curentul cel mai mic (minim) la  care trebuie sa se produca
topirea într-un timp dat-curent conceptional de fuziune I .Acesti
curenti se exprima ca multiplii ai curentului nominal.

d)   Tensiunea nominala a sigurantei fuzibile-intervine ori de câte ori se

aleg sau se compara intre ele doua sigurante de constructii diferite .Cum in 
exploatare valoarea tensiunii variaza intre anumite limite ,apare necesara
notiunea de tensiunea de serviciu maxima admisa (U ) .În majoritatea tarilor
europene ,standardele prevad U .

e)    Capacitatea de rupere (curent de rupere)- I -al sigurantei indicat prin

valoarea maxima a curentului de scurtcircuit ,pe care îl poate întrerupe
siguranta ,in conditii de încercare precizate de norme .

f)     Puterea de rupere Pr-a sigurantei la scurtcircuit se poate determina

pentru circuitele de curent  alternativ cu relatia :

Observatie  prin  curent  de rupere se întelege curentul de scurtcircuit de soc

simetric ce s-ar stabili în  circuitul dat( fara componenta continua ) in cazul
in care siguranta ar fi  scoasa  din circuit prin suntare ( înlocuita cu o
impedanta neglijabila- o bara ).

g)    Integrala Joule   se obtine trecând pe ordonata efectul termic

adica energia pre-arc si pe abscisa valoarea efectiva a curentului
nominal al elementului înlocuitor. aceasta marime (Integrala Joule  )
nu are dimensiunea unei energii ci este definita ca o integrala Joule
specifica (pe unitatea de rezistenta)

h)   caracteristicile timp-curent si de limitare a  sigurantei fuzibile

Functionarea  sigurantei fuzibile

Se disting doua moduri de functionare  dependente de intensitatea

curentului ce traverseaza fuzibilele , moduri ce determina doua caracteristici
si anume caracteristica timp-curent si caracteristica de limitare.

Regimurile  de functionare numite de fuziune , care sunt date cu faza de

pre-arc si faza de arc ,   depind foarte mult de supraintensitate .

1. Faza  pre-arc a sigurantei fuzibile

Fuzibilele sunt fondate sub un principiu termic si sunt foarte sensibile la

suprasarcinile instantanee si la schimbarile termice cu exteriorul .Trebuie
mentionat ca procesul de întrerupere depinde de temperatura initiala a
nisipului  care este suficient de mare în momentul aparitiei arcului  produs de
curentul de suprasarcina . În acest caz rezistivitatea nisipului scade si deci
capacitatea acestuia de a rupe arcul electric.

Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de

    

suprasarcina (caracteristica timp-curent) presupune încalzirea  lamelei si

a strictiunilor , apoi fuziunea acestora , încalzirea lor este continuata la
temperatura de volatilizare si aparitia tensiunii de arc ; tensiunea la borne
ramâne foarte slaba si nu modifica alura curentului în circuit .

Comportamentul lamelei fuzibile depinde de conditiile de disipare a

pierderilor datorate supraintensitatii , disiparea se face prin conductie ,
longitudinal de-a lungul conductoarelor si transversal de-a lungul nisipului
de umplutura si corpurilor izolante fata de mediul exterior .Scurgerea
relativa de energie termica este prea mare fata de supraintensitate care este
slaba si din acest motiv duratele de pre - arc t p,  pot deveni  foarte mari date

de : ,  unde  cu Rt rezistenta termica echivalenta a 

fuzibilului fata de mediul ambiant Pentru un element de lamela fuzibila . de
lungime L , sectiune constanta S si rezistenta R , încalzirea ramâne
uniforma . Calculul unei capacitati termice   a metalului ,nisipului si
anvelopei  la temperatura    parvenita de-a lungul timpului t este data iar
dependenta  supratemperatura - timp este de forma .

Întrucât încalzirea este lenta fiecare supratemperatura este datorata

unui curent  cu dependenta . Se obtine astfel caracteristica de

suprasarcina sau timp-curent a sigurantei fuzibile  

caracteristica ce se adapteaza obiectului protejat.

Procesul complex al topirii fuzibilului sub actiunea curentului de

scurtcircuit(caracteristica de limitare)  a fost prezentat unde  identificând
în intervalul de timp cuprins între încalzirea materialului si vaporizarea
acestuia  urmatoarea integrala Joule :

=Wp energia pre-

arc

Caracteristica de limitare exprima dependenta curent limitat -curent

prezumat si se determina pe baza duratei pre-arc

     Durata pre-arc în c. c.

circuit pur rezistiv  parcurs de curentul I de scurtcircuit , relatia

anterioara conduce la : 
         I2t=kS2 sau t=kS2/I2=t0    numit timp de fuziune .

 Curentul limitat de siguranta fuzibila  este egal cu valoarea celui prezumat

il=I

circuit R-L , iar constanta de timp corespunzatoare este  ,

curentul care parcurge siguranta are expresia :  conform figurii 

Figura Durata pre-arc în c. c

Prin introducerea curentului i în  relatia integralei Joule se poate determina

timpul de fuziune  astfel:

 sau

       relatie care stabileste o legatura

între durata t2 si durata t0 , dar se observa ca ecuatia corespunzatoare este
transcendenta .

 Utilizând dezvoltarea Taylor a exponentialei rezulta timpul de fuziune

corespunzator circuitului R-L
  

Curentul limitat se determina din relatia  utilizând dezvoltarea

Taylor a exponentialei si înlocuind timpul de fuziune rezultând il=I t2/.

Daca se raporteaza timpul de fuziune t2 si timpul de fuziune în curent

continuu t0 la constanta circuitului , se obtin timpii de fuziune în marimi
relative

 ,

curentul limitat devenind il=Iind

     Durata pre-arc în c. a.

În cazul curentului de scurtcircuit simetric , expresia acestuia la

trecerea curentului prin zero poate fi scrisa sub forma :

În ipoteza ca topirea fuzibilului are loc dupa timpul t2  timpul de

fuziune se determina din relatia :

   

 Notând  va rezulta :  

Daca se raporteaza timpul de fuziune t2 si timpul de fuziune în curent

continuu t0 la durata perioadei T, se obtin timpii de fuziune în marimi
relative :
            

Deci , timpul de fuziune relativ în c. a. simetric se poate exprima în

functie de timpul de fuziune relativ în c. c. Curentul limitat se obtine
înlocuind timpul de fuziune în  determinând 
.

 În figura   este evidentiata  evolutia curentului de scurtcircuit

prezumat(simetric) , a tensiunii din coloana arcului , a tensiunii sursei , a
curentului limitat , durata pre-arc fiind determinata de intersectia tensiunii
arcului cu a sursei

                   

Figura 2.39 Durata pre-arc în c. a.

Curentului de scurtcircuit asimetric cu asimetrie maxima :

   prin dezvoltarea în serie a functiei

 si limitarea la primii doi termeni se obtine :  
Ecuatia corectata a parabolei :

Integrala Joule  

   

Durata pre-arc  pentru curentul asimetric

2. Regim de arc al sigurantei fuzibile

       Durata si energia arcului în fuzibile

 Ec. tensiunii  din coloana arcului  Ua=U+Ldia/dt

determina curentul din arc ia =il-(Ua-U)t/L  cu il=I t2/=Itpa/  curentul

limitat. .

 Întrucât curentul din arc se stinge ia=0  durata arcului ta  se determina
0=il-(Ua-U)ta/L     functie de durata pre-arc   ta=tpa /(k-1) 

unde k=Ua/U  U=RI

 

  Energia de-a lungul  duratei arcului ta la o tensiune de arc constanta Ua

=k U   (k raport tensiune arc pe tensiune sursa)  se determina functie de
energia dezvoltata în durata pre-arc :

  (k-1)

Energia totala  Wt=Wp+Wa=[k/(k-1)]Wp= [k/(k-1)]KS2

Aceasta  energie depinde de integrala Joule de pre-arc , caracteristica

metalului folosit .

       Pierderile nominale în fuzibile

Pentru o lamela fara strictiuni pe ea cu o putere nominala 

, are  energia totala  .

Presupunând gradientul tensiunii de arc constant : Ea = U/L ,  prin înlocuirea

L si S  obtinem :

Perfectionarea  constructiva a elementelor fuzibile

 Progresele obtinute în perfectionarea constructiva a sigurantelor fuzibile de

joasa tensiune sunt ,mai ales ,rezultatul perfectionarii constructive a
elementului fuzibil.
În figura se reprezinta evolutia de perfectionare constructiva a elementelor
fuzibile rapide.

Figura  Perfectionarea  constructiva a elementelor fuzibile

În cazul:

a)    - pentru tensiuni si puteri de rupere mici s-a utilizat initial un fir de plumb
întins în aer liber. Plumbul având o rezistenta specifica mare si o temperatura
redusa de topire, necesita un volum mare de metal, pentru un curent nominal
dat. Pentru obtinerea de puteri de rupere mari s-a observat ca în timpul
arderii firului fuzibil, trebuie sa se reduca la minimum cantitatea de ruperi
metalice.

Utilizarea firelor fuzibile din cupru sau argint, care, comparativ cu plumbul,
au o foarte buna conductivitate termica si electrica si punct de topire
ridicat(Cupru 20o =0,0169[m]; 20o=393[W/m.K];  top=1083[oC] ; Argint
20o =0,0162[m]; 20o=493[W/m.K]; top=960,6[oC]; Plumb top=327[oC]) a
permis marirea densitatii de curent în fuzibil si obtinerea unor sectiuni de fire
mai reduse, reducându-se volumul de metal ce se vaporizeaza în timpul
arderii.

b)    si c) - la sigurantele de interior deschise producerea de scurtcircuite prin

expulzarea de metal topit în cazul distantei mici dintre faze si din motive de
protectia muncii firul fuzibil s-a ecranat cu un tub dielectric care însa nu
duce la cresterea puterii de rupere, ci doar mareste siguranta de functionare.
d)    sigurantele umplute cu nisip cuartos pur si uscat, comparativ cu firele de
fuzibil în aer, au puterea de rupere foarte mare, si-n anumite conditii au un
accentuat efect de limitare a curentilor de scurtcircuit.

e)    daca în anumite locuri pe o banda fuzibila se practica gâtuiri sau perforatii
se pot obtine urmatoarele performante: caracteristica de topire foarte
rapida, putere de rupere mare. Cea mai buna perfectionare o constituie
elementul fuzibil de tip sita (figura 2.42) în care s-a practicat un mare numar
de perforatii aliniate în siruri longitudinale si transversale . În acest mod se
obtin mai multe întreruperi în serie , care provoaca o crestere rapida a caderii
de tensiune în arc. iar legaturile transversale reduc extinderea si durata
arcului. cumulându-se cele doua efecte se obtine o considerabila micsorare a
duratei arcului Cresterea în continuare a puterii de rupere si a rapiditatii de
actionare a sigurantelor fuzibile cu umplutura de nisip a fost posibila
reducându-se sectiunea echivalenta necesara, marind gradul de racire al
elementului fuzibil.

Figura 2.42  Element înlocuitor pentru siguranta fuzibila de joasa tensiune

1, 2 - cutit pentru contact; 3 - banda fuzibila; 4 - semicarcasa din material

ceramic; 5 - spatiu pentru nisip de cuart; 6 - nit cu aliaj eutectic; 7 - gaura
pentru nitul eutectic; a - topire la scurtcircuit; b - topire la suprasarcina