1.

Locul si importanta electronicii de putere

Tipuri de energie: en. Mecanica en . termica
en. Luminoasa en.dinamica
EP se ocupa cu studiul sistemelor electronice
de putere.
def. Un system electronic de putere este un
ansamblu avand un rol bine stability care poate
contine unul sau mai multe convertoare sau alte
echipamente relizate cu autorul dispozitivelor
semiconductoare de putere
!n afara convertoarelor electronice de putere
electronica de putere mai studiaza si filtrele active
de putere" comutatoarele statice "
conpensatoarele pt imbunatatirea factorului de
putere" corectoare pentru tensiunea de linie. etc.
2.Definirea si structura convertoarelor
electronice de putere.
def. Un convertor e.p. numit si convertor static
este un echipament de baza al sistemelor e.p.
care vehicular puteri de oridinul #atilor la oridinul
zecilor de meg#ati.
def. $onvertoarele e.p. sunt echipamente care
se interpun intre sursa de enerfie electrica si unul
sau mai multi receptori cu rolul de a influenta
cantitativ acest flu% de energie electrica si a
realiza conversia static a energiei electrice prin
cae se modifica parametrii acestei energii" cum ar
fi:valoarea si forma de unda a tensiunii" natura
curentului " fracventa " nr. de faze.
&tructura ' poate fi imparter in ( mari blocuri )
primul bloc vehiculeaza flu%ul principal de
energie
' numit structura de forta ) *.cuprinde:
dispositive semiconductoare de putere" diode de
putere " tiristoare " tranzistoare de putere . +cest
prim bloc are si rol de filtrare sau de protective.
blocul ( ' blocul de comanda si control ) are rolul
de a furnizasemnalele de comanda pentru
semiconductoarele de putere" de a regla sau
controla anumite variabile din system ' tens "
curent ) sau implementa functii de protective la
nivelul structurii de forta . +cest bloc este realizat
cu disp. Microelectronice ' integrate " tranzistoare
de mica putere )
$riterii de clasificare: tipul comutatiei utilizate
in structura convertorului tipul conversiei statice
realizate e%istent sau absenta separarii
galvanice intre intrarea si iesirea convertoarelor
natura sarcinii si tipul de filtru utilizat de convertor
rolul sarcinii si posibilitatea reglarii iesirii
numarul de cadrane in care functioneaza
$lasificarea in fct de tipul comutatiei : cu
comutatie naturala 'utilizeaza dispositive
semiconductoare de putere fara capacitate de
blocare prin comanda cum ar fi diode de putere
sau triacele) cu comutatie de la retea ' utilizeaza
disp semiconductoare de putere avand capacitate
de blocare prin comanda " tranzistoare de
putere ) cu comutatie fortata ' au aplicate la
intrare o tensiune continua de unde rezulta si
posibilitatea de conversie continuu,alternativ "
continuu,continuu " numite si redresoare active
P-$"P.M) convertoare rezonante ' care
utilizeaza dispositive semiconductoare de putere
comandabile " capacitate de inchidere si
deschidere prin comanda " dar care in timpun
functionarii utilizeaza comutatie usoara atunci
cand fie tensiunea" curentul sau ambele sunt nule
pe dispozitiv )
3.Clasificarea convertoarelor electronice de
putere in functie de tipul conversiei
( tipuri : in c.c. ' / ) in c.a. ' 0 )
Pornind de la acest fapt putem intalni
urmatoarele tipuri de conversie statica a energiei
electrice tot in energie electrica : alternative,
alternativ 'redresare) continuu,alternativ
' inversie" invertoare )
continuu, continuu alternative 1 alternative
Ponind de la aceste tipuri de conversie in
practica intalnim urmatoarele clase de
convertoare electrice
, 2ariatoare de tensiune
0 +lternativa
0
, $onvertoare de frecventa
3E43E&5+3E
!62E3T5+3E
, $onvertoare cc,cc
/ ' variatoare de /
tensiune )
4.Generalitati asupra dispozitivelor
semiconductoare de putere.Clasificare
7). 4ispozitive necontrolabile , diodele de putere
prezint8 dou8 terminale de for98" f8r8 terminal de
comand8. &tarea de conduc9ie sau de blocare
este dictat8 de felul :n care sunt polarizate :n
circuit.
( ).4ispozitive cu amorsare controlat8 1 categorie
:n care sunt incluse tiristoarele ;i triacele.
+cestea au trei terminale" dou8 de for98 'anod"
catod) ;i unul de comand8 numit gril8 sau poart8.
Pentru a intra :n conduc9ie un tiristor trebuie
polarizat direct ;i comandat :ntre gril8 ;i catod cu
un impuls scurt de curent.
<). 4ispozitive semiconductoare de putere
controlabile1 sunt elemente de comuta9ie care
pot fi aduse :n conduc9ie ;i blocate prin comand8.
$u anumite e%cep9ii 'e%. =T5" M$T) semnalul de
deschidere trebuie aplicat continuu pe terminalul
de
comand8 pentru a men9ine starea de conduc9ie a
acestora dac8 sunt polarizate direct.
$lasificarea in fct de natura semnalului de
comanda
dispositive comandate in current 'tranzistoarele
bipolare de putere '>ipolar ?unction Transistors
,>?T) si tiristoarele cu blocare pe poart8 '=T5) )
dispozitive comandate :n tensiune 'tranzistoare
M5&-ET de putere 'M5& -ield Effect
Transistors) si tranzistoare bipolare cu gril8
izolat8 '!nsulated =ate
>ipolar Tranzistor ,
!=>T) si tiristorul
controlat M5& 'M5&
$ontrolled Thyristor ,
M$T) )
5.Pierderi in dispoziivele semicoductoare de
putere
Pierderi in conductie 1 orice dispozitiv aflat in
stare de conductive opune o rezistenta trecerii
curentului ' determinat de o cadere de tensiune
@U anA care mai departe determina pierderi in
conductie)
, durata relative de conductie
Pierderi in comutatie 1 se manifesta in timpul
trecerii de la starea de conductive la blocare si
vice versa.+cestea cresc daca frecventa de
comutatie este din ce in ce mai mare.
Pierderile sunt o frac9iune dinenergia electric8
vehiculat8 prin dispozitiv care este re9inut8 de
acesta printransformarea ei :n c8ldur8.
pT 't) / uT 't) iT 't) 1 puterea electrica
instantanee B u 't) 1 cadere de tensiune
6.Capsula , structura semiconductoare si
caracteristicile dispozitivelor
semiconductoare de putere.odule de putere
Capsula dispozitivului are diferite forme i mrimi n
funcie de tipul
acestuia, de fabricant, de tensiunea la care lucreaz, de
curentul maxim vehiculat, de
modul de rcire etc.
&tructura semiconductoare , de care depind
parametrii de func9ionare ai dispozitivului" atCt :n
regim static" cCt ;i :n regim dinamic.
$aracteristici
caracteristici statice prin care pot fi eviden9iate
tensiunile de lucru" tensiunile de str8pungere
invers8 sau direct8" curen9ii nominali" ma%imi ;i
de sc8p8ri"
c8derile de tensiune de pe dispozitivul aflat :n
conduc9ie" pierderi :n conduc9ie"zona de satura9ie"
zona ohmic8" zona de func9ionare sigur8 etc.
Toate aceste m8rimi sunt definite pentru un regim
stabilizat de func9ionare" de conductive sau
blocare ferm8. 4e asemenea" multe din aceste
m8rimi depind de valoarea parametrului de
comand8. Dn general" caracteristicile statice sunt
date prin intermediul caracteristicilor volt,amper
'u,i) ale dispozitivelor trasate :n planul electric
prezentat :n -ig.(.(.
caracteristici dinamice prin care sunt apreciate
performan9ele dinamice aledispozitivului" de
tranzi9ie din starea blocat :n starea de conduc9ie
;i viceversa.
+ceste m8rimi pot fi: timpii de comuta9ie"
frecven9ele ma%ime de lucru"pierderile :n
comuta9ie" pantele de cre;tere ;i sc8dere ale
curentului sau aletensiunii" curentul invers de
recombinare a sarcinilor care au participat
laconduc9ie" supratensiunile de comuta9ie etc."
Modulele de putere , a ap8rut ideea
E:mpachet8riiF 'pacGaging) :ntr,o singur8 capsul8
a acestor structuri standard sub forma modulelor
de putere
'po#er modules)
+vantae:
, compactizarea ;i diminuarea gabaritului
sistemului electronic de putereB
, imunitate sporit8 la perturba9iiB
, reducerea inductan9elor parazite ;i a emisiilor
electromagneticeB
, reducerea pierderilor :n timpul func9ion8riiB
, izolarea radiatorului de p8r9ile aflate sub
tensiuneB
, asamblarea u;oar8 ;i reducerea costului
sistemului
Trei categorii de module de putere:
H module integrate de putere 1 P!MB
H module de putere inteligente 1 !PMB
H module de putere programabile.
!.Diode de putere. "ipuri. #tructura
semiconductoare , caracteristici statice
Tipuri :
dioda de putere dedresoare 1 redresare a
retelelor de alimentade cu frecventa redusa 1
este o diode rapida 1 lucreaza la crt si tens mari
,, se po fabrica de peste IG2 si peste <JJJ + 1
caderea de tensiune in ur de 7 2
diode de comutatie 1 preia curentul de
descarcare a energiilor inductive at cand sunt
blocate dispozitivele controlabile de pe alte
ramuri ale circuitelor' comutatie fortata a
curentului ) 1 trebuie sa fie K/ rapide decat dsp.
$are blocheaza fortat curentul ' pt a realiza
aceasta conditie" se integreaza in aceleasi
module de putere si dsp. $ontrolabile si diode de
descarcare )
diode &$L5TTMN 1 au onctiune metal O
semiconductor 1 au prag al tensiunii foarte scazut
'J"(,J"< 2) , :n circuite de comutaPie" putCnd lucra
la frecvenPe de pCn8 la 7 MLz.
...............................................................................
.......
$."iristorul.#im%olul.#c&ema ec&ivalenta.
Caracteristici statice
! h , 'holding current 1 parametru de catalog)
'.Comanda in faza a tiristoarelor. Principiul
conversiei alternativ ( continuu a ener)iei
electrice
Principiul comenzii :n faz8 a unui tiristor
Principiul conversiei alternativ 1 continuu a
energiei electrice
def: Procesul static prin care unda tensiunii
alternative este transformata intro unda continua
sau o unda pulsatorie su o componenta interna
se numeste redresare.
1*."ranzistorul %ipolar de putere + sim%oluri,
caracteristici statice, comanda tranzistoarelor
osfet de putere
$aracteristica de conductie ideala
$omanda:
Tehnica de comand8 P.M .Pentru a eviden9ia
tehnica de comand8 P.M se presupune c8
elementul decomuta9ie T 'tranzistorul bipolar de
putere) este comandat ciclic. Pe durata perioadei
de comuta9ie Tc dispozitivul este :n conduc9ie
'56) uninterval ton ;i blocat '5--) un interval toff
astfel :ncCt: Tc / ton Q toff
-recven9acorespunz8toare perioadei Tc :
fc /7OTcpoart8 denumirea de frecven98 de
comuta9ie sau frecven98 de lucru a convertorului.
Dn
practic8" aceast8 frecven98 poate fi de ordinul
GLz :n cazul tranzistoarelor bipolare deputere.
+cest procedeu de modificare a tensiunii
continue poart8 denumirea de modificarea l89imii
impulsurilor 'ML!) saumodificarea duratei
impulsurilor 'M4!). 4e multe ori :n literatura
romCn8 despecialitate este utilizat8 ;i denumirea
de comand8 P.M 'Pulse .idth Modulation)"
&tructuri de comand8 :n baz8 a tranzistoarelor
bipolare de putere
&tructuri de
comand8 :n baz8 a tranzistoarelor bipolare de
putere:
'a) f8r8 tensiune negativ8 de blocare
11."ranzistorul mosfet de putere + sim%oluri ,
caracteristici statice , comanda tranzistoarelor
mosfet d putere
$aracteristica de conductie ideala
$omanda:
Toate aceste dispozitive sunt comandate :n
tensiune prin care se induce
efectul de cCmp pe baza c8ruia se ini9iaz8 sau
are loc conduc9ia dispozitivului.
$omanda :n tensiune nu presupune doar o
simpl8 polarizare a terminaluluide gril8" f8r8 nici
un consum de putere.
$ircuitele de comand8 pentru tranzistoarele cu
gril8 M5& pot fi referite scurtcu no9iunea de
driver" denumire utilizat8 ;i pentru circuitele de
comand8 a
tranzistoarelor bipolare de putere. -unc9iile
specifice sunt ;i ele acelea;i cu precizarea c8"
driver,ele pentru tranzistoare cu gril8 M5& fiind
realizate :n maoritatea cazurilor cu integrate
specializate" func9iile s,au dezvoltat c8p8tCnd
e%tensii ;i tr8s8turi
inteligente.
Pentru comanda tranzistoarelor cu gril8 M5& ;i
canal de tip n este necesar8 o tensiune pe gril8
pozitiv8 de Q'7JR7S)2 pentru deschidere ;i o
tensiune negativ8 de , 'SR7S)2 pentru blocare.
Prin intermediul rezisten9ei de gril8 3= se pot
fi%a amplitudinea ma%im8 a curentului de gril8 ;i
duratele de regim tranzitoriu.
12.tranzistorul ,G-" .sim%oluri , caract
statice , comanda.
13.Conversia alternativ continuu a ener)iei
electrice. Clasificarea redresoarelor si
clasificarea redresoarelor cu comutatie
naturala
def: Procesul static prin care unda tensiunii
alternative este transformata intro unda continua
sau o unda pulsatorie su o componenta interna
se numeste redresare.
&arcinile legate la iesirea cinvertoarelor a.c. 1
c.c. pot fi: electromotoare de curent continuu
electrochimice ' baterii de acumulatoare"
acoperire galvanica " instalatii de electroliza )
linii electrice de transport de c.c. scheme
electronice pentru diferite aparate.
&arcinile de c.c. pot fi sensibile la forma de
unda a tensiunii continue sau la forma de unda a
curentului. Pornind de la acest fapt redresoarele
pot fi prevazute cu filtre de tensiune la iesire "
capacitive sau capacitiv inductive sau filtre de
curent realizate cu inductante numite inductante
de filtrare.
Clasificarea )enerala a reductoarelor
4P2 tipului de comutatie:
redresoare cu comutatie naturala 1 functioneaza
la frecventa redusa de retea B gabarit mare ' din
cauza ca necesita filtre de tensiune sau curent ) B
acestea se pot conecta la retelele de distributie
' numinduse redresoare de linie ) B nu pot fi
blocate la comanda
redresoare cu comutatie fortata 1 realizate cu
disp. &emiconductoare de putere controlabile
' tranzistoare de putere ) B comutatia fortata este
utilizata pentru a controla activ forma de unda a
curentului absorbit' numite si redresoare active
din aceasta cauza ) B sunt ecologice nepoluante
pentru retea absorbind un curent aproape
sinusoidal.
4P2 nr de faze:
monofazate trifazate polifazate
' e%:he%afazate )
4P2 capacitatii reglarii iesirii:
necomandate comandate ' realiate cu
tirisoare sau tranzistoare de putere la care
tensiunea de iesire continua poate fi reglata intre
anumite limite )
4P2 nr de cadrane in care functioneaza
redresoare cu fct. !ntrun cadran 1 pot vehicula
energie intrun singur sens " de la intrare catre
iesire
' cadranul 7 )
in ( cadrane ' cadranul 7 si T " 7 si () 1 7 si T
pentru redresoare cu tiristoare " sunt redresoare
reversibile 1 schimba polaritatea tensiunii la iesire
1 7 si ( pentru redresoarele P.M ' redresoare
bidirectionale schimba sensul curentuluide la
iesire )
in T cadreane care sunt si reversibile si
bidirectionale
4P2 tipul filtrului utilizat la iesire
cu filtru de curent la iesire cu filtru de tensiune
la iesire
Clasificarea redresoarelor cu comutatie
naturala .C/
$lasificare generala : redresoare
necomandate cu diode comandate cu tiristoare
semicomandate cu dioade si tiristoare
+cestea se pot gasi in doua variante:
redresoare cu punct median 1 notate cu / B
pentru realizarea unui transformator cu mai multe
infasurari in secundar conectate impreuna la un
pct median B alimentare aredresoarelor facanduse
intre capetele libere ale infasurarii si punctul
median B au un numar mic de semiconductoare
redresoare in punte : , notat cu - B au un numar
dublu de semiconductoare B pot functiona si fata
transformator in anumite situatii
4P2 nr de faze: monofazate ' M( " >( )
trifazate ' M< " Ma " MI ) polizazate ' >7( "
>(T )
14.Procesul de comutatie naturala
4upa cum se cunoaste sensul notiunii de
comutatie este trecerea curentului de pe o
ramura a circuitului pe alta.
La comutatia naturala aceasta trecere se face
dupa deschiderea unui dispozitiv fara capacitate
de blocare de pe ramura care trebuie sa preia
curentul aparut datorita aparitiei unei tensiuni
numite de comutatie
UG care favorizeaza scaderea curentului de pa
ramura prin care a circulat si cresterea curentului
pe ramura care trebuie sa preia curentul
Pentru intelegerea procesului se va ilustra un
redresor comandat M<.
La iesirea redresorului s,a prevazut cu o
sarcina 3 L suficient de mare pentru a filtra
curentul foaarte bine.
!n timpul functionarii acest curent este comutat
intre ramurile tiristoarelor T7 si T( " T< .
Pentru a trata corect schema se presupune ca
curentul trece pe amura lui T7 urmand sa treaca
pe ramura T(.
&chema echivalenta a celor doua ramuri.
Evolutia curentului pe cele doua ramuri in timpul
comutatiei.
15..e)imul de redresor si invertor
Procesul prin care unda de tensiune alternativ8
a energiei electrice este transformat8 :ntr,o und8
de tensiune continu8 sau :ntr,o und8 pulsatorie
cu o
component8 continu8 poart8 denumirea de
redresare. Echipamentul electronic care
realizeaz8 aceast8 conversie :ntr,un proces static
poart8 denumirea de redresor.
.e)im redresor+ 4ac8 sarcina conectat8 la
ie;irea unui convertor electronic de putere
consum8
o putere electric8" convertorul are rolul unei
surse. $onform conven9iei de semne"
atunci cCnd sursele :;i :ndeplinesc rolul" furnizCnd
energie" sunt caracterizate de o
puterea pozitiv8. Dn -ig.U.7" pentru o putere
pozitiv8 'Pd KJ) convertorul face o
conversie alternativ,continuu ;i func9ioneaz8 :n
regim de redresor. +cest regim poate
fi ob9inut :n cadranul 7 atunci cCnd tensiunea Ud
;i curentul !d sunt pozitive" respectiv
:n cadranul < atunci cCnd ambele variabile sunt
negative.
.e)im invertor : 4ac8 la redresor este
conectat8 o sarcin8 activ8 aflat8 :n situa9ia de a
ceda energie ;i redresorul are capacitatea de a o
recupera transferCnd,o :n sens invers spre partea
de c.a." se poate scrie: Pd VJ. 3edresorul face o
conversie continuu 1 alternativ" func9ionCnd :n
regim de invertor. +cest regim poate fi ob9inut :n
cadranul ( atunci cCnd este !nversat sensul
curentului !d sau :n cadranul T atunci cCnd
tensiunea Ud :;i schimb8 polaritatea.
Eviden9ierea regimului instantaneu de redresor
' intervalul 7) ;i a regimuluiinstantaneu de
invertor 'intervalul () la un redresor comandat
monoalternan98.
16..edresorul monofazat in punte -2 prevazut
cu filtru de curent pe iesire.
3edresorul monofazat :n punte semicomandat8
con9ine :n structura sa dou8diode ;i dou8
tiristoare. &e poate afirma c8 provine dintr,o
punte complet comandat8realizat8 integral cu
tiristoare :n care um8tate din num8rul tiristoarelor
au fost:nlocuite cu diode. Dn acest fel" structura
devine mai simpl8" mai ieftin8 ;i mai u;or
decomandat. &unt avantae ce recomand8
puntea semicomandat8 :n multe aplica9ii
undeeste necesar8 o surs8 de c.c. reglabil8 cu
func9ionare :ntr,un cadran.
$ele dou8 diode din puntea monofazat8
semicomandat8 pot fi plasate :ntr,o
parte a pun9ii a;a cum se prezint8 :n -ig.77.7
'structura asimetric8) sau pot forma un
bra9 din cele dou8 ale pun9ii 'structura simetric8).
Us 't) / radical din ( WUs Wsin t
P,punct de comutatie naturala pt T( TT
6 1 punct de comutatie naturala pt T( T<
UdXY / f'X) Z caracteristica pentru un
redresor :n punte semicomandat8B
UdX / f'X) Z caracteristica pentru un redresor
:n punte complet comandat8.
1'..edresor trifazat cu punct median 3.
3edresoarele cu punct median necesit8 pentru
alimentare un transformatorprev8zut cu un punct
median :n secundar. Dn cazul redresorului trifazat
M<
transformatorul poate lipsi dac8 e%ist8 acces la
nulul re9elei. 4e multe ori"
prezen9atransformatorului este ustificat8 ;i de
necesitatea adapt8rii nivelului tensiunii de
laie;irea redresorului la cel cerut de sarcin8.
Pe de alt8 parte :ns8" utilizarea lui este
deficitar8 deoarece :nf8;ur8rile secundare
alimenteaz8 redresorul cu punct median
doar pe o singur8 alternan98. Dn consecin98"
pentru o anumit8 putere electric8vehiculat8"
transformatorul trebuie supradimensionat.
+vantaele redresoarelor cupunct median constau
:n reducerea num8rului semiconductoarelor de
putere utilizate ;i:n simplitatea schemelor de
comand8.
Dn aplica9iile ale c8ror puteri dep8;esc 7G.
sunt recomandate redresoaretrifazate. 2arianta
unui redresor trifazat se impune deoarece :n
compara9ie cu celmonofazat prezint8 urm8toarele
avantae:
H :ncarc8 simetric re9eaua trifazat8 de alimentareB
H frecven98 pulsurilor din forma de und8 a
tensiunii continue este mai mare"ceea ce permite
o mic;orare a filtrelor fa98 de varianta
monofazat8B
H pentru o aceea;i tensiune alternativ8 la intrare"
valoarea ma%im8 atensiunii continue de ie;ire
este mai mare la redresoarele trifazateB
H regimul de curent :ntrerupt poate s8 apar8 peste
un unghi de comand8 de<JJ la structura cu punct
median M< ;i peste un unghi de IJJ la structura
:n punte >I 'la redresoarele monofazate regimul
de curent :ntrerupt poates8 apar8 imediat ce
unghiul de comand8 p8r8se;te valoarea de JJ).
Procesul comuta9iei naturale :n cazul
redresorului M<$onform defini9iei sensul e%tins al
comuta9iei const8 :n trecerea curentuluielectric de
pe o ramur8 de circuit pe o alt8 ramur8 ca efect al
schimb8rii st8rii deconduc9ie a dispozitivelor
semiconductoare de putere de pe cele dou8
ramuri.
4ac8dispozitivele nu au capacitate de blocare"
curentul nu poate fi :ntrerupt for9at ;i obligat
s8 devieze pe o alt8 ramur8. Dn acest caz se
utilizeaz8 comuta9ia natural8 la caretrecerea
curentului de pe o ramur8 pe o alt8 ramur8 se
face sub EpresiuneaF unei
tensiuni de comuta9ie ce apare dup8 deschiderea
dispozitivului aflat pe ramura careurmeaz8 s8
preia curentul.
4E&E6ELE 4E L+ &U>!E$TUL 7T [[[[[[ Q
teorie
2*..edresorul trifazat in punte 0-61 complet
comandata
Dn maoritatea aplica9iilor puntea trifazat8 este
alimentat8 direct de la re9ea.
4ac8 printr,o redresare direct8 amplitudinea
tensiunii continue nu satisface sarcina de
c.c." se va utiliza un transformator de re9ea
trifazat" notat cu T3 :n -ig.7<.7. &,auprezentat
sarcinile de c.c. care necesit8 o filtrare a
curentului" respectiv sarcinile
pasive de tip 3,L '-ig.7<.7.a) ;i sarcinile active
de tip 3,L,E 'motor de c.c. Z-ig.7<.7.b). $hiar :n
condi9iile :n care frecven9a pulsurilor la o punte
>I este de trei
ori mai mare decCt la puntea monofazat8 >( 'fp /
I\f / <JJLz) de multe oriinductan9a proprie a
sarcinii nu este suficient de mare pentru buna
filtrare a curentului;i sunt utilizate inductan9e de
filtrare 'bobine de netezire) adi9ionale" notate cu
Lf.
Pentru simplitate" tensiunile din secundarul
transformatorului au fost notate cu u3" u& ;i
uT" iar pentru tiristoare s,a ales o numerotare larg
utilizat8 :n literatura de specialitate
care eviden9iaz8 ordinea de intrare :n conduc9ie a
dispozitivelor :n timpul unei ciclucomplet de
func9ionare.
Prima diagram8 prezent8 tensiunile sistemului
trifazat simetric u3" u& ;i uT care
alimenteaz8 puntea trifazat8" :mpreun8 cu
punctele de comuta9ie natural8:
, P7" P<" PS pentru tiristoarele polarizate direct
pe alternan9a pozitiv8 Z T7"T<" TS B
, 6(" 6T" 6I pentru tiristoarele polarizate direct
pe alternan9a negativ8 ZT(" TT" TI.
Pentru a determina intuitiv forma de und8 a
tensiunii redresate se consider8structura >I ca
fiind format8 din dou8 structuri cu punct median
M<: convertorul M<pale c8rui tiristoare T7" T<" TS
vor lucra pe semialternan9ele pozitive ;i
convertorul M<n
ale c8rui tiristoare T(" TT" TI vor lucra pe
semialternan9ele negative. +stfel" aplicCnd
Mirchhoff" se poate determina tensiunea ud't) pe
baza rela9iei:
ud 't) / uM< p 't) ] uM<n 't)
21.Convertoare c.c. ( c.c. . Clasificare ,
principiul madularii in latime a inpulsului
0 P2/ 1
Pentru a eviden9ia tehnica de comand8 P.M
se presupune c8 elementul de comuta9ie T
'tranzistorul bipolar de putere) este comandat
ciclic a;a cum se prezint8 :n -ig.T.T'b). Pe durata
perioadei de comuta9ie Tc dispozitivul este :n
conduc9ie '56) uninterval ton;i blocat '5--) un
interval toffastfel :ncCt: "c 3 ton 4 toff.
-recven9acorespunz8toare perioadei Tc :fc
315"cpoart8 denumirea de frecven de
comutaie sau frecven de lucru a convertorului.
Dnpractic8" aceast8 frecven98 poate fi de ordinul
GLz :n cazul tranzistoarelor bipolare de
putere.
Pe intervalul :n care dispozitivul T conduce :n
-ig.T.T'a) sursa de tensiunecontinu8 Ud este
legat8 la circuitul de sarcin8 R-L ;i tensiunea
instantanee de ie;ireue(t) este:ue 0t1 36d , * 7
t 7 ton
5dat8 cu intrarea :n conduc9ie a elementului de
comuta9ie " curentul ie0t1va circula prin acesta ;i
va cre;te dup8 o e%ponen9ial8 ca efect al aplic8rii
unei trepte de tensiune cu amplitudinea 6dpe un
circuit
.8L.
* 93 t 93 t :/.
unde este constanta de timp a circuitului de
sarcin8 ;i !min este valoareacurentului la
:nceputul intervalului ton 'condi9ia ini9ial8). La
sfCr;itul intervalului toncurentul prin dispozitivul "
;i sarcina .8Latinge valoarea ,ma;.
Dn momentul :n care "este blocat" curentul
ie0t1va continua s8 circule prindioda de
desc8rcare Dd :ntre9inut de energia acumulat8 :n
inductan9a L. -orma de und8pe intervalul
toffva fi o e%ponen9ial8 descresc8toare" la
sfCr;itul intervalului de blocarea "valoarea
curentul atingCnd valoarea !min.
B t:/9t9"c
$onsiderCnd dioda de desc8rcare ideal8" f8r8
nici o c8dere de tensiune :n starea de conduc9ie"
pe intervalul :n care dispozitivul "este blocat
tensiunea
instantanee de ie;ire ue0t1este zero 'dioda
Ddscurtcircuiteaz8 bornele sarcinii):
ue 0t1 3 *, ton 9t 7 "c
3aportul este numit durat8
relativ8 de conduc9ie ':n englez8: dutyratio) sau
factor de umplere. 4eoarece * 7 ton 7 "catunci
* 7 D.C 71. ^inCnd contde rela9ia '7.7_)
rezult8 c8:
* 7 D.C 71 * 76e 76d
clasificare samara convertoare c.c.,c.c.
H $onvertoare c.c. , c.c. coborCtoare de tensiune
'step,do#n)BH $onvertoare c.c. , c.c. ridic8toare
de tensiune 'step,up).
-iecare din acestea pot fi:H $onvertoare c.c. 1
c.c. f8r8 separare galvanic8 1 nu izoleaz8 electric
ie;irea deintrarea convertorului. La rCndul lor" pot
fi cu o func9ionare :n unul" dou8sau patru
cadrane. 4e asemenea" :n marea lor maoritate
convertoarele c.c. 1c.c. f8r8 separare galvanic8
permit ob9inerea la ie;ire a unei tensiuni
continuereglabile dintr,o tensiune continu8 la
intrare" considerat8 constant8. &untutilizate cu
prec8dere :n ac9ion8rile electrice reglabile cu
motoare de c.c.H $onvertoare c.c. 1 c.c. cu
separare galvanic8 1 izoleaz8 electric ie;irea de
intrarea convertorului. &epararea galvanic8 este
ob9inut8 cu autorul unortransformatoare de :nalt8
frecven98 care contribuie la reducerea gabaritului
;i
masei sistemului electronic de putere.
22.Convertor c.c. ( c.c. cu filtru de
curent la iesire si functionare intrun
cadran.
23.Convertor c.c. ( c.c. cu filtru de curent la
iesire si functionare in doua cadrane.
$hopper,ul cu func9ionare :n dou8 cadrane
con9ine dou8 dispozitive de puterecontrolabile
'tranzistoare) cu diode :n antiparalel formCnd
binecunoscuta structur8Ebra9 de punteF 'half
bridge Z semipunte). Modul :n care bra9ul de
punte seconecteaz8 la sursa Ud ;i la sarcina
activ8 reprezentat8 de motorul de c.c.
esteprezentat :n -ig.7`.S.

24.Convertorul c.c. ( c.c. cu functionare in 4

cadrane puntea < full%rid)e
25.Conversia statica c.c. ( a.c. a ener)iei
electrice. Clasificarea invertoarelor . ,nvertoare
cu unda plina.
Dn aceast8 sec9iune se prezint8 pe scurt cCteva
modalit89i de ob9inere atensiunilor alternative de
c8tre invertoarele autonome. !e;irea acestor
convertoare esteindependent8 de re9eaua de
distribu9ie a energiei electrice sau de orice alt8
surs8 dec.a. Ele :;i Efabric8F singure tensiunea
alternativ8" a c8rei form8 de und8 se apropie"mai
mult sau mai pu9in" de forma sinusoidal8.
5ricare ar fi tehnica de comuta9ieutilizat8
pentru conversia continuu,alternativ nici una nu
poate sintetiza tensiuniperfect armonice. 4in
acest punct de vedere" fiecare tehnic8 de
comand8 pentru
invertoare poate fi apreciat8 dup8 gradul de
performan98 al conversiei. &unt m8rimispecifice
cum ar fi ponderea armonicii fundamentale"
reziduul deformant al
armonicilor superioare ;i factorul de distorsiune
care pot cuantifica distorsiuneaarmonic8 a
tensiunii sau a curentului de la ie;irea
invertorului. Dn func9ie de naturareceptorului pot fi
utilizate filtre de tensiune" respectiv filtre de
curent pentru:mbun8t89irea formelor de und8
generate de invertor.