Variator de tensiune trifazat

cu semiconductoare de putere
Capitolul I Notiuni introductive asupra dispozitivelor
semiconductoare de putere si a convertoarelor statice
Clasificarea dispozitivelor semiconductoare de putere
In functie de modalitatea in care pot fi controlate
a)dispozitive necontrolabile
b)dispozitive cu amorsare controlata
c)dispozitive semiconductoare de putere controlabile
In functie de natura semnalului de comanda
a) dispozitive comandate in curent
b) dispozitive comandate in tensiune
In functie numarul de caracteristici de blocare si de conductie realizate de dispozitiv
a)caracteristica de blocare directa
b)caracteristica de conductie directa
c)caracteristica de blocare inversa
d)caracteristica de conductie inversa
Un convertor electronic de putere este un echipament care se interpune intre sursa
de energie electrica si unul sau mai multi receptori cu rol de a controla cantitativ
fluxul energetic si de a realiza in acelasi timp o conversie statica prin care se pot
modifica anumite caracteristici sau parametri ai energiei in scopul adaptarii acestora
la cerintele sarcinii.
Un convertor static cuprinde in general doua
parti:
parte de forta - cu o anumita structura realizata
cu dispozitive semiconductoare de putere,
dar si cu alte elemente de circuit cum ar fi
condensatoare si inductante cu rol de filtrare
sau protectie;
un bloc de comanda si control - cu rol de a
furniza semnale de comnda pentru
dispozitivele semiconductoare de putere,
regla sau controla anumite variabile din
sistem si nu in ultimul rand de a implementa
functii de protectie asociate partii de forta.

BLOC DE
COMANDA SI
CONTROL
STRUCTURA
DE FORTA
SURSA
RECEPTOR
U
i
f
i
, m
i

U
e
,f
e
, m
e

Convertor electronic de putere
Definirea si structura convertoarelor electronice de putere
Convertor static
Clasificarea convertoarelor electronice de putere
Criterii de clasificare se fac in functie de :
Regimul de comutatie
Tipul conversiei energiei si functiile lor externe
Tipul comutatiei folosite in structura de forta
Existenta sau nu a separarii galvanice intre intrare si iesire
Natura sarcinii si tipul de filtru utilizat la iesire
Rolul convertorului si posibilitatea reglarii iesirii
Numarul de cadrane in care functioneaza.
Din punct de vedere al regimului de comutatie convertoarele statice pot fi grupate
in:
convertoare fara comutatie;
convertoare in comutatie naturala sau in comutatie externa;
convertoare in comutatie fortata sau in comutatie proprie (interna).
Convertoarele mai pot fi clasificate n doua mari categorii :
Convertoare statice de curent alternativ
Convertoare statice de curent continuu.


CAPITOLUL II Dispozitive semiconductoare de putere
dioda de putere
tiristorul
triacul
tiristorul cu blocare pe poarta GTO
tranzistorul bipolar de putere
tranzistorul MOSFET de putere
tranzistorul bipolar cu poarta izolata IGBT
tiristorul MOS (MOS Controlled Thyristor MCT)
Tiristorul obisnuit este un dispozitiv semiconductor
de putere cu o mare capacitate in curent si tensiune,

Structura tiristorului
Principalele tipuri de dispozitive semiconductoare de putere intalnite in schemele
electrice ale echipamentelor electronice de putere sunt:
care face ca utilizarea lui in convertoare sa aiba inca o raspandire foarte mare.
Structura unui tiristor se compune din patru straturi semiconductoare in serie
pnpn, formand astfel trei jonctiuni ,ca in figura . Tiristorul in executie normala are
trei electrozi: anodul A catodul K si electrodul de comanda numit grila G.

Structura de baza utilizata in electronica de putere
este structura pnpn produsa de Shokley polarizata
direct, prezinta o caracteristica tensiune-curent
proprie elementelor de comutatie, cu doua stari
stabile: blocare si conductie.
Functionarea tiristorului implica existenta unui
circuit de comnda pe grila care sa furnizeze semnale
corespunzatoare de amorsare.
Amorsarea tiristorului se realizeaza prin injectarea
unui curent pe grila, la o tensiune mai mica decat



Caracteristica statica a tiristorului
Blocarea la
polarizare
inversa
Conductia
directa
Micsorarea tensinuini
de intoarcere prin
cresterea curentului d
e poarta I
G

mica decat cea de autoamorsare sau la tensiunea de autoamorsare fara curent de
poarta, mod utilizat foarte rar sau deloc.
Semnalul de comanda pentru amorsarea tiristorului poate fi atat continuu cat si
impulsuri de polaritate corespunzatoare. Timpul de comutare directa creste cu
temperatura si cu curentul anodic,dar scade cand amplitudinea semnalului de comada
creste. Pentru blocare este suficient sa micsoram tensiunea anodica sub valoarea de
mentinere, dar timpul de comutare invarsa scade daca invarsam polaritatea tensiunii la
anod. Daca semnalul de blocare este un impuls, exista o durata minima a acestuia,
numita timp de revenire pe poarta sub care blocarea nu are loc.

CAPITOLUL III COMUTATIA STATICA
Principiul deconectarii sincronizate
Schema de principiu a unui aparat electric cu comutatie
sincronizata este prezentata in figura si cuprinde aparatul
electric clasic cu contacte AE, cu dispozitivul sau de actionare
DA, la care se adauga un ansamblu de sincronizare AS.
Buna functionare a unor asemenea aparate cu comutatie
sincronizata presupune desigur viteze mari de separare a
contactelor acestora dar si treceri naturale prin zero ale
curentului ce se succed la intervale de timp egale cu o
semiperioada, deci regim permanent sinusoidal pentru
circuitele respective si nu regimuri tranzitorii de conectare sau
de efect, pe durata carora trecerile succesive prin zero ale
curentului nu se mai realizeaza dupa exact o semiperioada.
Desi teoretic deconectarea sincronizata s-ar putea s-ar

Schema de principiu cu
comutatie sincronizata
Principiul deconectarii
sincronizate
putea realiza si in raport cu trecerile naturale prin zero ale tensiunii, realizarile practice,
se refera doar la solutii ce asigura sincronizarea dupa valorile curentului, in plus,
necesitatea identificarii momentelor de trecere naturala prin zero ale curentului impune
utilizarea a trei module monofazate identice, independente in cazul comutatiei
sincronizate a circuitelor trifazate.
Contactoare statice de curent continuu
direct pentru T
1
se asigura astfel activarea circuitului de stingere, ce intervine prin
descarcarea condensatorului C cu un curent direct pentru T
2
, respectiv cu un curent
invers pentru T
1
, pe traseul C-T
1
-T
2
.
Daca valoarea rezultanta a curentului prin T
1
, ca diferenta dintre curentul
nominal ce parcurge consumatorul (R
s
L
s
) si curentul de descarcare al
condensatorului C, este sub limita minima de conductie, se obtine stingerea acestui
tiristor si deci intreruperea circuitului.
De mentionat faptul ca stingerea tiristorului auxiliar T
2
se realizeaza daca
valorile rezistentei R sunt suficient de mari.
Schema de principiu a unui contactor static de curent
continuu este prezentata in figura . Contactorul contine tiristorul
T
1
care, la o comanda convenabila asigurata de tensiunea U
C1
,
continua sau sub forma de impuls, trece in stare de conductie si
asigurata alimentarea consumatorului R
s
L
s .
In timpul procesului
tranzitoriu de conectare se realizeaza si incarcarea
condensatorului C pe traseul T
1
-C-R. Pentru a realiza
deconectarea contactorului se comanda trecerea in conductie a
tiristorului T
2
; se asigura astfel activarea circuitului de stingere,
ce intervine prin descarcarea condensatorului C cu un curent
Contactor static de
curent continuu
Contactoare statice de curent alternativ
Sunt echipamente care realizeaza conectarea si deconectarea unei sarcini la o sursa de
curent alternativ. Fata de cele de curent continuu, la cele de curent alternativ, deoarece
curentul trece periodic prin 0,nu sunt necesare circuite speciale de stingere. Scheme de
principiu ale unor contactoare statice monofazate de curent alternativ sunt prezentate in
figurile urmatoare:

Schema A) foloseste 2 tiristoare in montaj antiparalel si 2 dispozitive de comanda DC.
Prezinta dezavantajul utilizarii a 2 dispozitive de comanda si a faptului ca la aparitia unor
supratensiuni dinspre sursa sau sarcina daca tiristorul amorseaza direct, nu amorseaza
prin efect du/dt, celalalt tiristor se poate distruge.

In schema B) - un tiristor este inlocuit cu dioda D,
rezultand un singur dispozitiv de comanda.
Dezavantajul este faptul ca puterea pe sarcina este
(0,5-1 )
*
Pmax.
Avantajul consta in faptul ca se utilizeaza un singur
tiristor si un singur dispozitiv de comanda.
Dezavantajul : in conductie curentulcircula prin 3
elemente semiconductoare (D
1
+T+D
4
) (D
2
+T+D
3
) deci
cresc pierderile in comutatie.

Montajul E) este echivalent cu A) deoarece triacul
indeplineste functia a 2 tiristoare in montaj
antiparalel. Aceasta schema nu se poate utiliza pentru
curenti de sarcina mari.

Schema C) - prin conectarea in serie a 2 grupuri formate fiecare dintr-un tiristor si o
dioda in antiparalel. Avantajul consta in faptul ca se utilizeaza un singur dispozitiv de
comanda. D
1
, D
2
protejeaza tiristorul la supratensiune.

Montajul D) este realizat cu ajutorul unei punti redresoare D
1
-D
4
care are conectat pe
diagonala de curent continuu tiristorulul T.
CAPITOLUL IV Variatoare de curent alternativ
Variatorul de curent alternativ (denumit si
de tensiune alternativa), este un convertor
static care functioneaza fara comutatie.
El este un convertor alternativ-alternativ
care transforma un sistem de c.a monofazat
sau trifazat, cu frecventa f
i
si tensiunea de
intrare U
i
constanta (valoarea efectiva), intr-un
alt sistem de c.a. monofazat sau trifazat, avand
aceeasi frecventa ca primul si tensiunea de
iesire U
s
reglabila.
Deoarece este necesara circulatia
curentului in ambele sensuri, pentru realizarea
variatoarelor de c.a. se foloseste fie triacul,
fie tiristoare in montaj antiparalel. Din punct de vedere al circuitului de forta, aceste
doua variante sunt identice, deosebirile fiind doar la circuitele de comanda.
Comanda variatoarelor de c.a. pentru a regla valoarea efectiva a tensiunii de iesire,
se poate face dupa doua metode: reglajul de faza, respectiv controlul numarului
perioadelor de conductie.
a)montaj cu tiristoare antiparalel;
b) montaj cu tiristoare
Variatoare de c.a. monofazate cu sarcina rezistiva
In cazul unei sarcini pur active, L=0,
regimul de functionare al schemei este
reprezentat in figura (montajul cu tiristoare
antiparalel si a tensiunilor si curentul in cazul
unei sarcini rezistive).
Comanda tiristoarelor se face prin reglaj
de faza. Momentul amorsarii tiristoarelor
este dat de unghiul de comanda , masurat,
in acest caz, din momentul trecerii prin zero
a tensiunii de alimentare, u(t).

Tiristorul T
1
poate conduce in timpul semiperioadelor pozitive, iar tiristorul T
2
in timpul
semiperioadelor negative. Daca unul sau altul dintre tiristoare conduce, atunci tensiunea
aplicata sarcinii, u
s
, este egala cu tensiunea nula si tensiunea pe tiristoare, u
T
, este egala
cu u(t).
Curentul astfel obtinut este unul sinusoidal. Marimea unghiului
1
depinde de
valoarea unghiului de comanda . Daca impulsurile de amorsare pe poarta tiristoarelor
se aplica pentru =0, atunci se obtine functionarea schemei in regim de contactor
monofazat de c.a. si curentul de sarcina devine sinusoidal si in faza cu tensiunea sursei de
alimentare.

Variatoare de c.a. trifazate cu sarcina rezistiva
Schema variatorului de c.a. trifazat contine pe
fiecare faza cate o pereche de tiristoare conectate in
montaj antiparalel. Sarcina, de obicei, rezistiv-
inductiva poate fi conectata in stea sau in triunghi.
Atunci cand sarcina este conectata in triunghi,
functionarea variatorului trifazat este similara cu
cea corespunzatoare functionarii a trei variatoare de
c.a. monofazate alimentate cu tensiunile de linie.
In functie de valoarea unghiului de comanda ,
se poate regla in mod continuu, puterea absorbita
de sarcina de la o valoare maxima pana la zero.
Pentru o sarcina pur rezistiva, variatia in timp a
marimilor referitoare la faza A a sarcinii sunt
reprezentate in Fig.4.10, unghiul de comanda fiind
=/4. Au fost reprezentate mai intai pentru
claritate duratele de conductie ale tiristoarelor din
contactoarele K
A
, K
B
, K
C
. Dispozitivul de comanda pe
poarta (neconfigurat), asigura impulsurile de



amorsare ale tiristoarelor in mod periodic,
corespunzator unui sistem trifazat, cu un defazaj de 2/3 intre faze.
Formele de unda ale variatorului
trifazat de c.a. pentru o sarcina pur
rezistiva la unghiul de comanda =/4
Daca unghiul de comanda nu depaseste /3,
atunci pe o faza intervalul de conductie este de la
la intr-un sens, respectiv de la (+) la 2 in
sens opus.
Daca cele trei contactoare sunt in conductie in
acelasi timp, tensiunile de faza u
A
, u
B
si u
C
la
bornele sarcinii (considerata simetrica) sunt egale
cu tensiunile de faza ale sursei de alimentare, u
R
,
u
S
si u
T
.
In cazul in care doar doua contactoare sunt in
conductie, tensiunile de faza la bornele sarcinii,
sunt egale cu jumatate din tensiunea de linie a
sursei trifazate, corespunzatoare contactoarelor
care conduc.
Daca unghiul de comanda este intre limitele
/3<</2 atunci intervalul de conductie al
tiristoarelor se prelungeste.




Daca unghiul de comanda este mai mare de /2 atunci curentul pe faza prezinta o
intrerupere in fiecare semiperioada
Schema electrica variator
de c.a. trifazat
Aplicatia practica a variatorului de curent alternativ trifazat.
Descrierea schemei
figura 4.22
Acest variator de putere trifazat poate controla atat sarcini rezistive cat si sarcini
inductive. Dispozitivele semiconductoare de putere sunt complet izolate iar reglajul
formelor de unda, de la zero la incarcarea maxima, este facut prin intermediul unui
singur potentiometru, interfata cu calculatorul poate fi foarte usor de realizat,
presupunand ca toate izolatiile sunt corect implementate.
Caracteristicile variatorului de putere trifazic izolat optic sunt prezentate in figura
4.22. Acesta poate fi folosit pentru a comanda un cuptor trifazic, un motor trifazic etc.
Puterea este controlata de la zero la maxim de catre un singur potentiometru care
are rolul de a furniza tensiunea de control V
control
. Daca este nevoie, tensiunea de control
poate fi furnizata de la calculator folosind un montaj convertor de semnale digital-
analog.
In acest montaj, partea circuitului de forta si a circuitul de comanda sunt separate
galvanic prin intermediul optotriacelor model MOC3020. Caracteristicile liniare de
transfer sunt realizate folosind prin controlul numarului perioadelor de conductie.
In figura 4.22 este prezentat modul cum functioneaza una din cele 3 sectiuni ale
variatorului de putere folosind reprezentarea grafica a formelor de unda ale tensiunii.
Formele de unda ale celorlalte doua sectiuni sunt asemanatoare diferenta fiind ca
acestea sunt defazate cu 120 respectiv 240. Figura 4.22a) prezinta formele de unda ale
tensiunilor tipice unei retele trifazate.
Aceste tensiuni de linie sunt coborate la valoarea de 2x6V c.a. folosind
transformatoare coboratoare de tensiune. Forma de unda a tensiunii coborate in cazul
fazei L
1
este prezentat in figura 4.22 b) .
Aceasta tensiune este directionata prin intermediul a doua diode 1N4001 urmand a fi
introduse pe intrarea unui comparator neinversor pentru a fi comparata cu o tensiune
mai mica V

pentru a genera unghiuri pozitive si negative. Aceste unghiuri pozitive si
negative
a
,
d
sunt necesare pentru a ne asigura ca exista o tensiune minima la bornele
triacului inainte ca acesta sa fie amorsat. Semnalul rezultat reprezinta unghiurile
unghiuri pozitive si negative corespunzatoare fazei L
1
ce poate fi analizat in figura 4.22c).
In continuare un comparator genereaza un semnal de referinta , V
C2
necesar pentru
izolarea celor doua jumatati de ciclu ale formelor de unda, necesar pe intrarea S
A
a
integratului multiplexor HTC4053.
Doua semnale stabilizate, defazate cu 180, sunt generate folosind doua
comparatoare inversoare cu polarizare negativa (cu circuitul integrat LM339.). Amandoua
semireglabilele de 2K ale fiecarui comparator, trebuie ajustate pana se obtin semnalele
ca in figura 4.22 e) si f).Semnalele sunt aplicate pe pinii Y
IA
si Y
IB
care au functie de
intrare iesire independenta.
Folosind semnalul de referinta V
C2
impreuna cu semnalele Y
IA
si Y
IB
, multiplexorul
combina cele doua semnale pentru a genera un semnal de referinta Fig.4.22 g). la iesirea
pinul 14 (Z1) care are functia de intrare iesire comuna.


Aceasta e necesara pentru a atinge caracteristica liniara de transfer a variatorului.
Tensiunea V
Control
impreuna cu semnalul de referinta (V
S1
) sunt comparate pentru a
genera unghiul de aprindere ca in figura 4.22 h). O functie logica SI a fost realizata
folosind doua diode si un tranzistor , acesta vor produce unghiuri pozitive si negative.
Aceste forme de unda rezultate,( ca in fig.4.22 i),)sunt folosite pentru a comanda
triacul conectat la faza L
1
. Cele trei sectiuni ale variatorului asigura ca toate cele trei
triace sunt actionate la o intarziere cu unghi foarte precis.
In montaj am folosit triace de putere seria BT138, triace capabile sa sustina un curent
de 12A, daca e necesar se pot folosi dispozitive cu curenti mai mari.
Montajul poate fi folosit si in varianta monofazata ca in figura:
CAPITOLUL 5 Concluzii
Lucrarea de fata are ca scop evidentierea principalelor caracteristici ale echipamentelor
de comutatie statica . Astfel in lucrare s-a facut un studiu practic pe un montaj realizat cu
triace si optotriace, evidentiindu-se principalele avantaje ale comutatiei statice si ale
folosirii echipamemtelor statice comparativ cu comutatia dinamica.
Intre avantaje putem enumera:
deconectarea fara arc electric;
putere de comanda mica
inertie minima ( de ordinul microsecundelor );
pot deconecta curenti alternativi la trecerea prin zero, evitand supratensiuni de
comutatie
frecventa de comutatie ridicata
Desi comutatia statica are avantaje certe aceasta are si dezavantaje din care
enumeram:
nu executa separarea galvanica si nici vizibila
la aparatele cu tiristoare si triacuri, la dispozitia momentana a tensiunii, se produce
deconectarea daca curentul de comanda este nul;
aparatul cu semiconductoare este sensibil la supratensiuni;
constanta de timp termica redusa, deci sensibile la scurtcircuite sau suprasarcini;
cost ridicat.