Transformatorul trifazat.

Miezuri electromagnetice
UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

SPECIALIZAREA .

PROIECT

MASINI ELECTRICE II

CUPRINS

1. Tema de proiect

1.1 Generalitati

1.2 Transformatorul trifazat. Miezuri electromagnetice

1.3 Particularitati constructive:

1.4 Generalitati asupra teoriei transformatorului trifazat

1.5 Conexiunile transformatoarelor

1.6 Functionarea in gol a transformatorului trifazat

1.7 Functionarea in gol a tansformatorului trifazat cu conexiunea Dy:

1.8 Functionarea in gol a transformatorului trifazat cu conexiunea Yd:

1.9 Utilizarea diferitelor tipuri de conexiuni a transformatoarelor trifazate:

1.10 Aplicarea teoriei transformatorului monofazat la studiul transforma-torului trifazat

1.11 Functionarea in paralel a transformatoarelor:

2. Bibliografie
 3. Breviar de calcul

3.1. Circuitul magnetic si infasurarile transformatorului electric trifazat

3.2. Definitivarea marimilor nominale ale transformatorului

3.3. Sectiunea circuitului magnetic

3.4. Determinarea numarului de spire al infasurarilor

3.5. Determinarea dimensiunilor conductoarelor, a ferestreisi

dispunearea infasurarilor transformatorului

3.6. Masa infasurarilor si pierderile in infasurari

3.7. Masa si pierderile in circuitul magnetic

3.8. Curentul de mers in gol si randamentul

3.10. Verificarea transformatorului la incalzire

3.11. Verificarea solicitarilor mecanice

4. Trasarea caracteristicilor de functionare ale transformatorului

4.1. Caracteristica externa a transformatorului

4.2. Caracteristica randamentului

1. TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze un transformator electric trifazat avand infasurari din cupru si circuitul magnetic confectionat din tole
de otel electrotehnic laminate la rece, cu cristale orientate, izolate cu carlit ( 0,35 mm grosime, pierderi specifice la 1 T si 50
Hz : PSF =0,45 W/kg).

Transformatorul are urmatoarele date nominale:

 - puterea aparenta nominala: = 30 kVA;

- tensiunea nominala primara pe faza: =380V;

- tensiunea nominala secundara pe faza: =100V;

- frecventa: f = 50 Hz;

- factorul de putere nominal in secundarul transformatorului: cos=0,85;

- schema de conexiuni: DY-1;

- serviciul de functionare: continuu;

- materialele electroizolante se incadreza in clasa E;

- circuitul magnetic este de tip cu coloane.

1.1 Generalitati:

1.2 Transformatorul trifazat. Miezuri electromagnetice :

La puteri mici < 1kVA Miezuri monofazate

La puteri medii 3 kVA < S < 300 MVA Miezuri trifazate

La puteri mari > 300 MVA Miezuri monofazate

Miez monofazat cu coloane, in manta. Fluxul fiecarei faze se inchide in miezuri separate. Nu exista cuplaj magnetic intre faze.

- Miez fara cuplaj magnetic - cu flux liber

Miez trifazat, cu 3 coloane, cu 5 coloane, in manta,

- Miez cu cuplaj magnetic -cu flux fortat - simetric

- nesimetric
 Miez trifazat simetric Miez cu trei coloane

Tipuri de infaurari:

- conexiune: stea, triunghi, zig-zag, (fig 4 )

- schema de conexiune: Yd; Zy; Dy;

- grupa de conexiune: 0, 1, .. 9, 11.

Yd-5

- primarul conectat in stea,

- secundarul conectat in triunghi,

- defazajul dintre tensiuniile de linie 1500

 Fig. 4

Legatura dintre inductia magnetica si solenatia (fig 5 )

- la mers in gol:

Flux sinusoidal - solenatie nesinosoidala

Solenatie sinusoidala - flux nesinosoidal

Fig. 5

1.3 Particularitati constructive:

In retelele trifazate se utilizeaza doua variante constructive de transformatoare trifazate. In una din variante se folosesc trei
transformatoare monofazate ale caror infasurari primare, respectiv secundare, sint legate in stea sau triunghi. In acest caz, fiecare faza
are miezul separat de acela al celorlalte faze. In cealalta varianta se utilizeaza pen 444h78e tru toate fazele un singur miez cu mai
multe coloane. in fig. 2.1 este reprezentat un transformator trifazat constituit din trei transformatoare monofazate. Transformatorul tri-
fazat cu un miez comun pentru toate fazele, in constructia obisnuita se realizeaza cu trei coloane. Constructia permite functionarea
transformatorului, in adevar, daca sint fluxurile magnetice de armonica fundamentala pe cele trei coloane, in cazul sistemului
trifazat simetric se poate scrie :

si nu mai este necesara o coloana de inchidere a fluxurilor magnetice, adica la fel dupa cum in cazul sistemului trifazat simetric o retea
electrica nu trebuie prevazuta cu un conductor neutru, pe unde sa se inchida curentii, suma lor fiind nula.
 In fig. 2.2 este reprezentata schematic constructia unui transformator trifazat cu trei
coloane, simetric. in practica se utilizeaza insa, in mod curent,

Fig.2.1 Transformator trifazat construit din trei transformatoare

monofazate Fig. 2.2 Transformator trifazat cu trei
coloane

2.3 Transformator tifazat cu trei coloane, nesimetric.

constructia reprezentata schematic in fig. 2.3, care reprezinta un transformator trifazat cu trei coloane, nesim:tric, avfnd coloanele
dispuse fn acelasi plan. Denumirea de nesimetrie se datoreaza nesimetriei circuitului magnetic. 'Dupa cum se poate vedea in fig. 2.3,
punctele M si N unde se intilnesc liniile medii ale cimpului magnetic din cele trei coloane, se afla la mijlocul portiunilor de circuit
magnetic denumite juguri, care sint dispuse orizontal si Inchid circuitul magnetic format din cele trei coloane. Linia de cimp dintre
punctele M si N este mai scurta prin coloana mediana decit prin coloanele exterioare.

1.4 Generalitati asupra teoriei transformatorului trifazat:

 Ecuatiile, schemele echivalente si diagramele de fazori stabilite pentru transformatorul monofazat, ce pot folosi la studiul fiecarei faze
a grupului trifazat de transformatoare, constituit din trei transformatoare monofazate. Teoria expusa pentru transformatorul monofazat se poate utiliza
de ase-
menea si la studiul transformatorului trifazat cu coloane. In regim simetric
echilibrat, dupa cum se indica in cele ce urmeaza. In adevar, In acest caz
pentru transformatorul cu circuitul magnetic simetric, daca fluxurile magnetice simetric, daca fluxurile magnetice rezultate ultile de armonica
fundamentala, din cele trei se noateza cu se poate scrie in regim simetric relatia 2.1 De aceea armonica fundamentala a fluxului
magnetic rezulta din fiecare coloana poate fi examinata separat, dupa cum se calculeaza separat curentul din fiecare linie a unei retele electrice
trifazate, simetrice, fara cuplaje magnetice Intre faze. Urmeaza ca fluxul megnetic util si inductantele utile ale infasurarilor liftei faze a
transformatorului corespund permeantei care revine circuitului magnetic al unei faze, adica coloana plus portiunile respective ale jugurilor. Cu
aceasta precizare rezulta ca fiecare faza poate fi studiata separat si i se poate aplicateoria transformatorului monofazat. Cum fenomenele pe celelalte
faze sint aceleasi, diferind doar prin defazajul in timp, este suficient sa se studieze o singuri faza.

Cele expuse sunt valabile riguros daca circuitul magnetic este simetrie si aproximativ daca circuitul magnetic este nesimetric, adica asa cum
este cazul pentru constructia care se foloseste In practica.

Aceleasi concluzii se pot deduce si cu ajutorul ecuatiilor circuitului electric primar si secundar al unei faze, utilizind inductantele proprii si
mutuale ale infasurarilor.

Se noteaza:

- rezistenta fazei primare A;

- rezistenta fazei secundare a;

- inductia proprie a fazei m;

- inductia mutuala intre infasurarile m si n;

- inductia utila a infasurarii m;

- inductia de scapari a infasurarii m;

- tensiunea la bornele fazei A a primarului;

- tensiunea la bornele fazei a a secundarului;

 - curentul din infasurarea m.

In acest mod, cu ajutorul inductantelor ciclice, se reduce studiul transformai torului trifazat la studiul unei singure faze a primarului si a
secundarului.

Se va indica In continuare calculul aproximativ al inductantelor ciclice utile si mutuale, in ipoteza ca circuitul magnetic este simetric si nefaturat.

Se va nota:

- permeanta portiunii de circuit magnetic constituita de o coloana (neglijind reluctanta jugurilor, circuitul magnetic poate fi considerat simetric si
pentru constructia uzuala);

- numarul de spire ale infasurarii primare, respectiv secundare.

Fig. 2.4 Explicativa la calculul inductantei

Cu notatiile adoptate, aplicind relatiile cunoscute de la studiul circuitelor magnetice se pot calcula inductantele.

In fig. 2.4 si 2.5 sint reprezentate schemele circuitului magnetic al transformatorului pentru calculul inductantelor si . Din fig 2.4
rezulta ca permeanta corespunzatoare inductantei este:

Rezulta:
Fluxul produs de solenatia infasurarii B se imparte in doua, jumatate traversind coloana A, iar jumatate coloana C.

1.5 Conexiunile transformatoarelor:

Se va considera un transformator monofazat. Se va presupune ca ambele infasurari sfnt bobinate fn acelasi sens (fig. 2.6). Ambele infasurari
fiind traversate de acelasi flux magnetic, in infasurari se induc tensiuni electromotoare

care sirit in faza daca Se considera pentru ambele infasurari acelasi sens de parcurs adica de la A la X, respectiv de la a la x (fig. 2.6 a). Astfel
tensiunile

electromotoare si sut in faza, dupa cum se poate vedea in fig. 2.6 b.

Daca infasurarile primara si secundara ar fi bobinate in sensuri diferite (fig. 2.7 a), dar ordinea notatiilor s-ar pastra aceeasi ca in fig. 2.6 a,
sensul pozitiv de calcul al tensiunii electromotoare fiind ca si mat Inainte in lungul infasurarilor de la A spre X respectiv de la aspre x, tensiunile
electromotoare si sunt in opozitie ca in fig. 2.7. Acelasi rezultat se obtine daca infasurarile ar fi bobinate in acelasi sens, dar
bornele infasurarii secundare ar fi inverstate, adica asa cum se indica prin notatiile in paranteze in fig. 2.6.

Intre fazorii din fig. 2. 6 b defazajul este nul, iar intre fazorii din fig. 2.7 b defazajul este de 180. in loc de a considera defazajul Intre
tensiunile electromotoare, se poate considera defazajul dintre tensiunile la borne si anume
 Fig. 2.6 Explicativa referitoare la Fig. 2.7 Expl Explicativa

unghiul de defazaj intre tensiunile electro- referitoare la unghiul de defazaj

motoare induse,cand infasurarile sunt bobi- intre tensiunile electromotoare in-

nate in acelasi sens. duse, cand infasurarile sunt bobi-

nate in sensuri contrare.

si daca se neglijeaza caderile de tensiune pe rezistente si reactan tele de scapari. Rezultatul este acelasi indiferent de
conventia de asociere a sensurilor pentru tensiune si curent (generator sau receptor). Se remarca, referitor la fig. 1.1 si 2.6, cu
conventia de asociere adoptata la cap. 1, ca = zeor. In cazul schemei din fig. 2.6 defazajul dintre fazorul OA sl Razorul Oa este
zero. Din acest motiv se spune ca transformatorul din fig. 2.6 apartine grupei 0. In cazul schemei din fig. 2.7, defazajul dintre fazorii OA
si Oa este de 180 sau daca se ia ca unitate de masura, dupa cum se obisnuieste, unghiul de 30, (adica unghiul dintre doua indicatii
de pe cadranul unui ceas) atunci defazajul dintre cei doi fazori este de 6x30, sau 6 unitati, daca se ia unitatea de masura amintita. De
aceea, se spune ca transformatorul din fig. 2.7 apartine grupei 6.

In continuare se va considera problema conexiunilor transformatoarelor trifazate. Se va examina mai intii cazul cind ambele infasurari ale
transformatorului slut legate in stea si bobinate in acelasi sens. in fig. 2.8 sint reprezentate diagramele de fazori ale tensiunilor electromotoare de faza
si de linie primare si secundare, induse de fluxurile rezultante utile. Defazajul dintre tensiunile electromotoare de linie este de 0. Deci,
transformatorul apartine grupei 0. Deoarece infasurarea de inalta tensiune este legata In stea, ceea ce se reprezinta prin notatia Y, iar infasurarea de
joasa tensiune este legata de asemenea in stea, ceea ce se noteaza prin g,transformatorul examinat se spune ca apartine conexiunii Y y 0. In mod
asemanator se stabilesc si celelalte conexiuni.

Conexiunile care se pot folosi pentru transformatoare se reprezinta printr-o simbolizare alcatuita din doua litere si un numar. Semnificatia acestora este urmatoarea:
 Fig. 2.8 Schema infasurarilor si diagramelor de fazori ale tensiunilor electromotoare pentru conexiunea Yy-o.

- Litera mare reprezinta conexiunea infasurarii de inalta tensiune.

- Litera mica reprezinta conexiunea infasurarii de joasa tensiune.

Anume :

Y si y conexiunea stea;

D si d conexiunea triunghi (notata cu )

Numarul cuprins in simbolizare, daca este inmultit cu 30, indica defazajul masurat in sensul direct dintre fazorul care reprezinta tensiunea electromotoare de linie a infasurarii de inalta tensiune si
fazorul care reprezinta tensiunea electromotoare de linie a infasurarii de joasa tensiune.

Defazajul dintre cei doi fazori se obtine rotind fazorul tensiunii electromotoare de linie a infasurarii de joasa tensiune cu originea comuna cu aceea a fazorului tensiunii electromotoare de linie a
infasurarii de inalta tensiune,

In sensul direct, in jurul originii, pica in pozitia corespunzatoare suprapunerii celor doi fazori.
 Se va examina acum conexiunea stea triunghi. Infasurarea de inalta tensiune se presupune legata in stea, iar cea de joasa tensiune in triunghi. Se presupune ca infasurarile sint bobinate in acelasi sens si
au aceeasi notatie a bornelor. Diagrama tensiunilor electromotoare induse de fluxurile magnetice rezultante se poate construi usor.

Fazorii tensiunilor electromotoare induse In infasurarile By si by sint paraleli si de acelasi sens, deoarece cele doua infasurari sint dispuse pe
aceeasi coloana si fluxul magnetic inductor este acelasi. Dar tensiunea electromotoare este chiar deoarece punctul y este legat cu
punctul o.

Fig. 2.9 Schema infasurarilor si diagramele de fazori ale tensiunilor electromotoare pentru conexiunea Yd-11.

Pot reprezenta fazorii tensiunilor electromotoare de'pe celelalte faze: Se obtin diagramele de fazori reprezentate in fig. 2.9. Defazajul este 330
=30 deci conexiunea data intra in grupa 11 si are simbolul Yd-11. Daca la Infasurarea de joasa tensiune s-ar inversa locurile inceputurilor si
sfirsiturilor fazelor, sau daca infasurarea secundara ar fi bobinata in sens invers, triunghiul abc s-ar roti fata de triunghiul ABC cu 150 =30' * 5.
Conexiunea obtinuta apartine deci grupei 5 si are simbolul Yd-5. Se poate arata ca daca s-ar lega bornele infasurarii de joasa tensiune In
ordinea A, x, B, Y, c, z, A, atunci, pentru acelasi sens de bobinare, s-ar obtine grupa Yd-1.

O alta conexiune care se va examina este Yz-11. Schema infasurarilor si diagramele de fazori ale tensiunilor electromotoare sint reprezentate in iig.
2.10. Defazajul dintre tensiunea electromotoare de linie AB si ab este 330 =30 -11. Deci conexiunea data intra In grupa 11 si are simbolul Yz-11-
Dupa cum rezulta din fig. 2.10, In cazul legaturii in zigzag tensiunea electromotoare pe faza se compune din tensiunile electromotoare induse in cele
doua jumatati de infasurare, asezate pe doua coloane diferite. Cu aceasta ocazie se va arata pentru Infasurarea in zig-zag relatia care exista Intre ten-
siunea electromotoare de linie si tensiunea electromotoare pe jumatate de infasurare. Tensiunile electromotoare induse In cele doua jumatati ale unei
faze a legaturii in zig-zag sunt defazate cu 60 una fata de alta. De aceea,
 Fig. 2.10 Schema infasurarilor si diagramele de fazori ale tensiunilor electromotoare pentru conexiunea Yz-11.

daca este tensiunea electromotoare indusa in fiecare jumatate de infasurare, atuncia tensiunea electromotoare pe baza oa de

exemplu (fig. 2.10) va fi egala cu .

Grupele 0, 6, 11, 5 se pot considera grupe de baza. Pleclnd de la acestea se pot obtine grupe derivate: de exemplu 4,8 etc. prin schimbarea locului
bornelor de joasa tensiune.

Diferitele conexiuni au diverse domenii de intrebuintare.- Astfel conexiunea Yy00, cu secundarul prevazut cu neutru se foloseste In cazurile in
care sarcina este combinata, iluminat si instalatii de putere. Motoarele se cupleaza, la tensiunea dintre faze (400 V), iar becurile Intre o faza si

conductorul neutru, adica la tensiunea .

 In tabela 2.1 se indica dupa STAS 1703-67, diferite conexiuni care pot fi folosite pentru transformatoare, precizindu-se informativ In ultima
coloana domeniul de utilizare a fiecarei conexiuni. In reprezentarea st simbolizarea data In tabela, pentru schemele de conexiuni se considera
ca sensul infasurarilor de inalta tensiune este aice asi cu sensul infasurarilor de joasa tensiune.

Grape de conexiuni. Din aceeasi grupa de conexiuni fac parte conexiunile al caror simbol contine aceiasi numar.

In cazurile fn care punctai neutru este scos la un izolator, simbolul conexiunii este:

Yo pentru conexiunea in stea pe inalta tensiune;

yo pentru conexiunea in stea pe joasa tensiune;

zo pentru conexiunea in zig-zag pe joasa tensiune.

1.6 Functionarea in gol a transformatorului trifazat:

4.1 Functionarea in gol a transformatorului trifazat cu conexiunea Yy-o:

Functionarea in gol a transformatorului trifazat cu conexiune Yy-0 este diferita In functie de tipul constructiv al transformatorului.

a) Transformatoare ea fluxuri independente. In aceasta categorie intra transformatorul trifazat compus din trei transformatoare monofazate
(fig. 2.11) si transformatorul denumit transformator In manta (fig. 2.12)
 Fig 2.11 Transformator trifazat constituit din trei transformatoare monofazate.

Fig. 2.12 Transformatorul trifazat in manta si infasurarile primare pentru cele trei faze

Dupa ce se vor indica unele detalii asupra acestor tipuri, se vor examina particularitatile lor la functionarea in gol referitoare la armonica de
ordinul trei.

La transformatorul trifazat compus din trei transformatoare monofazate fluxurile magnetice corespunzatoare celor trei faze sint absolut
independente si parcurg circuite magnetice identice, de aceea acest tip se numeste transformator cu fluxuri magnetice libere' si circuite magnetice
simetrice. La transformatorul in manta fluxurile magnetice se pot inchide separat, dar trebuie sa treaca prin juguri care in general nu slut cu totul
identice si In care se combina In parte, de aceea acest tip se numeste transformator cu fluxuri magnetice libere' si circuite magnetice nesimetrice.
Printr-o constructie convenabila a jugurilor se poate Insa realiza un transformator trifazat simetric.

Nesimetria circuitului magnetic al transformatorului in manta este tot-deauna mica; o separare dupa planele BB OC ar transforma
acest parat intr-un grup de trei transformatoare independente. Comportarea la functionarea in gol a transformatorului trifazat compus din
trei transformatoare monofazate si a transformatorului trifazat in manta este cu totul asemana* toare, ambele fiind transformatoare cu fluxuri
magnetice libere'.

La studiul functionarii In gol a transformatorului monofazat s-a aratat ca daca tensiunea la bornele primare este sinusoidala,curbele
tensiunii electromotoare primare si a fluxului magnetic rezultant sint practic sinusoidale dar curba curentului contine In afara armonicii
fundamentale, armonica trei fn masura pronuntata.

In cazul conexiunii Y y 0, curba curentului de functionare in gol nu poate contine armonica trei. in adevar, curbele curentilor pe cele trei
faze se pot descompune in serie trigonometrica.
 Deoarece armonica trei lipseste, curentul de functionare in gol are o forma apropiata de sinusoida. Se va analiza in continuare functionarea In
gol, pre-supunind ca nu exista histerezis, care de altfel nu influenteaza in mare masura asupra concluziilor. Se va considera ca Variatia in timp a
curentului de functionare In gol este sinusoidala. Pe curba de magnetizare se pot gasi usor valorile instantanee ale fluxului magnetic corespunzator*
fiecarei valori instantanee a curentului. Dupa cum se vede in fig. 2.13, unde s-a reprezentat constructia amintita, curba fluxului magnetic are o forma
plata. Transformatorul la care se referi analiza fiind cu fluxuri magnetice libere', fluxurile magnetice pot avea orice variatie In timp fara sa se
influenteze reciproc, fiindca se inchid prin circuite magnetice independente. Dupa cum se stie de Ia studiul fenomenelor deformante, unei curbe plate
a fluxului magnetic, li corespunde o curba ascutita a tensiunii. Daca se descompune curba fluxului magnetic in armonici, se constata (fig. 2.13) ca
amplitudinea armonicii fundamentale a fluxului magnetic este mai mare declt valoarea maxima a fluxului magnetic. Tensiunea electromotoare indusa
de fluxul magnetic rezultant In infasurari va contine fa afara de armonica fundamentala si o serie de armonici superioare.

In fig. 2.13 s-au utilizat urmatoarele notatii:

- fluxul magnetic rezultant;

- armonica fundamentala a fluxului magnetic;

- armonica de ordinul trei a fluxului magnetic;

- curentul la functionarea in gol;

 Fig. 2.13 Curbele curentului, fluxului si tensiunii electromotoare

La transformatoarele de constructie actuala amplitudinea armonicii de ordinul trei a tensiunii electromotoare poate reprezenta 5060% din ampli-,
tudinea armonicii fundamentale. Aceasta ridicare a tensiunii este nedorita,, putind fi de multe ori periculoasa, deoarece tensiunea de virf este cu 50
60% superioara amplitudinii tensiunii nominale si deci se pot produce strapungeri^ Chiar daca tensiunile electromotoare pe faza contin armonica de
ordinul trei, tensiunile electromotoare de linie nu o contin, dupa cum este usor de aratat.

b) Transformatoare eu trei coloane. Se va considera acum transformatorul trifazat cu trei coloane. La transformatoarele de acest tip, care sint.
cel mai mult folosite, fluxurile magnetice ale celor trei faze nu sint independente. Functionarea in gol a transformatorului trifazat cu coloane prezinta
unele particularitati referitoare atit la armonicile fundamentale ale curentilor cit si la armonicile de ordinul trei.

Fluxurile magnetice ale celor trei faze se reunesc in punctele M si N (fig 2.3.).

Armonicile fundamentale la transformatorul cu ir coloane. Se pot distinge diferite situatii, In ceea ce priveste armonica fundamentala. La un
transformator trifazat eu trei coloane cu primarul in stea fara conductor

eutru, un studiu teoretic relativ, simplu, bazat pe ecuatiile circuitelor elec-rice si magnetice ale celor trei faze, arata ca
lazorii armonicilorfundamentale ale curentilor nu formeaza un sistem simetric. Anume, amplitudinea curentilor din fazele extreme este mai mare
decit amplitudinea curentului din faza mediana, iar defazajul intre curenti este diferit de 120. Comportarea transformatorului trifazat cu primarul In
stea este practic aceeasi fie ca exista, fie ca nu exista conductor neutru. Pentru transformatorul cu primarul In triunghi se ajunge la rezultate
asemanatoare. Pentru un transformator de conexiune Yy-0 de 400 kVA, 10/0,4 kV s-a obtinut la functionarea In gol : IoA=3,1% ; Iob=2% ; Ioc=3,l% ;
deci valoarea medie I0=2,73%.

Armonicile de ordinul trei la transformatorul cu ir coloane. Se va arata in continuare particularitatea acestui tip detransformator In ceea ce
priveste armonica de ordinul trei a fluxului magnetic. La un transformator cu trei coloane armonicile de ordinul trei ale fluxului magnetic nu se pot
inchide prin miez, deoarece sint In faza pentru toate cele trei coloane, ca ti curentii. Din acest motiv armonica de ordin}] trei a fluxului magnetic al
fiecarei faze se Inchide de la jug la jug prin aer. Acest drum are o reluctanta mare.

Ca urmare armonica de ordinul trei a fluxului magnetic este mica si astfel tensiunile electromotoare induse ram in aproximativ sinusoidale.
Aceste armonici se inchid partial prin aer (fig. 2.14) si trec prin piesele cu o permeanta magnetica mai mare cum sint peretii cuvei,
buloancle de strangere etc., producind. In acestea pierderi suplimentare prin curentii turbionari, conducind la incalziri locale si la scaderea
randamentului.

Se poate mentiona ca, deoarece la transformatorul cu trei coloane fluxurile magnetice corespunzatoare celor trei faze trebuie sa se insumeze

Fig. 2.14 Armonica de ordinul trei ale fluxului magnetic la transofrmatorul cu trei coloane

1.7 Functionarea in gol a tansformatorului trifazat cu conexiunea Dy:

In cazul conexiunii cu primarul In triunghi, curentii de armonica trei de pe cele trei faze se pot inchide, fazele triunghiului formlnd un circuit
inchis; Deoarece curentul contine armonica trei si are o forma ascutita, dupa cum se stie din studiul fenomenelor deformante, fluxul magnetic, va
varia dupa o curba apropiata si sinusoida. Astfel tensiunile electromotoare sint practic sinusoidale si nu mai apar deficientele mentionate la
 conexiunea Yy0. Situatia pentru conexiunea Dy este aceeasi fie ca este vorba de transformatoare cu fluxuri magnetice libere', fie ca
este vorba de transformatoare cu fluxuri magnetice fortate'.

1.8 Functionarea in gol a transformatorului trifazat cu conexiunea Yd:

In cazul acestor conexiuni (fig. 2.15), curentul primar la functionarea in gol nu contine armonica trei din motivul aratat mai
Inainte la punctul 2.4.1. Dar, ca urmare, armonica trei apare In curba fluxului magnetic, avint amplitudinea <Z>omj. Aceasta armonica a fluxului
magnetic induce in secundar tensiuni electromotoare de armonica trei, defazate In urma cu 90 fata de fluxul magnetic. Daca se considera neglijabila
rezistenta fata de reactanta totala secundara, ceea ce este foarte apropiat de realitate, curentii Io3 stabiliti sunt defazati cu 90 in urma fata de acestea.

Fig 2.5

1.9 Utilizarea diferitelor tipuri de conexiuni a transformatoarelor trifazate:

Pentru ridicarea tensiunii unei transmisii de energie electrica produsa de generatoarele unei centrale, pentru alimentarea unei retele de
distributie, se pot utiliza grupuri de trei transformatoare monofazate, deoarece desi se obtine astfel un transformator trifazat cu fluxuri magnetice
libere', in centrale nu pot aparea nesimetrii mari. De asemenea, se pot utiliza in acelasi scop si transformatoare cu trei coloane.

Daca se noateaza si valorile eficace ale tensiunii si curentului de linie, in cazul conexiunii in stea cu sarcina simetrica,
tensiunea si curentul de faza sunt , , iar in cazul conexiunii in triunghi sunt si corespunzand astfel
unei infasurari cu ori mai mica. De aceea conexiunea in stea este mai favorabila la tensiuni inalte, deoarece pentru o tensiune de
linie data, tensiunea pe faza fiind mai mica decat in cazul conexiunii in triunchi, izolarea este mai usoara.

Conexiunea in stea In afara de izolatia mai usor de realizat, prezinta avantajul de a permite punerea la pamint a neutrului sistemului.
Transformatoarele care deservesc distributii de energie electrica cuprinzind iluminat si instalatii de putere, se realizeaza de obicei cu
conexiunea Dy0. Aceasta conexiune in afara avantajului mentionat la paragraful 2.5 de a permite legarea atft a instalatiilor de iluminat cit si a
motoarelor, are dupa cum s-a aratat si avantajul de a evita deplasarea nulului tensiunilor in cazul sarcinilor nesimetrice.

1.10 Aplicarea teoriei transformatorului monofazat la studiul transforma-torului trifazat:

Functionarea in gol a transformatorului trifazat, cind nesimetria circuitului magnetic si tipul de conexiune au un rol deosebit, s-a
studiat separat la paragraful 2.4.

La functionarea in sarcina echilibrata, puterile si curentii se repartizeaza practic simetric. De aceea, la studiul functionarii
transformatorului trifazat in sarcina trifazata echilibrata, in baza celor aratate la paragraful 2.2, se pot utiliza toate rezultatele stabilite
pentru transformatorul monofazat, considerind marimile de faza care pot fi exprimate in unitati relative sau procente. Astfel ramin
valabile schemele echivalente, diagramele de fazori, expresiile caderii de tensiune, randamentului, impedantelor si studiul
scurtcircuitului. Trebuie retinut insa ca se considera numai o singura faza. Incercarile transformatoarelor trifazate, de functionare in gol
si scurtcircuit, se efectueaza analog ca pentru transformatoarele monofazate, este insa necesar sa se utilizeze scheme de masurare a
puterii in trifazat. incercarile transformatoarelor trifazate sint precizate detaliat in STAS 3035-61.

1.11 Functionarea in paralel a transformatoarelor:

De multe ori pentru transformarea energiei electrice in cazul unor puteri mari este necesar sa se conecteze in paralel mai multe
transformatoare, in fig. 2.6 este reprezentata legarea in paralel a doua transformatoare monofazate.

Fig. 2.6

Functionarea optima in paralel a transformatoarelor electrice, are loc daca puterea debitata sarcinii se repartizeaza intre
transformatoare proportional cu puterile lor nominale (pentru a nu se supraincarca nici un transformator dupa cum se va arata mai
departe), iar curentii diferitelor transformatoare se aduna aritmetic.

2. BIBLIOGRAFIE

1. Constantinescu L. - 'Transformatorul electric de mica putere', Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974.

2. Lazaroiu D.F., Slaicher S. - 'Masini electrice de mica putere', Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973.

3. Felea I. - 'Masini si actionari electrice. Indrumar de proiectare', Litografia Oradea, 1990.

4. Cioc I., s.a. - 'Masini electrice. Indrumar de proiectare', vol.II, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1977.
5. Cioc I., s.a. - 'Transformatorul electric. Constructie teorie, proiectare, fabricare, exploatare'. Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1989.

6. Bichir N.I. - 'Transformatorul electric. Indrumar de proiectare', Litografia I.P. Bucuresti, 1979.

7. Ifrim A., Notingher P. - 'Materiale electrotehnice', Ed. D.P. Bucuresti, 1979.

8. Andrei Nicolaide Masini electrice Ed. Scrisul Romanesc. Craiova 1975

3. BREVIAR DE CALCUL

Calculul TR reprezinta sub aspect matematic - o problema nedefinita, admitand mai multe solutii, intrucat numarul
necunoscutelor este mai mare decat numarul ecuatiilor care leaga aceste necunoscute. Datorita acestui fapt, la calcularea TR electric
trebuie adoptate anumite valori initiale pentru unele marimi electromagnetice si constructive, pe baza experientei acumulate la
constructia si exploatarea transformatoarelor deja existente. Avand in vedere acest aspect, la proiectarea unui TR se obtin, de obicei,
cateva variante de calcul ale acestuia, dintre care se alege cea mai convenabila.

Relatiile care vor fi prezentate in continuare sunt in principal cu referire la TR de mica si medie putere (max. 200kVA), la
frecventa industriala, de uz curent, avand racire naturala in aer. Pentru TR de medie frecventa, autotransformatoarele si
transformatoarele de medie frecventa, autotransformatoarele si transformatoarele de sudura se vor avea in vedere observatiile
efectuate in paragraful 1.12-1.17.

3.1. Circuitul magnetic si infasurarile transformatorului

Circuitul magnetic este suportul fizic al campului magnetic, se confectioneaza din tole de otel electrotehnic in diferite variante
constructive.

Pentru transformatorul pe care vrem sa-l proiectam am ales circuitul magnetic trifazat cu coloane, care reprezentat schitat in fig.
3.1.
 Fig. 3.1.

Infasurarile constituie suportul fizic al curentului electric, si sunt confectionate din conductoare de cupru cu sectiune circulara
sau profilata.

Pentru transformatorul de proiectat vom alege infasurari dispuse concentric, infasurarea de tensiune mai redusa se va dispune
inspre circuitul magnetic.

Schematic, circuitul magnetic cu infasurarile concentrice este prezentat in figura 3.2.

Fig. 3.2.

Infasurarile sunt izolate fata de circuitul magnetic prin intermediul unor carcase din materiale electroizolante.

Pentru cazul nostru s-a ales carcasa cilindrica, turnata realizata din polipropilena cu temperatura critica intre (150 - 160)C.
 Cand vorbim despre clasa de izolatie E a materialelor electroizolante ne referim la: pelicula izolanta a conductoarelor emailate cu
lacuri polivinil acetalice, poliuretanice. Folii si fibre de tereftalat de polietilena. tesaturi din tereftalat de polietilena.

Temperatura maxima admisibila pentru materialele din aceasta clasa de izolatie este: adm = 120 C.

Infasurarile transformatorului trifazat sunt izolate cu lacuri sau benzi electroizolante la nivelul impus de tensiunea dintre spire iar
intre straturile infasurarilor se practica izolatii suplimentare daca tensiunea depaseste valoarea de 50V. Izolatia de circuit magnetic, intre
infasurari si fata de mediu se dimensioneaza la nivelul tensiunilor de incercare, avand in vedere tensiunile de lucru.

Infasurarile transformatorului trifazat se conecteaza in cazul nostru in conexiune stea si triunghi.

3.2. Definirea marimilor nominale ale transformatorului

Se calculeaza urmatoarele marimi:

a. Curentul nominal secundar pentru infasurarea K si puterea aparenta secundara:

- K reprezinta numarul circuitelor secundare pe faza (K=1);

b. Puterea activa in secundar si primar:

 reprezinta randamentul preliminat al transformatorului

c. Componentele curentului primar si factorul de putere in primarul transformatorului:

K1 = (0.4 - 0.5) pentru sarcini active:

d. Puterea aparenta si curentul primar:

3.3. Sectiunea circuitului magnetic

a. Sectiunea va fi preliminata:

Ks - coeficient cu valori functie de constructia transformatorului, K s = 3,7

KG' - coeficient reprezentand raportul intre masa circuitului magnetic si a infasurarilor: pentru pret de cost minim se alege, K G' = 5

b. Diametrul coloanei preliminata este:

Dc = 160 mm

- numar de trepte nt = 6

- sectiunea coloanei: Sc = 183.5 cm2

- sectiunea jugului: SJ = 188.3 cm2

- latimea ultimei trepte a jugului aJmin = 85 mm

Latimea tolelor si grosimea pachetelor de tole pentru trepte, pentru jumatate de coloana:

a1 = 155 mm b1 = 20 mm

a2 = 135 mm b2 = 23 mm

a3 = 120 mm b3 = 10 mm

a4 = 105 mm b4 = 7 mm

a5 = 85 mm b5 = 7 mm
 a6 = 55 mm b6 = 7 mm

In functie de valorile Sc si SJ obtinute se va determina sectiunea activa a coloanei si a jugului:

SFc = KF Sc

SFJ = KF SJ

KF - factor de umplere depinde de tipul de izolatie al tolei si de grosimea tolei. Se alege deci K F = 0.94 pentru gt = 0.35 mm tipul izolatiei
tolelor.

SFc = KF Sc = 0.94183.5 =172.49 cm2

SFJ = KF SJ = 0.94188.3 =177 cm2.

3.4. Determinarea numarului de spire ale infasurarilor

a. Numarul preliminar de spire al infasurarii primare:

- caderea de tensiune relativa pe transformator care depinde de frecventa si putere.

=0,0473 W1' = 80,79 spire

Cu valoarea Ur' aleasa se vor calcula marimile referitoare la: dimensionarea ferestrelor, la conductoare, referitoare la
masa infasurarilor si pierderilor in infasurari, masa si pierderile in circuitul magnetic, curentul de mers in gol si randamentul, caderile
de tensiune si parametrii transformatorului obtinandu-se in final o noua valoare petru Ursi anume:

b. Numarul de spire al infasurarii primare:

W1' = 80,79 spire deci: W1 = 84 spire.

c. Tensiunea preliminata pe spira:

d. Numarul preliminat de spire al infasurarii secundare:

= 22,28 spire
W2 = 23 spire

e. Se recalculeaza marimile:

- tensiunea pe spira:

W1 = 84 spire

- inductia magnetica in coloana:

- inductia magnetica in jug (acolo unde Sc SJ):

3.5. Determinarea dimensiunilor conductoare, a ferestrei transformatoruluisi dispunerea infasurarilor

a. Sectiunile preliminate ale conductoarelor:

Se vor adopta deci valorile:

J1' = 2 A/mm2

J2' = 1.8 A/mm2

S1 = 19.64 mm2

d1 = 5 mm

di1-d1= 0.35 mm

di1 = 5.35 mm

S2 = 56 mm2

a2 = 4.5 mm

a2i = 4.54 mm

b2 = 12.5 mm

b2i = 12.62 mm
b. Raportul optim intre dimensiunile ferestrei trebuie sa fie cuprins intre:

hf' - reprezinta inaltimea ferestrei circuitului magnetic;

bf' - reprezinta latimea ferestrei.

Forma ferestrei influenteaza atat valoarea curentului de magnetizare cat si costul transformatorului.

Pentru calculul lui hf' se foloseste relatia:

Ku' - factorul preliminar de umplere al ferestrei

hf, bf - inaltimea respectiv latimea ferestrei;

of - interstitiu aer frontal: of = 5 mm;

fc - grosimea flansa-carcasa: fc = 3 mm;

cc - grosimea corp-carcasa cc = 3 mm;

oi - interstitiu aer interior: oi = 0.5 mm;

oe - interstitiu aer exterior: oe = 8 mm;

1 - grosimea radiala a infasurarii primare

2 - grosimea radiala a infasurarii secundare

ie - grosimea izolatiei exterioare:

ie = 1 mm;

c. Numarul de spire pe strat al infasurarii primare se determina cu relatia:

d. Numarul de straturi ale infasurarii primare:

= 3 straruri

e. Numarul de spire pe strat respectiv numarul de straturi ale infasurarii secundare:

 = 8 spire/strat

f. Tensiunea maxima intre doua straturi:

Uv = 2WS EW

Uv1 = 2WS1 EW = 2 57,5 4.31 = 495.65 V

Uv2 = 2WS2 EW = 2 8 4.31 = 68.96 V

- grosimea izolatiei intre straturile infasurarii primare:

Ecr = 4000v

11 = 0.5 mm

- grosimea izolatiei intre straturile infasurarii secundare:

22 = 0.1 mm

- grosimea izolatiei intre primar si secundar:

12 = 1 mm

In cazul infasurarilor bobinelor pe carcase cilindrice (circulare) se determina distanta:

Alegem carcasa cilindrica, turnata, realizata din polipropilena, cu temperatura critica intre (150 - 160) C si cc = 3 mm, fc = 3 mm.

g. Latimea ferestrei pentru transformator cu coloane si infasurari concentrice, carcasa cilindrica:

bf =2(c + oi + cc + 12 + 1 + 2 + 1e) + oe= 2bb + oe

1 = nS1d1i + (nS1 -1) 11 = 17 mm

2 = nS2d2i + (nS2 -1) 22 = 50.78 mm

bf =2(2.5 + 0.5 + 3 + 1 + 17 + 50.78 + 1) + 8= 153.56 mm

Se verifica daca este indeplinita egalitatea:

Se ajusteaza valorile hf' si bf stabilindu-se valorile finale:

Cu valoarea lui bf obtinuta se determina valoarea lui hf astfel:

hf = 3 bf = 297.84 mm

Se recalculeaza:

WS1 = 52 spire/strat

WS2 = 23 spire/strat

i = 1,2

nS1 = 2 straturi

nS2 = 1 straturi

1 = nS1 d1i +(nS1 - 1) 11 = 11.2

2 = nS2 a2i +(nS2 - 1) 22 = 4.54

bf =2(2.5 + 0.5 + 3 + 1 + 11.2 + 4.54 + 1) + 8= 55.48 mm

 hf = 3 bf = 150,72mm

3.6. Masa infasurarilor si pierderile in infasurari:

= 8,9 Kg/m3

m=3

= 590.44 mm

= 538,63 mm

Masa totala a infasurarilor: GW = GW1 + GW2 = 45 kg

Pierderile de putere in grupul de infasurari cu masa GWj :

PWj = Krj Km Jj2 GWj

Km = 2,4

pentru conductor rotund:

- pentru conductor profilat:

j = 2.135 10-2 mm2/m

KR = 0,95

1.01

0.03

hb1 = hf - 2(of + fc ) = 265.84 mm

hb2 = 265.84mm

Kr1 1

Kr2 1
Se poate calcula PW1 si PW2 :

PWj = Krj Km Jj2 GWj

PW1= 248.64 w

PW2= 175.58 w

PW = PW1 + PW2 =406.22 w

3.7. Masa si pierderile in circuitul magnetic:

a. Masa circuitului magnetic:

F = 7,65 10-3

aC = a1 = 155

b. Pierderile de putere activa in circuitele magnetice:

PFC = PFS BC2 (f/f0)1.3 GFC

PFJ = PFJ BJ2 (f/f0)1.3 GFJ

PSF = 0,45 W/Kg

PFC = 0.45 (1.15)2 (50/50)1.3 82 = 48.38 w

PFJ = 0.45 (1.11)2 (50/50)1.3 260 = 153.4 w

Pierderile totale de putere activa:

PF = PFC +PFJ

PF 201 w

c. Puterea reactiva necesara magnetizarii circuitului magnetic din tole:

K = 1,25 - 1,3 pentru imbinari la 90.

BC = 1.15 T

qC = 0.667 VAR/Kg.

BJ = 1.11 T

qJ = 0.625 VAR/Kg.

QF = 1.25(0.667 82 + 0.625 260)=271.48 VAR

3.8. Curentul de funtionare in gol si randamentul :

a. Curentul de functionare in gol in procente :

= 0.70 %

=1 %

I0 = 1.22 %

b. Randamentul si sarcina nominala:

9. Caderea de tensiune si parametrii transformatorului :

j = 1,2

b. Rezistentele infasurarilor:

j =1,2

c. Rezistenta de scurtcircuit (Kapp):

 =13.32

d. Caderea de tensiune totala activa este :

Ua = 1.1327 %

e. Caderile de tensiune inductive pentru infasurarile concentrice:

hb = hf - 2( of + fc ) = 134.72 mm

=1.05

=0.6246

f. Caderea totala de tensiune:

= 1.62 %
g. Reluctanta inductiva de scurtcircuit (Kapp):

h. Impedanta de scurtcircuit:

k. Tensiunea de scurtcircuit:

2.02 %

3.10. Verficarea transformatorului la incalzire:

= 1.110-3 N/cm2

Sb - suprafata unei bobine

D1 - diametru exterior al bobinei

D1 = 160 + 2 (0.5+3+4.54+1+11.2+1) = 202.48 mm

HB = hf -2 (of +fc) = 201 -16 = 185 mm

aJ - inaltimea jugului: aJ = a1 = 155 mm

LJ - lungimea jugului: LJ = 2bf +3a1 = 766.44 mm

bJ - latimea jugului: bJ = 2 = 148 mm

bc - latimea coloanei: bc = bJ 148 mm

SF = (766.44 - 155)148 + 155148 + 2155766.44 = 3510.29 cm2

- variatia temperaturii de la straturile interioare ale infasurarilor la cele exterioare.

= [10 - 15] C

Temperartura se determina cu relatia:

a = 40 C.

= (92.05+40)= 132.05 C

133C.

4. Trasarea caracteristicilor de functionare ale transformatorului

4.1. Caracteristica externa a transformatorului

 In practica se utilizeaza caracteristica variatiei tensiunii secundare in (%) in functie de valoarea relativa a curentului cand
tensiunea primara si factorul de putere al sarcinii sunt constanti, adica la U1=const. si numita si caracteristica de
sarcina a transformatorului electric.

Relatia de calcul a lui in functie de valoarea factorului de incarcare este:

Valorile factorului de incarcare se iau:

= 1 avem regim nominal;

= 2 avem regim de mers in gol.

Se reprezinta grafic ur (%) = f() pentru doua situatii: cos2 = 0.85 inductiv cand rezulta sin2= si cea de-a

doua situatie cand cos2=0.85 capacitiv adica sin2= - .

Se vor intocmi doua tabele pentru cele doua situatii care vor mai cuprinde si o rubrica I2[A] unde I2 se determina cu relatia:

I2 = I2n

si o alta rubrica cu U2[V] care se va determina cu relatia:

Pentru = 1 si cos2 = 0.85 inductiv vom obtine U2 = U2n = 99.96 V si I2 = I2n = 50 A.

Caracteristica U2 = f(I2) este o caracteristica utilizata in practica, ea deriva din caracteristica de sarcina si se numeste
caracteristica externa a transformatorului electric (cand U1, cos2 = ct.).
 Variatia tensiunii secundare, in procente se scrie astfel:

U20 -este tensiunea secundara la functionarea in gol.

Pentru determinarea lui U20 se procedeaza astfel: se considera situatia =1 si cos2 = 0.85 inductiv rezultadeci U2 = U2n =100
V, aplicand relatia (1) se calculeaza ur (%) iar din relatia (4) rezulta:

Caracteristica externa: U2 = f(I2) se traseaza pentru cos2 = 0.85 inductiv si cos2 = 0.85 capacitiv.

Pentru ridicarea caracteristicilor se recomanda utilizarea unui tabel:

TAB.4.1.1. cos 2 = 0.85 inductiv

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1
I2[A] 0 9.33 18.66 27.99 37.3 46.6 55.9 65.3 74.6 83.9 93.3 102.6
ur[%] 0 0.18 0.36 0.54 0.72 0.90 1.09 1.27 1.45 1.63 1.81 2.00
U2[V] 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

4.2. Caracteristica randamentului:

Aceasta se determina in functie de factorul de incarcare al transformatorului la tensiunea primara constanta (U1= ct.) si factorul
de putere secundar constant (cos 2 = ct.) cu relatia:
PF - pierderile in fier: PF = 356 W

PW - pierderile in infasurari la sarcina nominala: PW = 198 W.

Factorul de incarcare a transformatorului se va lua:

TAB. 4.2.1.

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0 1.1
0 0.92 0.95 0.96 0.973 0.976 0.977 0.97813 0.9781 0.9777 0.97725 0.9765