Calculul transformatoarelor electrice

Principiul de funcţionare
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE

Funcţionarea transformatorului se bazează pe principiul inducţiei

electromagnetice între două circuite fixe, aşezate pe un miez magnetic comun
(Fg.1)

Fig.1 princioiu de functionare a trensformatorului

Pentru o descriere simplificată a funcţionării transformatorului, se

neglijează o serie de fenomene şi anume: căderi de tensiune active, fluxurile de
scăpări, pierderile în fier şi în cupru.
Pentru înfăşurarea primară (1) cu tensiunea alternativă u 1 , prin ea va
circula un curent alternativ. Dacă circuitul secundar (2) este deschis ( nu are
legat nici un receptor), curentul din înfăşurarea primară are o valoare redusă şi
este numit curent de mers în gol i 0 .
Curentul i 0 produce un flux magnetic alternativ  care se închide prin
circuitul magnetic (3). Acest flux induce în înfăşurare primară o tensiune
electromotoare e 1 şi în înfăşurarea secundară o tensiune electromotoare e 2 .
Tensiunea electromotoare e 1 este de sens contrar cu tensiunea aplicată u 1
şi neglijând căderile de tensiune, se poate spune că este egală în valoare
absolută cu această tensiune.
Dacă se conectează la bornele înfăşurări secundare un receptor, prin
această înfăşurare va circula curentul secundar i 2 . Curentul i 2 produce un flux
 2 , care, conform legii lui Lenz, se opune cauzei care l-a produs, şi deci se
opune fluxului  , tinzând să – l micşoreze. Valoarea fluxului  însă trebuie
să se menţină constantă ( neglijându- se căderile de tensiune şi pierderile)
pentru a se putea produce tensiunea electomotoare e 1 care trebuie să fie egală
cu tensiunea aplicată u 1 . De aceea înfăşurarea primară va absorbii de la reţea
un curent mai bare decât i 0 numit curent primar i 1 , care produce fluxul  1 . Prin

3
 Calculul transformatoarelor electrice

compunerea fluxului  1 produs de curentul i 1 şi a fluxului  2 , produs de

curentul i 2 , în miezul transformatorului se menţine fluxul  .
Deci când transformatorul funcţionează în sarcină, înfăşurarea primară
absoarbe de la reţea puterea u 1 i 1 şi debitează prin înfăşurarea secundară unui
receptor puterea u 2 i 2 . Neglijând pierderile în transformator, se poate scrie u 1
i1 = u 2 i 2 .

TRANSFORMATOARE TRIFAZATE
Funcţionarea transformatorului trifazat

Transformatorul trifazat este utilizat în reţele trifazate de transport şi

distribuţie şi are ponderea cea mai mare în fabricaţia de transformatoare.
În sistemele trifazate, transformarea se poate realiza şi cu ajutorul a trei
transformatoare monofazate, câte unul pentru fiecare fază, având înfăşurările lor
primare şi respectiv secundare legate în stea sau în triunghi.
Soluţia cea mai economică şi utilizată în general este folosirea unui
transformator trifazat, care are înfăşurările corespunzătoare cele trei faze
aşezate pe un singur miez, numit miez trifazat, ca în figura 5. Pe fiecare coloană
a miezului se aşază o înfăşurare corespunzătoare unei faze a primarului şi câte
o înfăşurare corespunzătoare unei faze a secundarului.
Se ştie că sistemele trifazate, tensiunile, respectiv, curenţii de pe fiecare
fază, sunt defazate între ele cu 120 0 şi în orice moment suma valorilor
instantanee ale tensiunilor sau ale curenţilor este egală cu zero. Ca urmare şi
suma valorilor instantanee ale fluxurilor produse de aceşti curenţi este egală cu
zero, adică:
1   2   3  0
De aceea se poate construi miezul trifazat cu trei coloane prin car se
formează aceste fluxuri, aşa cum se realizează sistemele electrice trifazate cu
trei înfăşurări fără conductor de întoarcere.
Fenomenele care se petrec pe fiecare din cele trei faze ale
transformatorului trifazat sunt identice cu cele situate la transformatorul
monofazat, iar diagrama fazorială a unei faze a transformatorului monofazat
poate fi considerată ca diagramă a unei faze a transformatorului monofazat
poate fii considerată ca diagramă fazorială a transformatorului trifazat.
Trebuie menţionat că la transformatorul trifazat, pentru a determina tensiunile
între faze şi curenţi în linii, trebuie ţinut seama de conexiunile înfăşurării.

4
Calculul transformatoarelor electrice

Fig.2 Tansformator trifazat

5
 Calculul transformatoarelor electrice

CALCULUL TRANSFORMATORULUI DE RETEA

Transformatoarele de retea sunt necesare pentru obtinerea tensiunilor

alternative care se redreseaza in alimentatoare, sau in aparatele cu tuburi
electronice, ofereau si tensiunea alternativa, sub intensitate ralativ mare, pentru
alimentarea filamentelor tuburilor. Tinand seama si de necesitatea de izolare
desavarsita a montajelor de reteaua de curent alternativ, folosirea
transformatoarelor de retea este singura posibilitate de adoptat pentru evitarea
unor accidente prin electrocutare, sau a deteriorarii altor aparate, de alta
constructie care se conecteaza la aparatura confectionata de amator. De aceea,
pe langa dimensionarea corespunzatoare a oricarui transformator, se pune foarte
serios problema izolatiei cat mai bune intre primarul transformatorului,
alimentat de retea si secundarele transformatorului care alimenteaza montajul si
care au contact cu sasiul montajului. In comert exista o mare diversitate de
transformatoare de reatea, gata confectionate. Multe asemenea transformatoare
pot fi procurate din aparatura veche, buna de demontat, care folosea tuburi
electronice. De cele mai multe ori, asemenea transformatoare au un gabarit
necorespunzator, sau ofera in secundar tensiuni care nu se potrivesc de fel
cerintelor amatorului. In asemenea cazuri, mai ales atunci cand se urmareste
obtinerea unui montaj modern, compact, eventual miniaturizat, se recomanda ca
amatorul sa-si confectioneze singur transformatoarele de care are nevoie.

Pentru unele montaje simple se pot utiliza transformatoare de sonerie,

scoase din carcasa lor. Asemenea transformatoare, din cauza izolatiei foarte
bune, folosind o carcasa sectionata, pot alimenta chiar mici amplificatoare, pana
la o putere de 5...6W, cu tranzistoare de putere medie sau circuite integrate; dar
au un camp magnetic de dispersie foarte mare, producand brum prin inductie
magnetica in montajul pe care-l alimenteaza. O alta posibilitate, cu fiabilitate
foarte buna si cu un camp dispers magnetic minim, consta in folosirea unor
transformatoare de iesire de cadre, de la televizor. De obicei, un asemenea
transformator are o izolatie deosebit de buna intre primar si secundar si asigura
o tensiune in preajma valorii de 12V in secundar, daca primarul sau se
conecteaza la reteaua de 220V. Se recomanda ca tolele acestui tip de

6
 Calculul transformatoarelor electrice

transformator sa se reaseze in stare alternata. Atat in cazul transformatoarelor

de sonerie cat si a transformatoarelor de iesire de cadre, eventual si audio,
numarul de spire din secundar si grosimea sarmei de bobinaj pot fi modificate
de amator prin rebobinare, functie de cerintele montajelor de alimentat.

De asemenea, se pot recupera transformatoare cu unele bobinaje intrerupte

sau arse, cu carcase lovite sau sparte. In acest caz se desfac tolele cu toata
atentia, pentru a nu se rani mainile, apoi tolele se strang in manunchi cu ajutorul
unor bucati de sarma, astfel ca sa nu se risipeasca. Pachetul de tole E+I astfel
obtinut se ambaleaza in foita de plastic sau hartie, notandu-se citet sectiunea
miezului in centrimetrii patrati. Sarma de bobinaj se desface de pe carcasa
originala si se infasoara pe mici mosorase de lemn, metal sau plastic - cum sunt
de pilda mosorasele de la filmele fotografice 6 X 9, carora li se perforeaza axial
un orificiu de 6 mm diametru, la fel cu atentie, pentru a nu se leza mainile. Pe
capacelul mosorelului se noteaza prin zgariere diametru sarmei.

Miezurile de tole si sarma de bobinaj pot fi folosite la confectionarea unor

transformatoare, dupa necesitati. Conductorul de bobinaj cu izolatie arsa trebuie
dat la deseuri, deoarece in cazul refolosirii lui intr-un transformator, acesta va
lua foc de la prima proba. Sarma arsa poate fi totusi folosita pentru conexiuni
dezizolate, la mici lucrari artizanale, in cazul sarmei cu diametru de peste
0.5mm, necesara la bobinaj in cantitate mica, se poate incerca reizolarea ei prin
pensulare cu vopsea nitrocelulozica sau de ulei, care mentine izolatia si lasand
distanta suficienta intre spire.

Transformatoarele de retea provenite de la montaje electronice vechi, cu

tuburi electronice, care corespund ca putere, deci ca suprafata a sectiunii
scopurilor unei constructii noi cu tranzistoare, vor fi debobinate numai de
secundare, primarul lasandu-se intact, intrucat sectiunea conductorului de
bobinaj si numarul de spire corespunde optim puterii absorbite de transformator
de la retea, care se preia de catre noile secundare. Aceste secundare vor fi
bineinteles rebobinate de catre amator, functie de cerintele montajului care se
realizeaza.

In general, pentru a obtine rezultate bune, nu se vor face economii

nejustificate la alegerea transformatorului de retea. Daca un montaj stereo, de

7
 Calculul transformatoarelor electrice

pilda, cere un transformator de retea de dimensiuni prea mari, care duce la o

stricare a gabaritului dorit pentru montaj, se poate utiliza un artificiu si anume,
montajul stereo poate fi alimentat prin doua transformatoare separate de retea,
de dimensiuni mai mici, bobinate pe miezuri de transformatoare de iesire de
cadre sau audio de televizor, plasate de o parte si de alta a amplificatorului, fie
cele doua transformatoare avand secundarele conectate in serie sau paralel
fiecare cu ale celuilalt, fie, eventual, fiecare transformator alimentand cate o
celula de redresare si filtrare separata. Astfel se obtine o autonomie totala a
celor doua canale din amplificatorul stereo, imposibilitate de a avea reactii
mutuale prin surse de alimentare, o reducere importanta a campurilor magnetice
parazitare date de miezurile celor doua transformatoare, usor de obtinut prin
fazarea corespunzatoare a primarelor, o echilibrare a greutatii amplificatorului
stereo. In plus este o solutie ieftina, cum si suprapunerea a doua miezuri mai
mici - dar identice - , pentru obtinerea unui miez mai mare, devine o solutie
posibila si avantajoasa la alte constructii.

Pentru proiectarea rapida a oricarui transformator de retea se procedeaza in

felul urmator:

In primul rand miezul transformatorului nu se alege la intamplare, ci se

calculeaza functie de puterea absorbita de secundarele transformatorului, care
alimenteaza un anumit montaj. In cazul unui singur secundar, se ia in
considerare puterea absorbita numai de el; la mai multe secundare se face suma
puterilor. De exemplu, un transformator necesita in secundar o putere 10W,
care inseamna o tensiune necesara de 20V la o intensitate de 0.5A. De
asemenea, un secundar pentru alimentarea unui beculet pilot de 6V/0.3A. Suma
puterilor va fi de (20x0.5)+(6x0.3)=10+1.8=11.8 adica aproximativ 12W.

Suprafata de miez care se cere folosita poate fi obtinuta printr-o formula

empirica simpla si anume S2=P, in care S este notatia pentru suprafata sectiunii
exprimata in centrimetri patrati.

Se prefera folosirea tabelului I, care ofera mai multe variante, pentru

diverse cazuri, pornind de la transformatoarele speciale pentru aparataj III-FI,
cu scapari magnetice minime, calculate empiric cu formula 60/S, apoi sistemul
de transformator obisnuit, calculat confortabil cu 50/S, un sistem economic,

8
 Calculul transformatoarelor electrice

pentru economie de cupru cu 45/S si sistemul cel mai riscant, pentru

transformatoare care nu pot fi utilizate decat un timp limitat la 1...2 ore, cu
formula40/S.

Tabelul I: Alegerea sectiunii miezului in functie de puterea absorbita de la

retea si numarul de spire pe volt la primar.
Putere Sectiunea
60/S 60/S 60/S 60/S
absorbita miezului
( F. Larg ) ( Larg ) ( Economic ) ( Riscant )
de primar (S)
[spire / volt] [spire / volt] [spire / volt] [spire / volt]
[W] [cm2]
1.5 1 60 50 45 40
3 1.5 40 33.3 30 26.5
6 2 30 25 22.5 20
10 2.5 24 20 18 16
15 3 20 16.5 15 13.5
20 3.5 17 14.3 12.8 11.5
25 4 15 12.5 11.2 10
30 4.5 13.3 11.2 10 9
40 5 12 10 8 7
55 6 10 8.3 7.5 6.6
75 7 8.6 7.2 6.4 5.7
100 8 7.5 6.2 5.6 5
125 9 6.7 5.5 5 4.5
155 10 6 5 4.5 4
190 11 5.5 4.5 4 3.6
225 12 5 4 3.7 3.5
265 13 4.6 3.8 3.5 3
310 14 4.3 3.6 3.2 2.8
350 15 4 3.3 3 2.6

Revenind la cazul transformatorului cu un consum de 12W, ar rezulta

necesitatea unui miez de circa 4cm2, corezpunzand unei puteri de circa 16W,

9
 Calculul transformatoarelor electrice

valoare fixata larg. Din tabel, se poate constata faptul ca se poate utiliza un
miez de 3cm2, corespunzand unei puteri acoperitoare de 15W, in caz ca se
utilizeaza tola de ferosiliciu nu mai groasa de 0.35mm, cu strat de lac sau foita.
In cazul tolelor de calitate mai inferioara, se lucreaza fara gres cu formula
S2=P. Deci, la un miez de tole de foarte buna calitate, ajung 3cm2. Se prefera
totdeauna alegerea unui miez eventual mai mare decat cel rezultat din calcul,
pentru ca transformatorul sa aiba un coeficient mare de siguranta in functionare
si ca in constructia lui sa se puna suficiente straturi de izolatie intre straturi, mai
ales intre primar si secundare.

Reamintim faptul ca suprafata sectiunii miezului oricarui transformator se

obtine inmultind inaltimea pachetului de tole, cu latimea lamei centrale,
portiunea pe care se executa bobinajele, totul fiind exprimat in centimetri
patrati. Din inaltimea pachetului de tole se va scadea 5...10%, care exprima
grosimea stratului de foita sau vopsea depusa pe fiecare tola in vederea izolarii
curentilor vagabonzi, precum si micile neuniformitati de planeitate a tolelor.

Pentru miezuri cu valori intermediare este bine sa se aplice calculul

potrivit unui miez imediat mai mic ca valoare, de exemplu in cazul unui miez
de 4.5cm2, se calculeaza valorile cuvenite unui miez de 4cm2. Rezultatul sigur
va fi majorarea factorului de siguranta in functionare, deci un lucru bun. Daca
se procedeaza invers, luandu-se un miez de dimensiune inferioara cerintelor,
transformatorul nu va oferi rezultate optime, se va incinge sub sarcina. Se
admite cateodata o derogare de la aceste considerente si anume in cazul
alimentarii etajelor finale in contratimp clasa B: calculul transformatorului de
retea poate fi datorat unei puteri absorbite nu de 100% cat ar cere montajul final
la putere maxima, ci numai 70%, intrucat etajul final clasa B are un consum
variabil, functie de putere.

O data ales miezul in functie de puterea consumata in secundar, se

calculeaza puterea absorbita in primar pentru dimensionarea sarmei folosite in
infasurarea bobinajului primar. Presupunem ca transformatorul este pentru un
aparataj portabil care trebuie alimentat la retelele de 120 si 220V. Nu este
rational sa se bobineze doua primare separate pentru fiecare tensiune de retea in
parte. Ar fi nepractic si neeconomic. Se pot folosi alte doua metode. Prima cere

10
 Calculul transformatoarelor electrice

bobinarea unui primar pentru 120V cu sarma de un anumit diametru rezultat din
calcul; iar in continuare, inca un bobinaj de circa 100V, care inseriat cu primul
sa totalizeze de la cap la cap 220V. Sectiunea de 100V se va bobina cu sarma
mai subtire.

O a doua solutie, mult mai economica, dar care complica intrucatva

sistemul de comutare al sectiunilor din care e alcatuit primarul, cere bobinarea a
doua infasurari pentru 110V fiecare, conectate in paralel pentru 110...120V, sau
conectate in serie pentru 220V, amandoua bobinate cu un conductor cuvenit
numai legarii la reteaua de 220V. Prin aceasta a doua solutie se obtine
economie de spatiu in fereastra de bobinaj, fapt care nu este de dispretuit mai
ales la tolele de tip "economic", cele mai usor de procurat.

Diametrul sarmei folosite la bobinarea primarului se poate calcula pe

formula foarte simpla 0.6 x radical(I), in care I este intensitatea curentului,
exprimat in amperi, sau se utilizeaza tabelul II, mai precis, unde valorile sunt
aproximativ aceleasi cu ale calculului empiric.

Revenind la cazul transformatorului cu posibilitate de doua tensiuni de

alimentare, diametrul sarmei folosita la bobinarea primarului poate fi usor
calculata in felul urmator: puterea fiind de circa 12W, la 120V se obtin
12:120=0.1A; iar la 220V rezulta o intensitate in primar de 12:220=0.05A.
Sarma de bobinaj se alege din tabel, avand pentru 120V diametrul de
0.22...0.25mm; iar restul pana la 220V va fi bobinat cu sarma de 0.15mm
diametru. In cazul alegerii variantei economice de bobinaj, cu doua sectiuni a
cate 110V fiecare, conectate serie sau paralel, se va folosi numai conductor de
0.15mm diametru, pentru ambele sectiuni. Economia de spatiu de bobinaj
devine evidenta.

Asa cum s-a spus si mai sus, numarul de spire poate fi calculat cu ajutorul
formulei epirice 50:S, S reprezentand sectiunea miezului in centimetri patrati;
iar 50 frecventa retelei de 50Hz. Din raport se obtine numarul de spire la 1V
tensiune de retea. Astfel, in cazul ales, numarul de spire pe volt va fi de 12,6
spire x 220V = 2772 spire. Un asemenea exemplu de calcul ar duce la un
transformator optim dimensionat, poate "prea solid". Cu mici exceptii este
tocmai ceea ce se doreste; dar se pot face si unele economii, asa cum se

11
 Calculul transformatoarelor electrice

procedeaza si in industrie, admitand incarcarea mai mare a miezului, fapt care

permite un numar mai mic de spire, deci economie de sarma si spatiu de
bobinaj.

In tabelul II se indica posibilitatile de realizare economica, conform si unor

formule de calcul 60/S, de supradimensionare pentru aparatura de mare calitate,
apoi a unor formule de calcul 45/S, acceptabil si 40/S admisibil numai la limita,
pentru aparataj care trebuie alimentat numai un timp foarte scurt. Pentru
aparatura care se foloseste mult timp, fara surprize neplacute se prefera datele
din tabel calculate pentru 50/S. In tabelul II este indicat, de asemenea pentru
economisire de timp, si diametrul optim de sarma de bobinaj in primar. Prima
cifra este pentru sectiunea de 120V, a doua pentru continuarea pana la 220V. In
caz ca se simplifica transformatorul, fiind bobinat direct numai pentru o
tensiune in primar de 220V, se foloseste numai ultima cifra care indica
diametrul sarmei folosita la intregul primar al transformatorului.

Tabelul II: Numarul de spire al primarului la transformatorul de retea

alimentat la 120V si 220V.
Pentru 60/S Pentru 50/S Pentru 45/S Pentru 40/S Diametru
Suprafata
120V/220V 120V/220V 120V/220V 120V/220V conductor
miezului (S)
(F.larg) (Larg) (Economic) (Riscant) emailat
[cm2]
[spire] [spire] [spire] [spire] [mm]
1 7200/13200 6000/11000 5400/9900 4800/8800 0.08/0.07
1.5 4800/8800 4000/7325 3600/6600 3200/5900 0.10/0.08
2 3600/6600 3000/5500 2700/4950 2400/4400 0.15/0.12
2.5 2880/5280 2400/4400 2160/4000 2000/3520 0.18/0.15
3 2400/4400 2000/3670 1800/3300 1600/3000 0.20/0.16
3.5 2040/3740 1720/3200 1600/2850 1400/2600 0.22/0.18
4 1800/3300 1500/2750 1350/2475 1200/2200 0.30/0.22
4.5 1600/2930 1340/2450 1200/2200 1100/2000 0.32/0.25
5 1440/2640 1200/2200 1100/2000 960/1760 0.35/0.28
6 1200/2200 1000/1850 900/1650 800/1465 0.37/0.32
7 1030/1885 860/1570 770/1420 685/1260 0.45/0.37

12
 Calculul transformatoarelor electrice

8 900/1650 750/1375 675/1240 600/1100 0.55/0.42

9 800/1465 667/1220 600/1100 535/980 0.60/0.45
10 720/1320 600/1100 540/990 480/880 0.65/0.50
11 655/1200 545/1000 500/900 440/800 0.70/0.55
12 600/1100 500/920 450/825 400/740 0.85/0.60
13 550/1010 460/850 420/760 370/680 0.90/0.65
14 510/940 430/785 385/710 340/630 0.95/0.70
15 480/880 400/740 360/660 320/585 1.00/0.80

Secundarele se dimensioneaza ca diametru si numar de spire cu ajutorul tabelului

III, unde se gasesc toate datele necesare.

Tabelul III: Numarul de spire/volt la secundar. (Precizie suficienta pentru

tole de ferosiliciu de 0.35mm grosime. Numarul de spire/volt se va inmulti cu
tensiunea secundara necesara).
Suprafata Pentru 60/S 50/S 45/S 40/S
miezului (S) (F.larg) (Larg) (Economic) (Riscant)
2
[cm ] [spire] [spire] [spire] [spire]
1 66 55 50 45
1.5 44 36 33 29
2 33 28 25 22
2.5 27 22 20 18
3 22 18 17 15
3.5 19 16 14 13
4 17 14 12 11
4.5 15 12 11 10
5 13 11 10 9
6 11 9 8 7
7 10 8 7 6
8 9 7 6 6.5
9 7.5 6 5.5 5

13
 Calculul transformatoarelor electrice

10 6.5 5.5 5 4.5

11 6 5 4.5 4
12 5.5 4.5 4 3.7
13 5 4 3.7 3.5
14 4.5 3.7 3.5 3.2
15 4.2 3.5 3.2 3

Avand astfel datele precise pentru bobinaj, se poate trece la confectionarea

transformatorului. Pentru infasurarea conductorului de bobinaj se
confectioneaza o carcasa de carton electrotehnic - prespan - de circa 1mm
grosime, ca in figura 3. Asamblarea carcasei se face prin lipire cu lac
nitrocelulozic. Carcasa rigidizata prin uscare se fixeaza cu ajutorul unui
dispozitiv "fluture", usor de confectionat din tabla zincata, pe un ax de otel de
6mm, fixat in mandrinul unei masini de gaurit manuale, sau pe un simplu ax cu
manivela, in caz ca amatorul nu poseda o masina de gaurit. Oricum s-ar
proceda, bobinajul trebuie executat strans, spira langa spira, fiecare strat
izolandu-se cu foita parafinata de condensator, taiata la formatul latimii
carcasei, lunga exact cat sa se petreaca peste stratul de bobinaj anterior. Peste
primar se infasoara doua-trei straturi de hartie uleiata, sau hartie groasa
parafinata, cu scopul maririi izolatiei. De asemenea se mareste izolatia intre
straturile secundare separate.

14
 Calculul transformatoarelor electrice

Fig.3

O metoda foarte buna de constructie este confectionarea carcasei

sectionate a transformatorului, pe o sectiune se bobineaza primarul, pe cealalta
secundarul. Pentru transformatoarele mici, cu miez pana la 4cm2 se admite
bobinarea sarmei in "vrac", adica tip mosor, de-a valma, cu precautia ca totusi,
la diferente de potential mai mari de 25V, intre sutele de spire bobinate in
primar, sa se intercaleze straturi de hartie subtire parafinata. Bobinajul trebuie
executat si in acest caz atent, "fara burta", adica fara umflaturi rezultate din
suprapunerea exagerata a unor straturi de sarma pe unele portiuni ale carcasei,
in pofida altor portiuni. Si la bobinajul in vrac se vor aplica precautii serioase de
izolare intre primar si secundar si intre secundarele separate.

Conductorul de bobinaj in toate cazurile va fi din cupru, izolat cu email si

lac. In tabelul IV se dau diametrele conductoarelor functie de intensitatea de
curent. Pentru conductoarele mai groase de 1mm se admit si alte tipuri de
izolatie. Sarma de izolatie cu vinilin se deterioreaza usor la incingere. Pentru
conductoarele de bobinaj cu diametru mai mic de 0.3mm se prefera sa se puna
capatul de sarma al bobinajului sub forma de lita torsionata, astfel ca sa fie
asigurat impotriva ruperii accidentale.

15
 Calculul transformatoarelor electrice

Capetele primarului se vor scoate pe un perete al carcasei, secundarele pe

celalalt perete. Pe carcasa se fixeaza cleme de tabla de fier sau alama, pe care se
fixeaza cu cositor capetele bobinajelor, ca in figura 63. Peste bobinaje se aplica
un ultim strat de protectie, de carton subtire, pe care se noteaza cu tus negru
semnificatia bornelor, numarul de spire, sarma utilizata, tensiunea data. Apoi in
carcasa se introduc tolele alternate, astfel ca sa nu existe nici un spatiu intre
bucatile de tola care alcatuiesc miezul.

Pentru compactare se poate bate miezul usor cu o bucata de lemn. Foarte

multa atentie pentru ca tolele sa nu taie carcasa, sau sa atinga ultimul strat de
bobinaj. Se pot strecura bucati de prespan intre bobinaj si tole pentru a rigidiza
ansamblul. Ideal ar fi sa se fiarba cateva minute tot transformatorul in parafina
topita, operatie care duce la o imbunatatire substantiala a izolatiei, la absenta
oricarui bazait mecanic; dar operatia este destul de gingasa si neplacuta. In nici
un caz nu se va folosi pentru impregnare smoala sau straturi de izolatie din
polivinil, plastic, tubulete diverse strecurate prin bobinaj. Izolatia sarmei va
avea de suferit, dupa uscarea insertiilor spirele insuficient fixate vor vibra,
transformatorul va avea viata scurta, fapt care nu este de dorit.

Diametrul conductorului
Intensitatea
emailat
curentului
(inclusiv izolatia)
[mA]
[mm]
0.05 4
0.06 6
0.07 8
0.08 10
0.09 12
0.10 15
0.12 25
0.15 50
0.17 75

16
 Calculul transformatoarelor electrice

0.20 100
0.25 125
0.27 150
0.30 200
0.35 300
0.40 400
0.45 500
0.50 700
0.6 1 [A]
0.8 2 "
1.0 3 "
1.1 4 "
1.3 5 "
1.5 6 "
2.0 10 "
2.5 15 "

Transformatorul terminat va fi fixat cu buloane in montura lui de prindere,

sau se va confectiona un "pantalon" din tabla, preferabil diamagnetica -
aluminiu sau alama. Ultima operatie este notarea pe stratul de protectie de peste
bobinaj a unor date suplimentare, rezultate din masurarea sub tensiune, a
transformatorului.

Uneori amatorul este pus in situatia de a evalua posibilitatile de realizare

ale unui transformator, intr-un anume spatiu disponibil, in sensul ca numarul de
spire determinat prin calcul trebuie sa incapa in intregime pe carcasa. In acest
scop se dovedeste util tabelul V care mentioneaza numarul de spire pe
centimetrul patrat de suprafata a ferestrei tolei. Calculul estimativ se face astfel:
Se determina aria ferestrei unei tole care serveste la alcatuirea pachetului
necesar transformatorului. Din aria rezultata, exprimata in cm2, se scade circa
10% pentru o izolatie de foarte buna calitate.

17
 Calculul transformatoarelor electrice

Numarul de spire pentru primar si secundar, cu anumite diametre de sarma,

rezultate din calcule sau consultarea tabelelor anexate, permite ca din tabelul V
sa se obtina imediat o situatie clara a posibilitatii de a introduce pe carcasa
numarul de spire cerut de transformator. Operatia trebuie neaparat facuta inainte
de a bobina pe tole de format "economic", care au o fereastra foarte ingusta,
existand in cazul unui transformator mai complicat, posibilitatea foarte
neplacuta de a nu mai putea introduce o carcasa umflata de prea multa sarma,
pe un miez de tole cu fereastra prea mica. In felul acesta amatorul nu va fi pus
in situatia de a incepe un bobinaj fara a fi sigur ca incape in intregime in spatiul
disponibil.

Numarul de spire pe centimetrul patrat

Diametrul Diametrul
conductorului conductorului
Numarul spire Numarul spire
emailat emailat
[mm[ [mm]
0.10 5000 0.50 250
0.12 3200 0.60 175
0.14 2500 0.70 130
0.16 2000 0.80 100
0.18 1600 0.90 90
0.20 1400 1.00 70
0.22 1100 1.10 55
0.25 900 1.20 50
0.30 650 1.30 40
0.35 480 1.40 35
0.40 375 1.50 30

Nota: Acest material a aparut in cartea: Caleidoscop de electronica de

George D. Oprescu

18
 Calculul transformatoarelor electrice

NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA PERICOLULUI DE

ELECTROCUTARE

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa

se aplice masuri tehnice si organizatorice.Masurile organizatorice le
completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii
prin atingere directa sunt urmatoarele :
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie)
ale instalatiilor si echipamentelor electrice ;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare ;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate ;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune ;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit ;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante ;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie ;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de
lucru.

Masurile organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin

atingere directa sunt urmatoarele :
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari,
racordari etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in
meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv ;
b) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire) ;
c) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice ;
d) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la
instalatiile electrice ;
e) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor
tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

19
 Calculul transformatoarelor electrice

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se

realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice. Este
interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de
protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua
masuri de protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia
in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigure protectia
in cazul deteriorarii protectiei principale.
Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze
una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului
de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate
principale.
(1) Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta,
masurile de protectie care pot fi aplicate sint urmatoarele:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitateTFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nul de protectie ;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul
de fabricare ;
e) izolarea amplasamentiluo ;
f) separarea de protectie ;
g) egalizarea si / sau dirijarea potentialelor ;
h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui
curent de defect periculoase ;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.

(2) Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la

pct. E), g), h) si i).
Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la
curenti de defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stalpii
liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distributiei
potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
(3) Pentru instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul
de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta se realizeaza
prin aplicarea uneia sau, cumulativ, a mai multor masuri de protectie,
dintre care insa legarea la pamant de protectie este totdeauna obligatorie.
Trecerea curentului electric prin corpul omenesc poate provoca accidente
foarte grave, care de cele mai multe ori sunt mortale.Gravitatea electrocutarii
este in functie de caracteristicile curentului electric,de anumiti factori care

20
 Calculul transformatoarelor electrice

depind de starea fizica si psihica a accidentatului,conditiile de mediu si locul

(punctul) de contact al sursei de curent electric fata de corpul omenesc.
In anumite conditii de munca (umezeala,masa metalica mare etc) si in
functie de echipamentul de protectie utilizat,curentul electric poate fi
periculos la tensiuni de peste 40 v.Umiditatea pielii,a hainelor precum si
felul in care curentul electric prinde persoana sunt factori care favorizeaza
accidentarea prin electrocutare.Factori care favorizeaza electrocutarea si
maresc riscul sigravitatea acestui gen de accidentare sunt :starea nervoasa,
frica, emotia, surprinderea, debilitatea, bolile cardiace etc.
Oprirea inimii si respiratiei sunt urmarile cele mai grave ale
electrocutarii.In afara de acestea pot aparea arsuri foarte grave provocate
asupra pielii prin arcul electric direct sau prin incendierea imbracamintii.
Hemoragiile sistemului nervos central sunt ireversibile.In cazul unor
electrocutari mai usoare accidentatul poate fi agitat sau
dimpotriva,somnolent,cu reactii foarte lente la stimulii externi.Sunt cazuri in
care accidentatul isi pierde cunostinta dar isi pastreaza respiratia si ritmul
cardiac.
Masurile de prim-ajutor constau in urmatoarele :
1.Scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric.Pentru a putea lua
aceasta masura esentiala pentru victima cat si pentru salvator (daca
salvatorul nu respecta niste masuri poate fi si el electrocutat) trebuie
respectate urmatoarele reguli :
a.Intreruperea curentului electric trebuie sa fie facuta de la comutator fie
prin desurubarea (scoaterea) sigurantelor de la tablou fie prin intreruperea
(inchiderea) intrerupatorului.Daca accidentatul se afla la inaltime trebuie luate
masuri impotriva caderii in momentul intreruperii curentului electric.
b.Cand accidentatul a fost electrocutat din cauza unor fire rupte sau
neizolate, este necesara ruperea firelor sau indepartarea lor de pe victima
folosind materiale sau obiecte electroizolante ca sticla, portelan, lemn uscat,
echipament de protectie (manusi, cizme electroizolante).
Cand executa aceste operatiuni, salvatorul trebuie sa fie bine izolat, sa aiba
imbracamintea uscata, sa stea pe suprafete uscate, izolante, sa foloseasca
numai unelte, obiecte sau materiale rau conducatoare de electricitate
(franghii uscate, materiale plastice etc.).
c.Salvatorul nu va prinde victima cu mana de partile descoperite (maini, cap,
picioare) sau de haine, daca acestea sunt umede, transpirate sau degradate.
Orice atingere directa a pielii victimei risca sa produca si electrocutarea
salvatorului.
2.Dupa scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric se procedeaza
de urgenta la dezbracarea lui ; pe ntru a nu pierde timp se taie hainele,

21
 Calculul transformatoarelor electrice

camasa, cravata si se va cerceta cu mare atentie daca are respiratie proprie si

daca ii bate inima.
Accidentatii prin electrocutare nu vor fi ingropati in pamant, aceasta practica
conducand la reducerea la zero a sanselor de supravietuire a accidentatului.

Masuri organizatorice de protectie a muncii la executarea lucrarilor in

instalatiile electrice din exploatare, cu scoaterea de sub tensiune a acestora

Din punct de vedere organizatoric lucrarile din instalatiile electrice

aflate in exploatare trebuie sa se execute, dupa caz, in baza uneia din
urmatoarele forme:
a) autorizatiilor de lucru (AL) ;
b) instructiunilor tehnice interne de protectie a muncii (ITI-PM) ;
c) atributiilor de serviciu (AS) ;
d) dispozitiilor verbale (DV) ;
e) proceselor verbale (PV) ;
f) obligatiilor de serviciu (OS) ;
g) proprie raspundere (PR).
La pregatirea instalatiilor electrice de utilizare in exploatare si executarea
lucrarilor, trebuie sa participe :
a) persoana care dispune executarea unor lucrari, denumita prescurtat in
cuprinsul prezentelor norme emitent;
b) persoana care admite la lucru, denumita prescurtat in cuprinsul
prezentelor norme admitent ;
c) persoana care conduce si controleaza sau supravegheaza formatia de
lucru, denumita sef de lucrare ;
d) persoanele care fac parte din efectivul formatiei de lucru, denumite
executanti.

Masuri tehnice si organizatorice de protectie a muncii la executarea

lucrarilor in instalatiile electrice de utilizare aflate in exploatare, fara
scoatera acestora de sub tensiune

Executarea lucrarilor fara scoaterea de sub tensiune a instalatiilor

electrice din exploatare este admisa in situatia in care :
a) zona de lucru este situata la distanta fata de partile aflate sub tensiune ale
instalatiilor electrice ;

22
 Calculul transformatoarelor electrice

b) zona de lucru este situata in instalatiile electrice la care s-a intrerupt

tensiunea si s-au realizat separarile vizibile, dar care nu sunt legate la
pamant si in scurtcircuit, iar instalatia trebuie considerate sub tensiune ;
c) lucrarea este organizata sa se execute direct asupra instalatiei electrice
sub tensiune.

23