ÎNTREȚINEREA INSTALAȚIILOR

ELECTRICE INTERIOARE DE JOASĂ

TENSIUNE

Nu
me:Andrei Alexandru
Barbu George
Clasa:12C
Profesor:Enescu
Cătălin
 I.Întreruperea circuitului electric
Există mai multe cauze ale întreruperilor de tensiune într-o rețea de energie
electrică. Exemple de astfel de cauze includ defecte la centrala electrică,
deteriorarea părții de transport a energiei electrice (liniile electrice) sau a altor
părți ale sistemului de distribuție, un scurtcircuit sau supraîncărcarea rețelei
de energie electrică.
Căderile de curent electric sunt deosebit de critice în cazul
marilor orașe unde, mediul și siguranța publică devin, fără energie electrică
un factor de risc. Instituții de infrastructură, cum ar fi spitalele, instalațiile de
canalizare ale apelor uzate stațiile de tratare, minele, și altele pot avea, de
obicei, surse de alimentare de rezervă, cum ar fi sistemul de energie de
urgență , care este activat în mod automat atunci când energia electrică este
pierdută prin pană de curent. Alte sisteme critice, cum ar fi telecomunicațiile,
sunt în situație, de asemenea, de a necesita o putere de reacție la urgența
apărută. Instalația de alimentare a unei centrale telefonice are, de obicei,
tablouri de conectare a bateriilor de acumulator la declanșarea unei pene de
curent și, de asemenea, o priză pentru conectarea unui generator electric de
rezervă pe timpul perioadelor lungi de întrerupere.
Tipuri de pană de curent:
 Întreruperea tranzitorie este o pierdere de moment (cateva secunde) de
energie electrică, de obicei cauzată de un defect temporar pe o linie de
putere. Energia este restabilită în mod automat în momentul în care
defectul este eliminat.

 Întreruperea cu întunecare (brownout) este o cădere în tensiunea electrică

a unei surse de energie electrică. Termenul "brownout" provine de la
întunecarea experimentală a iluminării la căderi (întreruperi) ale tensiunii.
Căderile de tensiune pot duce la performanțe slabe al echipamentelor
electrice sau chiar funcționarea incorect
 Întreruperea de curent totală, se referă la pierderea totală a energiei într-o
zonă și este cea mai severă formă de pană de curent care poate apărea.
 Penele de curent care rezultă din centrala de energie electrică prin
declanșare de rețea sunt deosebit de dificil de rezolvat rapid.
Întreruperilepot dura de la câteva minute până la câteva săptămâni, în
funcție de natura penei de energie electrică și de configurația rețelei
electrice.

Protejarea sistemului de energie electrică

În rețelele de alimentare cu energie electrică, generarea de energie și sarcina
electrică necesară (cererea) trebuie să fie foarte aproape de a se egala în
fiecare secundă pentru a evita supraîncărcarea energetică a componentelor de
rețea, care le poate deteriora grav. Relee de protecție și siguranțe sunt folosite
pentru a detecta automat suprasarcinile ivite spontan și pentru a
deconecta circuitele cu risc de deteriorare.
În anumite condiții, o închidere (deconectare) de componentă de rețea, poate
provoca fluctuații de curent în segmente vecine ale rețelei, care să conducă la
o cădere graduală pe o secțiune mai mare a rețelei. Mărimea acesteia poate
varia de la o clădire, la un bloc, la un întreg oraș, sau la o întreagă rețea
electrică (regională).
Sistemele moderne de putere sunt proiectate pentru a fi rezistente la acest
tip de cădere-cascadă, dar totuși un eveniment poate fi inevitabil. Mai mult
decât atât, deoarece nu există, legat de protecție, nici un beneficiu economic
pe termen scurt, pentru a preveni eșecurile rare la scară largă, unii observatori
exprimă îngrijorarea că există o tendință de a eroda capacitatea de rezistență a
unei rețele de-a lungul timpului, care este îmbunătățită doar după ce apare un
eșec major. Se susține că reducerea riscului de întreruperi mici, crește numai
probabilitatea celor mai mari. În acest caz, beneficiul economic pe termen
scurt, de a menține clientul individual fericit, crește probabilitatea de cazuri de
pierdere a energiei pe scară largă.

II.Defectul de izolație
Un defect de izolatie apare atunci cand un conductor parcurs de curent (faza
sau nul) ajunge in contact cu o parte metalică expusa atingerii (de exemplu
carcasa unui motor electric).Defectele de izolaţie pericliteaza atat instalatia, cat
si personalul.Consecintele depind de tipul sistemului electric (TT, IT, TN) utilizat
in instalatia sau partea din instalatie in discutie.Sisteme TT – părţile metalice
neaflate în mod normal sub tensiune sunt legate la pământ printr-o instalaţie
destinată acestui scop – protecţie prin legare la pământ.Un defect de izolatie
intre faza si pamant cauzeaza o scurgere de curent limitata practic numai de
rezistenta impamantarii si de RA.Curentul de scurgere la pamant este de ordinul
amperilor.Pe partile metalice expuse atingerii pot apare potentiale periculoase
dacă RA nu este suficient de mică. .De exemplu, pentru RA=20Ω , Rn=10Ω,
curentul de scurgere la pamant este de 7,3A (la tensiunea de 220V / 380V) iar
potenţialul Ud al partilor metalice expuse atinge 147V.
 Este esenţial deci ca RA să aibă valori de 1-2 Ω pentru o protecţie eficientă
împotriva electrocutării.Declansarea este neapărat necesară.Sisteme TN -
părţile metalice neaflate în mod normal sub tensiune sunt legate la un
conductor (din cupru) care la rândul său este conectat la priza de pământ a
postului de transformare– protecţie prin legare la nul.Un defect de izolatie are
ca efect un scurtcircuit intre faza si nul.Curentul rezultat (vezi traseul cu linie
întreruptă) are intensitate mare.Tensiunea de atingere Uc poate atinge valori
periculoase, de ordinul 80 – 100V.Declansarea este neapărat necesară.
Sisteme IT -Curentul de scurgere la pamant depinde de impedanta de izolatie a
instalatiei (Zct) instare normala de functionare.Deoarece aceasta impedanta
este prin constructie de valoare mare, curentul de scurgere la pamant este
relativ mic.Acest lucru este valabil si pentru tensiunile ce apar pe partile
conductoare expuse.De exemplu, cu Zct=3500 Ω(cazul unei lungimi instalate de
1km), curentul de scurgere la pamant este de 62mA (la tensiunea 220V / 380 V).
Tensiunea Uc dintre doua parti metalice expuse, accesibile simultan, depinde de
rezistenta RAB a legaturii AB.In cazul extrem in care RAB=2Ω, Uc=2 x 0,062 =
0,124V.Defectul trebuie raportat, localizat si eliminat.Declansarea nu este
necesară.Daca un al doilea defect apare inainte ca primul sa fi fost eliminat,
acest defect devine rapid un scurtcircuit intre faze (sau intre faza si nul), cu
urmatoarele consecinte:

- partile conductoare expuse pot avea potentiale periculoase (150-200V);

- curentul de defect este egal cu cel de scurtcircuit.

III.Defectul în tabloul electric

Aceste defecte pot fi datorate unor multitudini de cauze, cum ar fi :
supraincarcarii, scurtcircuite prelungite, lovituri mecanice, incendii, etc. Cele
mai frecvente defecte care pot aparea la un tablou electric sunt :
- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de prindere. In
acest caz se strang suruburile;
- deteriorarea clemelor de prindere. Se inlocuiesc clemele respective si se
refac legaturile electrice;
- deteriorarea unor aparate electrice (de comutare, de protectie,
semnalizare, etc.). Se identifica aparatele defecte, se desfac din tablou si se
inlocuiesc cu altele noi (sau cu aceleasi aparate, dupa ce au fost reparate) de
acelasi tip si dimensiune ;

IV.Defecte la prize
Pentru determinarea defectelor posibile la o priză, în cazul cand
la conectarea unui aparat eiectrocasnic se constată că acesta nu
funcţionează, se fac următoarele testări :
-se verifică dacă priza nu este sub tensiune, introducand succesiv
indicatorul de tensiune în bucşile prizei şi în cazul cand se
constată că lampa cu neon nu se aprinde însemnează că priza este
defectă sau există o defecţiune pe circuitul de prize ;
-se verifică starea siguranţelor de la tablou, al circuitului de prize
şi în cazul cand sunt arse se înlocuiesc cu altele noi de aceeaşi
valoare ; în situaţia cand după înlocuire siguranţele se ard din nou
înseamnă că există un scurtcircuit la priză şi trebuie înlocuită sau
remediat defectul si în cazul cand se constată că siguranţele nu
sunt arse se continuă testarea ;
-se verifică dacă celelalte prize de pe acelaşi circuit sunt sub
tensiune şi dacă becul cu neon al indicatorului de tensiune se
aprinde înseamnă că priza în cauză este defectă ; în cazul cand se
constată lipsă de tensiune şi la aceste prize testate înseamnă că
defecţiunea este localizată pe circuitul de prize.
Defectul fiind localizat la priză, pentru remedierea lui, se scot
siguranţele circuitului de la tablou, se demontează capacul prizei,
apoi se slabesc şuruburile de fixare a ghearelor în doză, după care
se scoate priza din doză, pentru a se constata :
-dacă conductoarele nu sunt bine prinse în borne cu şuruburile de
strangere sau sunt ieşite din borne, ceea ce provoacă o
întrerupere a alimentării prizei cu curent electric, sau un
scurtcircuit prin atingerea conductorului de fază de corpul metalic
al dozei ;
-dacă cele două bucşe ale prizei nu au o uzură înaintată sau dacă
arcurile de presare ale bucşei nu sunt sărite din locaş, ceea ce face
ca să nu se mai realizeze un contact strins între bucşe şi ştifturile
fişei (ştecher) ;
-dacă suportul izolant, capacul prizei nu sunt fisurate ori crăpate
sau alte piese componente nu sunt deteriorate, ceea ce face ca
priza să nu mai poată fi folosită şi să fie înlocuită.
Remedierile posibile de făcut, faţă de defectele enumerate mai
sus, constau în curăţirea şi fixarea corectă a conductoarelor,
precum şi izolarea acestora în cazul cand au rămas părţi
desizolate, pentru a le feri de orice atingere care ar putea provoca
un scurtcircuit în cazul cand din testare a rezultat că defectul este
localizat pe circuitul de prize, respectiv la doză, ca urmare a
desizolării, desprinderii sau ruperii unui conductor din îmbinare,
ceea ce conduce la întreruperea alimentării cu curent electric a
prizei, se procedează la refacerea corectă a legăturilor în doză.

V.Defecte la motoarele electrice trifazate asincrone

Defectele statorice sunt cauzate de solicitările electrice, mecanice şide mediu,
fiind clasificate în defecte ale miezului magnetic şi aleînfăşurărilor. Majoritatea
defectelor statorului se produc datoritădistrugerii izolaiei în timpul unui
scurtcircuit în înfăşurările statorice.
Scurtcircuitele pot fi de următoarele tipuri: scurtcircuit între spireleaceleiaşi
faze, scurtcircuit între bobinele aceleiaşi faze, scurtcircuitîntre două faze,
scurtcircuit între fază şi pământ. În functie de tipul scurtcircuitului de conditiile
defunctionare la producerea unui defect, motorul se opreste sau poate
continiua sa functioneze.Scurtcircuitul între faze i scurtcircuitul între fază
și pământ cauzează oprirea instantanee a motorului.
Defectele de bară rotorică ruptă şi sau de inele de scurtcircuitare întrerupte
conduc la funcționarea asimetrică a motorului trifazat asincron cauzând:
dezechilibre ale cureților, pulsații ale cuplului electromagnetic, creşterea
pierderilor, performanță scăzută de pornire şisolicitări termice ridicate.
Execuția coliviei rotorice influențează parametrii de funcționare ai motoarelor
asincrone. Randamentul, alunecarea, curentul nominal, supratemperatura
bobinajului, cuplul de porniresunt cei mai importanți parametri care sunt
afectați. De obicei, calitatea slabă a coliviei rotorice se observă la testarea
finală a motorului. În prcesul de fabricație, pe langă utilizarea de maini de
turnat colivii performante i stricta observare a parametrilor și materialelor
utilizate i a tehnologiei de turnare, introducerea unui filtru de control cu care
defectele coliviei rotorice să fie detectate este necesară.Dei defectul de bară
rotorică întreruptă reprezintă doar +-/ din totalul defectelor întâlnite în
motorul asincron, cele mai multe studii au fost efectuate asupra acestui tip
dedefect.