\

r
 INSTRUCTŢ IUNI
DE EXPLOATARE SŢ I MENTENANTŢ AĂ
PENTRU IÎNTRERUPTOARE
AUTOMATE SELECTIVE
TIP OROMAX
 I. GENERALITĂŢI
întrerupătoarele automate selective tip OR OM AX sînt folosite in
instalaţiile electrice industriale şi navale pentru a asigura proiecţia ia
scurtcircuit şi suprasarcină.

2.1. Caracteristici tehnice :

— tensiunea nominală de izo- : 660 V c.a. ; 440 V c.c.
Uire
ten?unea nominală do utili- : 500 V; 300 V c.a.;
y (Lo) 220 Vc.c.
r*.iui nominali (In) : 1 000 :1 600 ; 2 000 ;
2 500 :4 000 A
1 r -‘i nominali ai declanşa- : 150 ; 300 ; 400 : 600 ;
* ' -.J i tip ?.iK (Ini;*) 1 000 ;1 600 ; 2 000 ;
t ’ ’■•oui de utilizare
(Cti 2 500 ;4 000 A
ORC IAX)
2. . CONDIŢII TEHNICE
— ' nm. niui de reglaj al protecţiei la
suprasarcină a declanşatorului MK
— domeniul de reglaj al protecţiei la : I, == (0,5 ... 1) In VK
scurtcircuit
— rezistenţa la uzură mecanică : vezi pct. 4.9 : 5000
manevre-1000 A 2000
manevre-1600- 4000 A
— rezistenţa la uzură electrică : 1000 conectări-1000 A 500
conectări-pt-
> 1000 A

S
 — frecvenţa de conectare

30 conectări/h-1000 A 20
— frecvenţa reţelei coneetări/h-1600- 4000 A
— toleranţa la tensiunea de : 50 Hz ± 2%
utilizare
: (4-10 ... —1JO/O)
Caracteristici ale circuitului de
comandă
— tensiunea nominală de co- : max. 500 V c.a. mandă
max. 400 V c.c.
Puteri maxime absorbite — motorul
electric : 250 VA în c.a. 250
W în c.c. timp de
15 sec.
— clectromagnetul de închidere
• la acţionare : 180 VA în c.a.
80 W în c.c.
• închis : 35 VA în c.a.
80 W în c.c.
— electromagnetul de deschidere : 500 VA în c.a.
— declanşatorul de tensiune minimă 300 W în c.c.
Capacitatea de rupere la 380 V şi : 75 VA în c.a. 12 W
1 000 ... 1 600 A în c.c. cos 0 = 0,2
52 kA
2 000 ... 2 500 A
55 kA
4 000 A 57 kA
Caracteristici ale contactelor auxiliare :
— numărul contactelor 5 ND -f- 5 NI
— tensiuni maxime de utilizare 500 V ca ; 220 V ec
— curent de utilizare 2 A-ACII ; 0,25 A-DCII
2.2. în funcţie de tipul de execuţie întreruptoarele automate tip
OROMAX pot fţ :
— fixe.
— debroşabile (întreruptor pe soclu fix).
— prin întreruptor debroşabil se înţelege că acest produs tpoate fi
decuplat mecanic (separat) de reţea prin intermediul contactelor tio tulipă,
situaţie în care întremptorul debroşabil are şi rol de separator. ..

4
 2.3. Condiţii de mediu in funcţie de locul de amploare.
2.4. Condiţii climatice şi mecanice în perioada de trans
în funcţie de locul de an plusare, condiţiile de mediu sint menţionate
în anexa I A.
port.
Produsele se transportă in ambalajul original în condiţiile respectării
semnelor existente pe cutie, sau în panouri ambalate corespunzător care să
asigure protecţia împotriva prafului, umidităţii şi radiaţiilor solare.
Obligatoriu în lăzi se vor pune substanţe absorbante pentru umiditate.
Condiţiile de transport sint :
—temperatura min. —35'C.
raax. 4-55^0
—umiditatea relativă 90% ia 25CC
—precipitaţii există
—vint cu praf şi/sau nisip există
—radiaţii solare există
2.4.2. Condiţii climatice do depozitare.
Depozitarea aparatelor t-o va face în încăperi neincăÎzite următoarele
în condiţii :
— temperatura minimă limită -—30'C
maximă limită
90% la 25 C nu
există nu există
nu există
-r40°C
—umiditatea relativă medio lunară
—precipitaţii
—vini eu praf şi.amu nisip
—radiaţii solare
Daca nu se montează imediat, aparatele se vor păstra în ambalajul de
fabrică sau panouri, ir. încăperi ventilate, astfel incit să nu existe pulberi
metalic au corozive şi substanţe care degajă vapori corozivi.
2.4.3. Condiţiile mecanice in timpul transportului şi depozitării.
Intreruptoarele ambalate in ambalaje din lemn mmf. NF OA-OOl
ELECTRO AP ARATA J, sau in panouri, vor fi fixate şi manipulate astfel
incit să nu se deterioreze sau să şi modifice performanţele tehnice în urina
solicitărilor.

a
 Parametrii pentru solicitările mecanice stnt:
— vibraţiii f <== 10 ... 50 Uz
a — lg
— zdruncinări f = 80 ... 120
zdruncinări/min.
. a «=* 10 g
Mijloacele de transport folosite sint auto şi cale ferată.
Pentru buna conservare a unui întreruptor care înainte de folosire
trebuie păstrat chiar pentru scurt timp in magazie, se recomandă :
— maximum de atenţie la transport pentru scoaterea din ladă sau
montarea în alte locuri — se va utiliza obligatoriu la ridicare un/palan
agăţîndu-se cîrligele numai de cadrul de oţel al întreruptorului şi nu de alte
părţi (vezi fig. 15) ;
— spaţiul de înmagazinare — trebuie să fie lipsit de umiditate, praf
sau agenţi corozivi;
Aşezarea întreruptorului trebuie făcută pe cele 4 picioare pe un plan
orizontal, astfel incit releele şi celelalte părţi inferioare să nu fie deteriorate.
— se va menţine întreruptorul în poziţia DECLANŞAT cu resoarte
netensionate pentru a nu solicita inutil mecanismul şi pentru a evita
accidentele personalului de manevră;
— protejarea contra agenţilor externi se va face prin acoperirea
aparatului cu o folie de polietilenă sau carton, în special în cazul în care se
realizează lucrări de construcţii sau reparaţii ;
— dacă întreruptorul trebuie să rămînă mult timp în magazie după
examinarea stării lui de recepţie este mai bine să se introducă aparatul în
cutia de ambalaj şi să fie acoperit cu capacul de lemn al cutiei sau cu o
bucată de carton.
3. DESCRIERE, MONTARE ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE A
ÎNTRERUPTORULUI
3.1. DESCRIERE .
Părţi componente (vezi fig. 1 a, b, c).
1. bornă de legătură
2. placă de bază fixă
3. contacte de debroşare fixe
4. contacte de debroşare mobile
5. contacte principale fixe

6
 6. contacte principale mobile
7. contacte de rupere fixe
U. contacte de rupere mobhe
9. cameră de stingere
10. declanşator maximal de curent
11. declanşator de minimă tensiune (DTm) (fig. 27)
12. electromagnet de deschidere (ED)
13. panou frontal
14. pîrghie pentru armarea resoartelor
15. resoartele de armare a aparatului
16. cadrul de oţel
17. paravane izolante
13. electromagnet de închidere (EI)‘
19. contacte auxiliare
20. bloc conectori pentru circuite auxiliare
21. motor pentru armarea resoartelor
Acţionarea întreruptoarele OROMAX este de tip cu re- soarte
pretensionate (sistem cu acumulare de energie).
întreruptoarele pot fi livrate în următoarele variante de acţionare :
— tip NA — tensionarea resoartelor se realizează manual cu o
singură manevră
— tip N — tensionarea resoartelor se realizează manual, acţionînd
maneta cu un număr de 11 ... 12 manevre complete (in sus şi în jos)
— ţip NM — tensionarea resoartelor se realizează automat după
fiecare închidere cu condiţia ca circuitul motorului
să fie alimentat permanent
Dacă comenzile de acţionare sînt date de electromagneţii de închidere
sau deschidere, aparatul poate fi comandat de la distanţă.
Sistemele de comandă sînt caracterizate prin posibilitatea de a executa
următoarele manevre ;
— pornind din poziţia DESCHIS şi cu resoartele tensionate se poate
executa o închidere şi deschidere ;
— pornind din poziţia ÎNCHIS şi cu resoartele tensionate se poate
executa o deschidere, o închidere şi iar o deschidere.
Aceste mecanisme sînt în măsură să efectueze numărul de manevre
menţionat anterior, necesitînd o serie de operaţiuni simple de întreţinere.

7
 Panoul frontal al aparatului conţine toate elementele de comandă cu
următoarea semnificaţie (fig. 1 c).
1. semnalizator de poziţie DESCHIS (O) ; INCIIIS (I)
2. semnalizator
resoarte armate (galben)
resoarte nearmate (alb)
3. semnalizator deschis prin declanşatoare (butonul roşu ieşit în afară)
înainte de închidere este necesar să se armeze semnalizatorul prin
apăsare pe butonul roşu.
4. butonul de închidere (I)
5. pîrghie pentru tensionarea manuală a resoartelor
6. buton de deschidere (O)
7. blocare cu lacăt în poziţia DESCHIS (la cerere se poate elimina)
8. motor de acţionare
Manevrarea întreruptorului
a) — tensionarea resoartelor (fig. 1 c)
— tipul de acţionare NA
Se extrage pîrghia (asemănătoare cu pîrghia 5).
Se apasă cu putere pînă se simte că dispozitivul de tensionare a
resoartelor a fost eliberat
— tipul de acţionare N
— tipul de acţionare NM
Se execută 11 ... 12 manevre complete cu pîrghia 5 pînă cînd se simte că
dispozitivul de tensionare al resoartelor a scăpat.
' voi b) Pentru realizarea operaţiei de închidere şi deschidere 6 apasă
pe butoanele 4, respectiv 6.
ATENŢIE : întreruptorul poate fi închis numai după ce apare indicaţia
resoarte armate (galben) la semnalizatorul (2) şi numai dacă butonul roşu de
semnalizare (3) este apăsat.
3.2. MONTARE
înaintea începerii operaţiunilor de montare se verifică :
— existenţa şi integritatea camerelor de stingere (fig. 1 a poz. 9).
— existenţa şi integritatea paravanelor izolante dintre faze (fig. 1 b poz.
17).

8
 —existenţa şi integritatea panoului frontal (fig. 1 a poz. 13).
—aspectul acoperirilor de protecţie — dacă nu este corespunzător
aparatul nu se va monta.
3.2.1. Montarea unui intreruptor in execuţie fixă.
întreruptorul trebuie să fie fixat pe cadrul dulapului cu
ajutorul şuruburilor introduse în găurile (a) fig. 5 existente la extremităţile
cadrului.
Cotele necesare pentru găurile de fixare din dulap sînt indicate în tabelul
I, II.
Cadrul dulapului trebuie să fie rigid pentru a nu cauza deformări în
structura întreruptorului în momentul strîngcrii şuruburilor de fixare.
3.2.2. Montarea unui întreruptor în execuţie debroşabilă.
3.2.2.1. Montarea cadrului fix şi a ghidajelor pe cadrul panoului :
—se vor monta ghidajele k' rale şi placa de bază fixă a întreruptorului pe
cadrul dulapului, avînd grijă de a supra pune găurile (d) ale ghidajului cu găurile
respective (b) practicate pe traversele cadrului fix (fig. 19) şi cu cele din panou.
—cadrul panoului trebuie să fie rigid.
-— ghidajele trebuie să fie perfect orizontale şi în acelaşi plan.
—extremitatea în formă de ,,T ‘ a ghidajelor trebuie să fio fixată pe
cadrul metalic al dulapului cu ajutorul a două şuruburi ce fixează în acelaşi
timp şi placa dc bază fixă.
—cotele necesare pentru corecta instalare a ghidajelor sînt indicate in
tabelul II ; o deosebită atenţie trebuie să fie dată cotei A vezi tabel II şi fig. 5.
După montarea părţii fixe şi a ghidajelor pe cadrul panoului, în
continuare se- realizează următoarele operaţii :
—se montează ghidajele de prelungire (ci) (fig. 5).
Ne asigurăm că sînt bine introduse în ghidajele laterale (g) efectuînd in
acest scop o apăsare spre partea inferioară a extremităţii libere.
—se aşează întrcruptorul pe ghidajele do prelungire (d — fig. ă) şi se
împinge aparatul pînă cînd ajunge pe ghidajele laterale (g — fig.- 5) vcrificînd
dacă această deplasare

9
se realizează cu uşurinţă la trecerea de pe ghidajele de prelungire pe ghidajele
laterale pină la atingerea contactelor de debroşare (3 — fig. la ).
— se introduc pîrghiile (a) (fig. 5) în bolţul (b) (fig. 13) de pe aparat şi
în bolţul (c) (fig. 10) de pe ghidajele lat*. râie.
Se apasă pe pîrghia (c) (fig. 5), după care se apasă concomitent
pîrghiile (a) (fig. 5) în jos pină la broşam;., aparatului.
—cu aparatul broşat se verifică dacă contactele de debroşare mobile (4)
fig. 1 a (atît cele inferioare cit şi cele superioare fac contact cu contactele de
debroşare fixe (3) fig. 1 a de pe placa de bază fixă (2) fig. 1 a.
Verificarea se efectuează prin introducerea unei foi de hîrtie între
contactele de debroşare fixe şi mobile atunci cînd are loc broşarea aparatului.
Cu aparatul broşat se încearcă scoaterea (smulgerea) foii de hîrtie şi se
observă dacă aceasta iese cu uşurinţă sau nu.
Se debroşează aparatul şi se observă dacă pe hîrtie s-au imprimat
urmele contactelor mobile debroşabile.
Verificarea se' face pe fiecare cale de curent atît pe partea superioară a
contactelor de debroşare fixe cît şi pe partea inferioară a lor (poziţia 3 — fig.
1 a).
Dacă contactele de debroşare mobile nu calcă bine pe una din
suprafeţele, inferioară sau superioară, a contactelor de debroşare fixe, se
procedează astfel :
•— se debroşează aparatul acţionînd pîrghiile (a) fig. 5 în sus, pîrghiile
(c) fig. 5 ale ghidajelor laterale (g) fig. 5 fiind a pasate.
—se slăbesc şuruburile de fixare în panou ale plăcii de. bază fixe şi a
ghidajelor laterale.
—se deplasează în sus sau jos ghidajele laterale.
—se st'rîng şuruburile de fixare în panou.
—se broşează din nou aparatul verifieîndu-se că, suprafeţele inferioară
şi superioară ale contactelor de debroşare fixe, fac contact cu contactele de
debroşare mobile repetin- du-se operaţiile de verificare menţionate anterior.
Se repetă operaţia pină la reglarea corectă a contactelor.
3.2.2.2. Control şi reglaj
1. Dispozitiv de limitare (vezi fig. 13 a şi fig. 5).

10
 înainte de introducerea aparatului se reglează cu ajutorul şuruburilor de
reglaj (fig. 13 a) cota de 214.
Se introduce întreruptorul în cadrul fix, conform instrucţiunilor (3.3.5.3.
şi 3.3.5.4.) şi se verifică că roţile de rulare se opresc in capetele şuruburilor
opritoare „e“ (vezi fig. 5).
Dacă se constată joc între şurub şi role se va regla în mod corespunzător
poziţia şurubului „e“ (vezi fig. 5) pînă la dispariţia jocului respectiv.
2. Dispozitivul de siguranţă ce provoacă deschiderea în- treruptorului
automat cînd începe executarea operaţiei de extragere sau de introducere a
întrerupţorului închis.
a) Controlul blocajului
Se va executa în mod succesiv o operaţie de separare şi introducere cu
întreruptorul închis.
Dacă dispozitivul este corect reglat întreruptorul trebuie să se deschidă
înainte ca contactele de debroşare fixe şi mobile (3 şi 4 fig. 1 a), să se separe,
sau să vină în contact.
b) Reglare (fig. 14).
Cu întreruptorul introdus, se va deplasa în mod corespunzător cama (a)
şi pîrghia de declanşare (b) ca între rola (c) şi suprafaţa indicată (d) să existe
un joc de cea. 1 mm.
Cu întreruptorul separat se va verifica apoi că rola (c) se sprijină pe
suprafaţa înclinată (e).
NOTA — In cazul în care se montează dispozitivul de blocare cu uşa
tabloului, deschiderea uşii provoacă declanşarea întreruptorului (poziţia a fig.
20).
întreruptorul nu poate fi anclanşat pînă cînd uşa tabloului nu va fi
închisă.
Pentru verificarea (cu uşa tabloului deschisă) că deschiderea .şi
închiderea întreruptorului se face cu regularitate este necesar să fie ţinută în
poziţia apăsată tija (a) de comandă a sistemului de blocare (vezi fig. 20).
c) Verificarea că întreruptorul în poziţia SEPARAT nu poate fi deplasat
pe ghidaje şi că trecerea din poziţia SEPARAT în poziţia EXTRAS şi,
respectiv trecerea din poziţia SEPARAT ÎN POZ. INTRODUS, nu poate fi
făcută fără apăsare de fiecare dată pe pîrghiile (c) fig. 5.

11
 T A H E L* 1

Dimensiunile de gabarit aie iul reruploaselor fixe Iripolarc

Dimensiunile de gabarit ale între rupt oarelor debroşabile Iripolarc

12
 T A B E L 11
Intrcruptor Dimensiuni tip (mm) Greutate
tip Aii 13 ¿0,5 C±2A O ¿0.5 Oss)

3000 452 408 300 . 201 113

1600 452 408 390 201 120

2000 536 402 474 246 164

2500 536 492 471 246 176

1000 866 822 801 111 215

Dimensiunile bornelor intrcruploarclor tripolare

]’•! principal l’ol nculrii l'ol principal Pol ne ui rn I

I — faţa interioarapanoului
o «istonţa faţă de un perete i/.oiaut sau izolat: ltto nun distanţa faţă tlelperetclc legal la masa: 250 mm
3 —ax» tfc si mc Ir ie a aparatului
A foaie di» azbest sau pertinax grosimea 1—-2 imn lăţimea egală cu cola 13
4 decuparea în faţa ipanonlui pentru mecanismul de comandă al aparatelor fixe
5 — Idem pentru aparatele de.broşabile.
o poziţia prizei şi a nişei pentru racordarea circuitelor auxiliare -fia-— decuparea
în peretele panoului pentru montarea prizei
7— dispozitivul de siguranţă care produce declaşarca aparatului la deschiderea uşii g •— balamalele
uşii plaja te întotdeauna pe dreapta

13
 3.2.3. Executarea legăturilor principale.
1
3.2.3.1. Generalităţi
Trebuie dată o deosebită importanţă executării legăturilor de intrare şi
ieşire din întreruptor.
Conductorii trebuie dimensionaţi pentru a suportă curentul de sarcină,
conform tabelului următor :
Curent Secţiunea barei (mm-)
nominal (A) din cupru din aluminiu

1000 2X50X10 2X50X10

1600 2 X 50 X 10 2 X 60 X 10
2000 2 X 80 X 10 2 X 100 X 10
4000 2 X 100 X io 2 X 100 X 15
2500 2 X 2 X 80 X 10 2 X 2 X 100 X 10

Conductoarele, şi suporţii lor izolanţi trebuie astfel dimensionaţi pentru

a rezista ia solicitările electrodinamiee ce apar în cazul curentului maxim de
scurtcircuit (ca valoare maximă de virf).
în special pentru întreruptor este important ca legătura de intrare şi
ieşire să fie fixată solid prin suporţi robuşti executaţi din materiale izolante,
pentru a evita ca efectele electrodinamiee între faze să se transmită la polii
întrerupto- rului şi să-i avarieze (fig. 23 — poz. 1).
Legăturile de alimentare de la reţea vor fi conectate la bornele
superioare ale întreruptor ului (R, S, T).
3.2.3.2. Operaţii preliminare.
Se va verifica corespondenţa datelor aparatelor cu datele circuitului.
Se va verifica, că bornele de legătură sînt curate şi lipsite de deformaţii,
apărute în urma unor lovituri primite în timpul transportului sau depozitării.
In cazul apariţiei unor deformări se vor corecta cu ajutorul unei pile
fine, evitîndu-se distrugerea acoperirilor galvanice (argintare) pe suprafeţe
relativ mari.

14
 3.2.4. Legături cu bare din cupru.
Pentru a executa conexiunile cu bare este necesar :
— să se controleze că suprafaţa de contact a barelor nu prezintă bavuri
sau deformări datorită găuririi sau eventualelor lovituri.
în caz că acestea există se va curăţa cu o pilă fină suprafaţa de contact a
barelor.
— stabilirea contactului între bare şi borne şi strîngerea puternică cu
ajutorul şuruburilor, la un cuplu max. de 30 Nm.
— cînd există posibilitatea tehnică este de preferat, dar nu absolut
necesar, să se cositorească sau şi mai bine să se arginteze suprafeţele do
contact ale barelor.
în cazul cositori tul ui, staniul trebuie să prezinte o grosime cit mai
uniformă şi o suprafaţă netedă.
3.2.5. Legături de aluminiu
Pentru a executa legăturile cu bare de aluminiu este necesar :
— să se controleze că suprafeţele de contact ale barelor nu prezintă
bavuri sau deformări datorită găuririi sau loviturilor primite în timpul
transportului;
— se vor curăţă mai in;n cu o pilă, apoi cu un solvent suprafeţele de
contact ale barelor ;
•— se vor acoperi suprafeţele de contact cu unsoare lipsită de acizi
pentru realizare a contactului perfect (unsoare sili- conică) ;
— intre borne şi barele* do aluminiu so vor introduce plăcute din cupal
sau din cupru cositorit pentru a evita coroziunea olcctrocliimică ;
— se va stabili contactul între bare şi borne şi sc vor stringo puternic
şuruburile, acestea fiind prevăzute cu şaibă plata, si şaibă elastică.
NOTA — legăturile nu trebuie să exercite nici o solicitare asupra
bornelor.
Intre bornele întreruptorului de 4000 A şi bare se vor interpune plăci
duble de racordare, pentru a nu solicita bornele datorită forţelor
electrodinamico şi mecanice, punind în pericol întreruptorul. (fig. 24).
După strîngerea şuruburilor, bornele se vo; unge cu vaselină neutră sau
siliconică.

15
 Pentru scoaterea camerei de stingere se va proceda la iei ca mai sus,
operaţiile executîndu-se în ordine inversă. .
3.3.4. Controlul circuitelor auxiliare.
înainte de legarea circuitelor conform schemei indicate în fig. 40 ; 41 ;
se va verifica ca tensiunea de alimentare să fie cea indicată pe eticheta
întreruptorului sau motorului montat pe aparat.
Se va verifica ca tensiunea de alimentare să nu fie mai mică de
90% din tensiunea nominală.
Se va controla funcţionarea corectă a electromagneţilor de închidere-
deschidere şi minimă tensiune.
La declanşatorul de tensiune minimă montat cu micro- întreruptor se va
verifica prin mişcarea manuală a miezului mobil că se produce comutarea
microîntreruptorului la un întrefier al declanşatorului de tensiune minimă de 1
mm.
Dacă se constată o funcţionare incorectă se va consulta cap. 4 —
mentenanţă.
NOTA — în cazul întreruptorului de tip debroşabil, controlul se va face
cu întreruptorul în poziţia separat, fişa (a) fiind introdusă în.priza (b) fig. 25.
în cazul utilizării unui releu RZ-2 pentru temporizarea la deschidere a
declanşatorului de tensiune minimă, racordarea acestuia în circuitul
declanşatorului se face legînd bornele marcate cu semnul de tensiune
alternativă la reţea, iar bornele ( + ) şi (—) la declanşatorul de tensiune
minimă (bornele 7 şi 8 de la conector) conform schemei electrice din fig. 42.
Secţiunea conductorilor va fi de 0,7 ... 1,5 mm2.
ATENŢIE — Pentru buna funcţionare cu releul RZ-2, declanşatorul de
tensiune minimă trebuie să fie echipat cu bobină specială de 260 V c.c.
Pentru verificarea funcţionării releului RZ-2 se alimen- ază releul,
observînd dacă declanşatorul de tensiune minimă s-a închis, se închide
întreruptorul şi se reglează temporizarea la valoarea necesară cu ajutorul
butonului de reglaj.
Se întrerupe tensiunea şi se verifică deschiderea temporizată a
întreruptorului.
3.3.5. Executarea manevrelor de introducere şi extragere.
3.3.5.1. Manevra de separare (fig. 25 ... 26).

18
 — introducerea pîrghiilor de separare (1) se face în aşa iei incit
decuparea făcută în acestea să apuce simultan bol- ţurile fixate pe întreruptor
şi ghidaj ;
— se apasă pe butoanele de blocaj (2) (fig. 25);
— se apasă pe pîrghiile de separare (1) pînă la scăparea în sus a
butoanelor de blocare (2) (fig. 26) ;
— se scot pîrghiile de separare şi se închide uşa dulapului.
Faptul că panoul frontal al aparatului iese relativ mult peste nivelul uşii
dulapului indică poziţia „întreruptor separat"'.
3.3.5.2. Manevra de extragere (fig. 38, 39).
— se scot fişele circuitelor auxiliare ;
— se montează ghidajele de prelungire (fig. 38) poz. 3 pe ghidajele fixe
(fig. 38) şi ne asigurăm că sînt bine fixate (vezi paragraful 3.2.2.1.) şi (fig.
16).
— se apasă pîrghiile de blocare poz. 2 şi întreruptorul poate fi uşor
extras din celula dulapului (fig. 38, 39).
3.3.5.3. Trecerea din poziţia „extras“ în poziţia „separat“
— se introduc ghidajele de prelungire (3) în ghidajele fixe (fig. 38) şi
ne asigurăm că sînt bine fixate (vezi paragraful 3.2.2.1. şi fig. 16) ;
— se aşează întreruptorul pe ghidajele de prelungire şi •se verifică dacă
deplasarea se realizează cu uşurinţă ;
— se împinge întreruptorul spre interiorul dulapului pînă cî.nd se
opreşte în poziţia „separat“ ;
— se scot ghidajele de prelungire (3), această operaţie biocind
întreruptorul în poziţia „separat“ ;
— se verifică dacă întreruptorul este blocat în mod corespunzător.
ATENŢIE — Ghidajele de prelungire nu pot fi scoase dacă
întreruptorul este în poziţia „extras“.
3.3.5.4. Manevra de introducere (fig. 25 ; 26).
ATENŢIE — înainte de a introduce întreruptorul în contactele fixe se
montează camerele de stingere şi se introduce fişa (a) în priza (b).
— Sc introduc pîrghiile de separare (1) şi se apasă pe butoanele de
blocare (2).

19
 — Se ridică pîrghia (1) pînă la scăpare în sus a butoanelor de blocare
(2).
— Înainte de a scoate pîrghiile de separare (1) se verifică dacă
întreruptorul este blocat în poziţia „introdus".
4. MENTENANŢA
4.1. Lucrările de întreţinere şi verificare a întreruptoare- lor automate
din seria OROMAX vor fi efectuate conform celor menţionate în cap. 4 din
prezenta instrucţiune, după cum urmează :
— lunar — în cazul exploatării aparatelor în mediu cu praf umezeală
sau condiţii grele ;
— o dată la 6 luni — cînd aparatele sînt exploatate în condiţii normale
sau cel puţin o dată la 2 ani ;
— după fiecare 1 000 manevre;
— după fiecare scurtcircuit;
— după o lungă perioadă de staţionare (min 3 luni).
ATENŢIE — Se interzice cu desăvîrşire efectuarea lucrărilor de
întreţinere şi menţinerea în continuare a aparatului respectiv în exploatare,
dacă acesta a suportat trei scurtcircuite de valoare' maximă (capacitatea de
rupere nominală a aparatului).
Capacităţile de rupere nominală a întreruptoarelor automate din seria
OROMAX sînt date în tabelul următor :
Capacitatea de Capacitatea de
rupere (kA) pt. închidere (kA) pt.
Curent Capacitatea de
nominal OROMAX închidere şi .
OROMAX OROMAX c.s OROMAX OROMAX
rupere la 220
ccs 0 = 0,2 cos 0 — 0,2 Vc.c IKA L/R
500 Vc.a 500 Vc.a cos 0 = 0,2 cs
660 Vc.a

1000—1600
50 * 60 ; 50 110 132 50 10
2000—2500 52 72 ; 60 114 158 52 10
4000 55 72 158 52 10—15
121
OBS. — Capacităţile de rupere pentru 380 V sînt date în pct. 2.1.

20
 4.1.1. Lucrările de întreţinere periodică ale întreruptoa- rtlor tip
OROMAX se vor executa obligatoriu fără ca aparatul sau subansamblele sale
să fie racordate la reţea.
4.1.2. Este interzisă cu desăvîrşire începerea operaţiilor de întreţinere
fără a verifica în prealabil dacă aparatul nu este deschis şi dacă resoartele sînt
nearmate (semnalizatorul — re- soarte nearmate — alb-1 poz. 2 fig. Ic).
4.1.3. La executarea operaţiilor de întreţinere şi verificare este
obligatoriu controlul tuturor subansamblelor menţionate în capitolele
următoare :
4.2. Camerele de stingere.
— se va verifica integritatea camerelor de stingere.
— se vor demonta camerele de stingere aşa cum se indică în paragraful
3.3.3.
— se curăţă praful şi murdăria care pot să. se formeze datorită unei
lungi perioade de staţionare.
— se verifică, ca piesele metalice să nu fie deosebit de puternic perlate
de arcul electric şi că permit libere mişcarea contactelor mob'le.
— se verifică dacă pereţii interiori ai camerei de stingere nu sint
carbonizaţi in mod excesiv.
— se curăţă uşor părţile interne care prezintă porţiuni carbonizate sau
bule de metal topit.
— cînd totuşi, ca urmare a repetatelor întreruperi la scurtcircuit părţile
metalice şi pereţii izolanţi prezintă importante urme de topire şi carbonizare
este necesar să se treacă la înlocuirea camerelor de stingere.
4.3. Părţi izolante.
— se verifică starea paravanelor izolante.
— se curăţă părţile izolante cu cîrpe sau pensule absolut curate, pe
suprafeţele izolante nu trebuie să mai rumînă urme de ulei, grăsime etc.
— se verifică integritatea acestora în caz de necesitate, urmînd a fi
înlocuite.
4.4. Părţi metalice.
— se vor curăţa părţile metalice cu cîrpa sau pensula curate.
— po suprafeţele lor nu trebuie să rămînă urme de ulei, grăsimi etc.
4.5. Contacte (fig. 1 a).
■— se verifică starea contactelor de rupere fixe şi mobile (7, 6), a
contactelor principale fixe şi mobile (5, 6) şi a contactelor de broşabile (3, 4).
— dacă este necesar se vor curăţa suprafeţele de contact cu o cîrpă
curată îmbibată în solvent.

21
 — dacă suprafaţa prezintă urme de perlare se poate proceda la
înlăturarea cu o pilă fină.
NOTA — Se va da o atenţie deosebită să nu se distrugă forma
contactelor de rupere şi a suprafeţei de contact în timpul curăţirii si de
asemenea, ca pilitura metalică să fie complet înlăturată şi să nu se depună pe
părţi izolante.
— Dacă contactele prezintă coroziuni, astfel încît profilul este
modificat, se va proceda la înlocuirea lor.
— Dacă starea contactelor nu este corespunzătoare se va trece la
înlocuirea acestora.
4.5.1. înlocuirea contactelor de rupere mobile (fig. 7).
— se va scoate paravanul din material izolant (h) şi apoi se vor desface
şuruburile (g), procedînd la înlocuirea contactelor uzate.
4.5.2. înlocuirea contactelor de rupere fixe (fig. 7).
— se vor desface şuruburile (a) şi (b) şi se vor înlocui contactele uzate
cu contacte noi.
— se verifică la fiecare pol fixarea barei inferioare şi a barei superioare
pe suportul izolant ; se controlează că şuruburile sînt strînse şi că barele nu
prezintă deformaţii.
— se controlează fixarea contactului fix si a paravanului de separare a
contactului principal de cel de rupere.
— se verifică cu spioni distanţa între contactele de rupere ale
întreruptorului închis, care constituie cursa în contact a contactelor principale.
— distanţa între contactele de rupere fixe şi mobile trebuie să fie de
1,8... 1,2 mm. Dacă această valoare nu se respectă pe cci trei poli, contactele
vor fi reglate astfel :

22
r

• se acţionează asupra piuliţelor speciale (iig. 7) pir.ă la obţinerea

cotei de 1,3 ... 1,2 mm.
• se reglează apoi contactele mobile principale.
® se deplasează contactele mobile pînă cind se lipesc contactele de
rupere şi se reglează cota de 1,8 ... 1,2 mm, acţionând asupra distanţoarelor
(excentricilor) pînă la obţinerea cotei conform figurii următoare :
In acelaşi timp se verifică ca toate contactele principale laterale mobile
să calce simultan pe cele fixe, admiţindu-se o toleranţă de 0,20 mm pentru
întreruptoarele de 2500A şi 1000A şi 0,4 mm pentru cele de 4000A (este
vorba de contactele mobile principale de la aparatele de 2000—2500 A, pe
care nu se montează contacte de rupere).
în continuare se execută 10 manevre (închidere-deschi- dere), după
care se controlează reglajele efectuate.
Se blochează piuliţele speciale prin îndoirea plăcuţelor aşezate între
ele.
In urma reglajelor, distanţa între contactele de rupere în poziţia deschis,
trebuie să se încadreze in plaja 18 ... 22 mm.
După reglarea distanţelor între contacte se verifică presiunea pe
contacte (cu ajutorul unui dinamometru şi a unei lămpi de control).
Măsurarea se execută pe fiecare contact principal central cu gaură

CD
O
pentru fixare paravan, izolînd celelalte contacte al [ polului, la aparatele de 500 V c.a.

Pentru aparatele de 66

23
V c.a. cu capacitate d-e rupere sporită, presiunea se măsoară cu ajutorul unui
dispozitiv (fig. a ; b).
Dinamometrul se aplică în punctul R, forţei măsurate în acest punct
corespunzîndu-i o forţă pe contact în punctul S conform celor indicate în
tabelul următor :
 4.5.3. înlocuirea contactelor dcbroşabile (fig. 28).
— se scoate bolţul din găurile (c).
— s-au introdus două tije (C) în găurile respective în scopul de a
împiedica arcurile (a) să provoace închiderea pieselor de contact, în cazul
extragerii contactului de debroşare.
— se scoate subansamblul contact de debroşare (b) din borna
întreruptorului (d).
— se introduce noul contact de debroşare în^ borna respectivă.
— se scot tijele (c).
— se introduce bolţul în găurile (e) şi se fixează cu ajutorul unui
splint.
4.8. Mecanismul de comandă.
— se controlează vizual integritatea pieselor (lipsă deformări, lovituri
sau crăpături, îndoiri şi eventuale urme de rugină).
— se controlează existenţa inelelor de siguranţă şi că piuliţele sint
bine strînse, iar axele bine fixate.
— se controlează că resoartele sînt corect fixate în locaşurile lor şi că
nu există pericolul de a fi desprinse.
— se verifică mişcarea părţii de armare, controlînd libertatea de
rotaţie a axului cu roţi dinţate în jurul axului şi a pîrghiei de armare.
— se controlează ca pereţii grupului de armare să nu frece feţele
interioare ale pereţilor grupului inferior şi ca cei 2 elicheţi mici să intre cu
uşurinţă între dinţii roţii dinţate împinsă de resoartele respective.
—- se controlează că roata dinţată (dacă întreruptorul este prevăzut cu
motor pentru acţionare de la distanţă) nu are dinţii distruşi.
— se controlează libertatea de mişcare a acelor două pîrgh.ii laterale
de armare şi că nu freacă pe feţele exterioare ale pereţilor mecanismului
inferior. Se verifică clacă rulmenţii de pe pîrghiile de armare ce acţionează
asupra camerelor se rotesc uşor pe axele lor.
— se verifică libertatea de rotaţie a rolei (din grupul de armare! pe
care se sprijină pîrghia de armare şi rotaţia întregului grup de armare prin
intermediul resortului de reacţiune.
— se controlează mecanismul superior, verificînd mişcarea tuturor
pieselor care participă direct la manevra de închi- dere-deschidere.
— se controlează vizual integritatea pîrghiilor care servesc pentru
operaţiile de închidere-deschidere, pentru semnalizare sau pentru crearea
diferitelor blocaje.
— se armează rcsoartele prin intermediul pîrghiei de armare manuală
şi se verifică să se facă armarea fără efort excesiv. Se controlează că pe
durata armării, rulmenţii celor două pirghii laterale ale mecanismului inferior

25
se rotesc pe profilul camei.
La terminarea armării, semnalizatorul va sări şi va apare semnalizarea
că arcurile sînt armate. în această situaţie trebuie să coboare pîrghia de
comandă care permite închiderea întreruptorului.
Se verifică dacă, aparatul fiind închis şi rcsoartele complet armate este
împiedicată coborîrea pîrghiei de comandă de către pîrghia de blocare.
— se verifică semnalizările „întreruptor închis“ şi „resort nearmat“.
— se fac cîteva manevre de închidere-deschidere, contro- lînd
corectitudinea manevrelor ; se verifică, că nu apar ricoşeuri ale axului de
declanşare în timpul închiderii, care provoacă redeschiderea imediată a
întreruptorului.
Dacă întrcruptorul este prevăzut cu acţionare de la distanţă, deci cu
motor pentru armarea resoartelor, suplimentar se verifică :
• fixarea motorului pe traversa mecanismului.
• rotirea liberă a clichetului de acţionare al motorului pe axul
excentric.
• se controlează fixarea resortului şi se verifică dacă este în stare să
menţină aderenţa între clichet şi roata dinţată.
• se verifică montajul contactelor de sfîr.şit de cursă a motorului şi de
blocaj în caz de funcţionare greşită a mecanismului.
• se verifică legăturile electrice.
• se controlează că tensiunea de alimentare a motorului este cea
prevăzută.
• se alimentează motorul la 0,85 U nominal, verificând că motorul
este în stare să armeze cu siguranţă resoartcle de comandă.
• se execută 5—10 manevre de armare a resoartelor de armare prin
intermediul motorului. Dacă se constată defecţiuni se va trece la înlocuirea
grupului motoreductor, proce- dindu-se astfel :
— Pentru înlocuirea motoreductorului (poz. 1 fig. 35) se procedează
astfel :
• se demontează conductorii de alimentare (3) şi ai motorului din
bornele capacului.
• se slăbeşte şurubul (5) (fig. 37), -care fixează clichetul
(9) pe rulmentul (11).
• se desface piuliţa (6) (fig. 37).
• se scot de pe axul motorului şaiba mare (8), şaiba mică
(10) şi clichetul (9).
® se scot şuruburile (7) care fixează motorul pe traversă fig. 36.
• se extrage motorul din aparat, rotindu-1 în jos şi t'ră- gîndu-1 spre
dreapta.
® cu un dispozitiv se scot de pe axul (14) al motorului, rulmentul (11),

26
şaibele mici (12) şi şaiba mare (13).
• se montează cu ajutorul unui dispozitiv pe axul motorului nou şaiba
mare, şaibele mici şi rulmentul.
• se fixează motorul pe traversă cu ajutorul şuruburilor
(')■
o se introduc pe axul motorului clichetul, şaiba mica, şaiba mare şi se
strîng cu piuliţa (6).
« se strînge şurubul (5) care fixează clichetul pe rulment.
• resortul se fixează în urechea clichetului.
• conductorii de alimentare se leagă la borne.
• se alimentează motorul şi se încearcă prin cîteva manevre de
închidere-deschidere dacă tensionarea resoartelor se face corect.
— Contactele auxiliare (fig. 10).
— se va verifica starea contactelor auxiliare.
. Dacă închiderea sau deschiderea contactelor nu este fermă, dacă pereţii
sînt deformaţi sau crăpaţi acestea se vor înlocui după cu murmează :

27
 — Demontare, montare.
Se execută următoarele operaţii :
— se desfac legăturile la borne.
— se demontează piuliţele care fixează contactele auxiliare pe tiranţi.
— se înlocuieşte contactul sau contactele defecte şi se montează altele
noi, fixîndu-le prin strîngerea piuliţelor.
— se refac legăturile la borne.
— Reglare.
Cu aparatul închis se verifică dacă tijele (d) ale contactelor auxiliare
ies din carcase cu 1 mm.
In caz contrar se vor desface şuruburile (e), se va deplasa pîrghia (g) cu
găuri ovale spre partea inferioară sau superioară pentru a obţine ea pîrghia
(g) să acţioneze corect tija (d).
Se vor strîngc şuruburile (e) şi se vor sigila cu o picătură de vopsea.
Cu o lampă de control se va verifica funcţionarea corectă a contactelor
auxiliare şi corespondenţa cu schema electrică.
4.7. Conexiuni.
Periodic se va verifica starea izolaţiei cablurilor de legătură v:
strîngerea şuruburilor dc fixare a legăturilor la bornele învreruptorului.
De asemenea se verifică starea flexibilelor (lipsă îndoituri, rupturi,
desprinderi din locurile de fixare sau sudură) contactelor principale.
4.8. Declanşatorul de tensiune minimă (DTm) (fig. 11a. 27;.
— se controlează fixarea DTm pe traversa mecanismului.
— se controlează că reperele componente ale DTm nu au defecte,
absenţa crăpăturilor sau rupturilor la bobină.
— se închide întreruptorul, se apasă cu mina miezul mobil şi apoi,
lăsînd ca miezul mobil să revină lent în poziţia dcscl is, se verifică dacă
tensiunea din resort este suficientă pentru a determina deschiderea
aparatului.
— se verifică, că la 0,85 U nominal c.a. şi 0,75 U nominal pentru c.c.
declanşatorul se închide ferm şi nu vibrează, iar la (0,35 ... 0,7) U nominal
declanşatorul provoacă deschiderea întreruptorului, pentru c.a. şi (0,1—0,7)
Unom pentru c.c.

23
 Dacă se constată că DTm nu mai corespunde, acesta se va înlocui cu
altul de aceeaşi valoare, proced'înd după cum urmează :
— Pentru demontare se execută următoarele operaţii :
— se demontează cele 3 şurubri (c) care fixează declanşatorul de
tensiune minimă pe traversa (a) (fig. 27).
— se desfac legăturile de la bornele bobinei.
NOTA — Se montează noul declanşator pe traversă în acelaşi mod,
refăcîndu-se legăturile la bornele bobinei ;
— Se alimentează bobina declanşatorului cu tensiune sau se închide
clapeta mobilă (d), verifieîndu-se că între bolţul (m) şi pîrghia (b) există un
joc de cca. 1 mm, cînd bolţul (n) al pîrghiei (0) se sprijină pe vîrful (p) al
elichetului de agăţare. în caz contrar se slăbeşte piuliţa şi se roteşte bolţul
excentric (m) pină la obţinerea condiţiei cerute (fig. 11 a) ;
— Se închide întreruptorul şi se verifică dacă prin eliberarea clapetei
mobile, întreruptorul se deschide.
In cazul declanşatoarelor de tensiune minimă echipate cu
micrcîntreruptor, înainte de montare se va verifica că acţionarea
microîntreruptorului se produce la o distanţă între armături de 1 mm.
Dacă distanţa este mai mare sau microîntreruptorul nu este acţionat se
va îndoi corespunzător braţul microîntreruptorului.
4.9. Declanşator magnetic tip MK (fig. 6, 12, 17, 29, 31, 32).
— se verifică vizual dacă declanşatdarele sînt montate pe polii
corespunzători R-stînga ; S-mijloc ; T-dreapta.
— se verifică cu lera dacă piuliţele de fixare ale miezurilor magnetice
montate pe pol îi permit acestuia un joc de 0,2... P 3 mm (fig. 12), iar
contrapiuliţele sînt bine strînse. Apoi cu o şurubelniţă subţire sau cu o tijă se
roteşte miezul mobil posterior al fiecărui declanşator (fig. 17) pină se pro-
duce declanşarea aparatului.
în cazul cînd declanşatorul declanşează fără să deschidă aparatul se
verifică dacă paletele de pe axul relee sînt corect reglate şi dacă axul nu are
frecări (în poziţia „închis“ a aparatului).

29
 Pe scala (19) din' stingă este indicat curentul I t ' de declanşare la
suprasarcină reglabil între (0,5 ... 1). In,-reglaj care se execută prin rotirea
butonului (b) (fig. 6).
Timpul TI de declanşare este de 10 s la 6 II.
, Pe sca.la (22) este indicat curentul de declanşare I2, reglabil conform
tabelului următor : . •
In
37K Domeniu reglaj

2- 4
600—1000
4-12
2- 4
1600—2000 4-10

2-4
2500—4000 3-6

Timpul de reglaj T2 corespunzător curentului I2 se poate regla în

limitele 100 ... 500 m sec. la o valoare fixă dorită, în unul din punctele aflate
în plaja menţionată.
Paleta de declanşare instantanee 27 fig. 31, poate produce declanşarea
la o valoare reglată fixă între 10 ... 30 kA.
4.10. Ungerea mecanismului.
Odată cu efectuarea lucrărilor de întreţinere şi verificare se va da o
atenţie deosebită ungerii mecanismelor în mişcare.
Ungerea rulmenţilor se va executa cu ulei perfect.
Ungerea mecanismelor se va executa în locurile menţionate în fig. 44,
43.
4.11. Electromagnetul de deschideore (ED) (fig. 33).
— se verifică mc ntajul electromagnetului pe mecanism, controiind să
nu existe joc transversal.
— se controlează mişcarea miezului mobil, urmărind să nu se producă
frecări.
— se controlează carcasa bobinei să nu prezinte crăpături sau rupturi
şi că tensiunea bobinei este cea soiicitată.

___________ _______________
30
 — se verifică legăturile electrice.
— se verifică reglajul electromagnetului conform celor menţionate
mai jos.
Se verifică dacă electromagnetul se închide la 0,7 U nominal. Dacă se
constată că electromagnetul de deschidere nu mai corespnde, acesta se va
înlocui după cum urmează :
Pentru înlocuirea unui electrdmagnet de deschidere defect se va proceda
astfel :
— se desfac legăturile la borne.
—*- se demontează cele două piuliţe (a) care fixează electromagnetul.
— se scoate electromagnetul prin tragere laterală.
— se introduce noul electromagnet pe cele două bolţuri şi se fixează
prin strîngerea piuliţelor (a).
— se refac legăturile la borne.
. Pentru verificare, cu întrerupătorul închis, se va provoca declanşarea
întreruptorului, împingînd uşor în sensul indicat de săgeata armătura mobilă
(b) (fig. 33), se apasă uşor pe armătura mobilă pînă cînd se produce
declanşarea întreruptorului.
Cind acest lucru nu se produce se va regla în mod corespunzător şurubul
(c).
Verificaţi că pîrghiile din plastic (d) şi (e) se mişcă uşor şi revin în
poziţia iniţială, cînd pîrghia (d) este împinsă în sensul săgeţii din fig. 33.
Intre pîrghia (e) şi rola (f) trebuie să fie un mic joc.
In caz contrar, pentru realizarea jocului se înşurubează puţin şurubul de
reglaj (c).
Odată reglarea realizată, şurubul (c) se va bloca cu o picătură de vopsea.
4.12. Electromagnetul de închidere (EI) (fig. 34).
Se execută aceleaşi verificări ca la electromagnetul de deschidere.
Dacă se constată că EI este defect se va înlocui astfel:
— pentru demontarea electromagnetului de închidere defect şi pentru
montarea- celui nou se va proceda ca la pct. 4.11.
— pentru verificare, cu întreruptorul deschis şi cu re- soartele armate,
se va provoca închiderea întreruptorului,

31
împingînd încet în sensul indicat de săgeată, armătura mobilă (b).
— se apasă uşor pe armătura mobilă pînă cînd se produce declanşarea
întreruptorului.
Cînd acest lucru nu se întîmplă se va acţiona în mod corespunzător
asupra şurubului de reglaj (c).
— verificaţi, dacă pîrghiile din plastic (d) şi (e) se deplasează uşor şi
jvin în poziţia iniţială.
Pirghia (e) poate freca accidental pe tabla de protecţie, dacă aceasta
este deformată.
In acest caz îndepărtaţi puţin tabla, deformînd-o în sens contrar.
— verificaţi că între pîrghia (e) şi şurubul (c) există un mic joc.
Dacă pîrghia freacă de capul şurubului şi nu se poate mişca liber
deşurubaţi puţin şurubul (e).
După reglare, şurubul se sigilează cu o picătură de vopsea.
NOTA — dacă întreruptorul închide sau deschide corect prin cele două
pîrghii (d), dar nu funcţionează prin comanda ele trică a celor 2
electromagneţi, verificaţi că schema electrică este corectă şi că bobinele nu
sînt întrerupte.
4.13. După efectuarea operaţiilor de întreţinere se verifică din nou :
— valoarea rezistenţei de izolaţie.
— declanşarea prin declanşatoarele tip MIC.
ATENŢIE — Beneficiarul are obligaţia de a ţine evidenţa operaţiilor
de mentenanţă executate în conformitate cu prezentele instrucţiuni.
— Aparatele care nu respectă prevederile prezentelor instrucţiuni vor
fi înlocuite cu altele noi de aceeaşi valoare.
— La montarea pe panou se va urmări :
• existenţa unei foi de azbest sau pertinax de grosime 1—2 mm
deasupra aparatului (conform legendă tab. 2).
• respectarea distanţelor faţă de pereţi conform datelor de legendă de
la tabelul 2.

32
 ®.Siî T
co
< •ţ-sS £J o
f *>* O
lO T3 v £ “ir, O
m XU I! !! I! o ClII ~
«J r> •=
— ci fi sa a E
Is+
VI
Valoarea parametrilor îîn functŢie de locul amplasaă rii aparatului

v> in
a + t£g
0^
° ‘c ° a
sg II II 2H
li ¿s* II
^s*e
O m 0 P
«*3 O ** “L. Cl
TH
~*
O
10
1 C tx§
o ggs": n II
t- «O H +g+|
£

Vibraţii .şi zdruncinării conform STAS 553—80 — 8 Iyzi.

&
£ .£0 ra=° O • NCC
<J
•I* o u o s CI
U *»v a |
i*y OH o CL N
I C0 I : o co £ $t£ <
>
Z +1 O s
- 7)
CM
CI 1

O, N
O
-r •—
+~T tc + C «8
N
AoU § £o *•
O-S, *p
71+ g?o iH i rHc
II t-II
£ rZ 73• £
O *3 QJ
£2 CM >
«3 £3
Z ta
O o 72 Po
^£
c
2 |J3 rî
o 2o
3
is.y*y; 5 +
ap C3 >¿1<3 — 0
tr_
§ 2 * 'C ■ * «s o
s_ li I dl O VIpa> 52
N ţi E £ o >ţi I
SI ci«3
11
o .p
< E< 7}" ’ a*3
HT3 •

3 — c. C08 33
Fi g . I c
r¡
g.
1
43-
3
IS
3
50
 JHÿ. 26

53
52
 TA ni x I
Dimensiuni lip (mm)
între Grout.
rupt A jl H± 0,5 C j: 2,4 D±0,5 lu;)

100'» 472 40>! :¡oo 204 1 19

jooo •15;. 4011 29 * 204 120
2000 s r, •U):> 474 240 1.74
2..on UM\ 402 471 240 170
4 000 1104 411 215

54
6
S

55
56
i
 ¿6ó
cJM' L
c^r»' o-UD t>- UD
U declanşator maximal ¡le
curent CE contact de
semnalizare „resoarre armare" Poziţia „trtrodus
LEDcontact de semnalizare ’ m%
„deschis prin declanşatoare" el
eleetromagnet închidere FD eu- w
ctromagnet de deschidere ¡n riD
declanşator de tens minina Jf d priza si Poziţia,, :,r-pd rat
fisa dreapta pt ap debí ss priza si fisa
stmga pt ap debr h conectori pt m microintre pt
aparatele fixe I 1 Legaturile indicate cu r
semnalizarea pez. introdus
lime întrerupta sini valabile numai pt microintreruptsi pt
aparatele dehrosabile 2 La cerere se pot semnalizarea poz separat
elimina DTm Ei ED
j-ig. 10

<i0
'i' A B i: r. ni
ScluMna
iketricj
<i0
 I J . G ; : N O .\

l — :. C I K - M Î . I ;• !■ ctru.i d<- comanda ' otilarle am.,¡"ilar e die ripia

O —- Sckemu ekclrícá de .aviará (M-CVl - cou' - iele :¡U \ il i:»re şllil^- 'l
[ r— pol principa! S ''uni i tori 'a t ul li r
I) — dre la nsa (or de eurent - • loi:., :• ir.cj lid’ re
1
lit < leefroma^neL îiu:lLl<l«-rc ( j kUl.oil líe- jellidej V
I; L> — i l'-clroMiâdia l de:- >cî lidere IA'

<;s •— eonia et semnaliz are „reparte Ui — - loillpú JO'- , e;

armate” CU. fojí- ee't kjocare
I/iUl •— declanşator de tensiune minima CC — coikact de îiii.- .: de cut aj
ti U — contact .se ni na! i/a re „dcbcUi.y motorului

prin declanşatoar e“ M • - u ud or decirle pentru armare a

X; r« coártelo r
I'ls — ftşâ - prizu i tinga
i'Jcl ~ 1 işâ- pnică dreapta

------- - -- - -Legături numai pcai.ru fulrtrdploarc dukroşakilc

fig- <1
 Fig. 42

62
 ungere

64
 PIESE DE SCHIMB
NUMĂR DESEN
DENUMIREA PIESEI
1000- 2000-2500 2000 -
500
1. PARAVAN V 4.17 096 0 A.17.096.0 A.17.0960
660 4.84188.0 ABA 189.0 —

V
2. PARAVAN 4.17.095.0 A.6A 315.0 A.6A315.0

3. BOBINĂ PENTRU El 2 29.004.0 2.29.0040 2.29.00A.0

A. BOBINA PENTRU ED 2.29.004.0 2 29.00A0 2.29.0040

5. BOBINA PENTRU DTm 2.29.005.0 2.29 00 5.0 22 9 00 5.0

50 1.37 004 0 1.37.00 A 0 1.37.

6. CAMERA DE CV OOA.O
STINGER 660 1.37.019.0 1.37.019.0
*—

V
7 RAMA MONTATA 2.93.010.0 2.93.010.0 2.93.010.0