Laboratorul 4

Intrerupatoare cu stingerea arcului in vid

Scopul lucarii
Lucrarea isi propune prezentarea constructiei,functionarii si particularitatilor specifice ale
intreruptoarelor cu stingere arcului electric in vid.
Programul lucarii
1) Studiul particularitatilor constructive ale intreruptoarelor cu vid.
2) Cunoasterea parametrilor functionali
3) Stabilirea conditiilor de utilizare a unor intreruptoare cu vid.Avantaje.Dezavantaje.
Continutul referatului
1) Schita unu intreruptor cu vid cu evidentierea componentelor constructive si a
particularitatilor ce-l deosebesc de un contactor cu vid.
2) Prezentarea problemelor referitoare la amorsarea si stingerea arcului electric in vid.
3) Schite privind evolutia geometriei contactelor ce echipeaza intreruptoarele cu
comutatie in vid.
4) Observatii si concluzii privind performatele in utilizarea intreruptoarelor cu
comutatie in vid.
Indrumari pentru executarea lucrarii
A.Amorsarea si stingerea arcului electric.
Utilizarea vidului avansat(

) cu mediu electroizolant si de stingere a

arcului electric se bazeaza pe propietatile electroizolante si pe particularitatile legate de
amorsarea arcului electric intr-un spatiu vidat.
Rigiditatea dielectrica a aerului rarefiat (vid avansat) este mult mai mare decat a
aerului aflat in conditii normale.Pentru explicatie se apeleaza la teoria avalanselor lui
Townsend.Se utilizeaza coeficientii =numarul de ionizari produse de un electron liber,
accelerat in camp pe unitatea de lungime a drumului sau de la catod, la anod si =numarul de
ionizari produse de un ion pozitiv accelerat in camp pe unitatea de lungime a drumului sau de
la anod la catod.
Conditia de aparitie a unei descarcari automate intre doi electrozi plani situati la
distante de are expresia :
= exp[( )d]
Townsend a dedus expresiile coeficientilor si :

);

);
Unde:E=intensitatea campului electric, cu E=

;
Substituind:
Laboratorul 4

Ceea ce se arata ca tensiunea de amorsare a unui descarcari si gaze, U este dependenta de
produsul (pd) si nu de marimile p si d luate in parte.Aceasta legea a fost stabilita expermintal
de catre Poschen, inca inainte de aparitia teoriei lui Towsend.Sunt cunoscute curbele lui
Paschen.Explicatia privind aspectul lor este urmatoarea:
a)Daca se presupune ca dinstanta d dintre electrezi este constanta, iar presiunea p a gazului
variaza,atunci cand se trece de la presiuni mari la aceeasi intensitate a campului
electric,lungimea drumului liber mediu al electronilor in gaz scade iar probabilitatea de
ionizare prin ciocnire scade de asemenea.Pe de alta parte, la presiuni mici se micsoreaza
numarul ciocnirilor electronilor cu molecule de gaz pe unitatea de tensiune a drumului liber
in directia catod-anod.Deci,descresterea presiunii conduce la doua efect ( descresterea
numarului de ciocniri).La presiuni mici predomina al doilea efect( descresterea numarului de
ciocniri).
b)Daca se presupune ca presiunea p se mentine constanta iar distanta d dintre electroizi se
modifica , atunci,odata cu micsorarea distantei,cresterea valorii coeficientului .Pe de alta
parte,odata cu cresterea distantei d, se micsoreaza spatiul in care se dezvolta avalansa ce se
deplaseaza de la catod la anod.Numarul electronilor ce parasesc catodul se micsoreaza cand
distanta d scade si celelate conditii raman neschimbate.Indeplinirea simultana a acestor doua
conditii are drept rezultat aparitia minimului tensiunii de strapungere.
Conditia de strapungere este verificata pentru distante intre electrozi de sutimi de
milimetru.La distante mai mari intre electrozi, strapungerea apare datorita diferentei de
potential si nu datorita valorilor mari ale intensitatii campului electric in vecinatatea
catodului.Amorsarea arcului in intreruptoare se produce in momentul deslipirii pieselor de
contact cand intreruptoare se produce in momentul iar metalul din care sunt confectionate
piesele de contact se topeste si se vaporizeaza.Circa 90% din vaporii metalici in care se
amorseaza arcul electric se depune prin condensare pe suprafetele de contact din care
provin.In acest fel metalul pieselor de contact este recuperea aproape integral.Intensitatea
electrocereziunii este limitata valori foarte mici, obtinundu-se cresterea subpartiala a duratei
de functionare a contactelor.In vid arcul electric poate exista sub forma difuza(cand este
traversat de curenti cu intensitatea mai mica de 3000....5000 A) respectiv comcemtrata in
cazul curentilor cu intensitati de valori mari.In toate aparatele de comutatie in vid avansate
intreruperea nu dureaza mai mult de o semiperioada si ca urmare energia dezvolta de arcul,

, este relativ mica, iar incalzirea pieselor de contact ca si a camerei de stingere in general
este relativ redusa.
B.Caracteristici constructive in functionale la intreruptoarele cu comutatia in vid.
Intreruptoarele cu comutatie in vid sau dezvoltat din necesitatea de a dispune de un aparat
autonom( fara fluide si instalatii auxiliare) cu cheltuieli reduse de exploatare si capabil sa
deconecteaze sarcini de scurtcircuit, sarcini inductive nici si sarcini capacitive.Constructia
unu intreruptor de media tensiune cu stingera arcului electric in vid este prezentata in figura
18.1 unde utilizate urmatoarele noutatii:
Laboratorul 4


1-camera de stingere,2-anvelope electroizolante, 3-contact fix,4-contact mobil,5-contact
alunecator,6-burduf de etansare,7-tija izolanta de trasmisie a miscarii la contactle mobile,8-
borne de conexiuni,9-izolatori suport,10-sasiu continind mecanismul de actionare cu
acumulare de energie in resorturi.
Elementul de baza al constructiei intreruptorului il constituie camera de stingere.In figura
18.2 se prezinta cateva variante constructive de camere de stingere vidate.Sunt utilizate
urmatoarele noutati;

Laboratorul 4

1-contact,2-contact mobil,3-capsula de sticla,4-burduf metalic de etansare,5-ecran de
condensare.
Durata de functionare a unei camere de stingere vidate depinde de solutia constructiva
adoptata, de realizarea unui inalt grad de etansare,de natura materialelor
contactelor.Presiunea initiala in camera de stingere este de circa

bar (1 bar=

Pa).Pentru o durata de functionare de circa 20 ani realizata de camerele de stingere actuale,
este necesare ca pierderea specifica de presiune sa fie mai mica de

bar.1/s.Aceste
pierderi si datoreaza atat microneetansitatilor de fabricatie cat si difuziei normale a aerului
prin pereti.
In constructia contactelor intreruptoarelor cu atingerea arcului electric in vid se au in
vederea urmatoarele aspectele tehnice:
-asigurarea unui inalt grad de puritate pentru materialele de contact.
-dozarea corespunzatoare a cantitatii de vapori metalici produsi la deconectare;
-adaptarea formei si dimensiunilor optime pentru piesele de contact existand cernite
privind asigurarea unui uzuri uniform distribuite pe suprafata acestora.Figura 18.3 prezinta o
evolutie a geometriei conactelor care echipeaza intreruptoarele cu comnutatie in vid.De la
contactele cu petala spiralata figura 18.3a s-a trecut la constructie si utilizarea contactelor de
tipcentrate figura 18.3b si c.Acestea au forma de cupa cu crestaturi inclinate pe peretii
laterarii pentru a produce,prin suflaj ,magnetic ,rotirea arcului electric pe suprafata circulara
de contact.
-stabilizarea prin campuri magnetice a arcului electric de deconecatre in fasa de ardere
a acestuia pentru a se evita stingera inainte de momentul anularii naturale a intesitatii
curentului(tendinta de smulgere de curent).Intesitatea curentilor prin arc trebuie sa fie mai
mica de 4...5A.

Laboratorul 4



Sistemul de actionare al unui interuptor cu vid este necesar sa dezvolte energia mult
mai mica decat in cazul aparatelor cu ulei putin.Un astfel de mecanism este prezentat in
figura 18.4

Laboratorul 4

Noutatiile au urmatoarea semnificatie: 1-ax de comutatie,2-resort de
declansare,3-resort de anclanare,4-stanga de cuplaj,5-ex de tensiune,6-
butoninchis,7-buton deschis.
Intreruptorul cu vid fiind considerat ca un aparat fara intretinere,fiabilitatea
mecanismului de actionare este asigurata cu o revizie de la 10 ani sau dupa 10.000 manevre.
In tabelul 18.1 se prezinta o comparatie intre intreruptoarele de constructie europeana
evidentiindu-se performansele evidente ale intreruptoarele cu vid. Datele se refera la
intreruptoarele din clasa 24kv-630A-16kVA.










Laboratorul 4
Tipul ntreruptorului/
Caracteristica
Ulei

Vid
1. Deplasarea contactelor (mm) 150 50 14
2. Viteza de desprindere a
contactelor (m/s)
4 2 1


3.
Numrul de ntreruperi pn
la revizie:
- La curentul nominal
- La capacitatea de
rupere

500-1000 10000 20000

6-10

20-30

50-100
4. Andurana mecanic (cicluri
I-D)
10000 10000 20000
5. Periodicitatea reviziilor (ani) 1-3 10 10
6. Pre orientativ (%) 100 130 160

Domeniul de baza al utilizarii intreruptoarlor cu vid este cel al instalatiilor de medie
tensiune in gama 6...35kV.Se maifesta unele limite in utilizarea intreruptoarelor cu vid
datorita producerii la deconectare de catre acestea a unor supratensiuni de comutatie mai
mari decat la alte categorii de intreruptoare (ulei,aer SF6) datorita tendinteti de
smulgere(taiere) a curentului-vezi figura 18.5-precum si proceselor posibile de reamorsare
repetata a arcului.Nivelul acestor supratensiuni a fost adus insa la valori comparabile cu cel
inregistrat la functionarea altor tipuri de intreruptoare ca urmare a perfectionarilor introduse
in constructia sistemului de contacte si pe alta parte prin utilizarea unor aparate pentru
protectia la supratensiuni in instalatii(descarcatoare cu exizi metalici).