MASINA ASINCRONA

1.Maşina asincronă este constituită:

a) Dintr-o armătură statorică formată dintr-un miez feromagnetic din tole de oţel
electrotehnic cu crestături la periferia interioară si o armătură rotorică formată dintr-un
pachet de tole cu crestături pe alezajul exterior.
b) infasurare primara si una secundara
c) Circuite rezistive si inductive
2.Randamentul unei maşini electrice este definit de :
a) Raportul dintre puterea reactivă cedată şi puterea activă primită
b) Raportul dintre puterea activă cedată şi putrea reactivă primită
c) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea activă primită
3.Numărul de poli ai înfăşurării rotorului unui motor asincron trifazat poate fi :
a) Mai mare ca al statorului
b) Egal cu al statorului
c) Diferit de al statorului
4.Alunecarea unui motor asincron este :
a) Raportul dintre viteza câmpului magnetic învârtitor şi viteza rotorului
b) Raportul dintre tensiunea statorului şi cea a rotorului
c) Raportul dintre viteza câmpului faţă de rotor şi cea faţă de stator
5.O maşină asincronă funcţionează în regim de motor dacă alunecarea :
a) Este pozitivă
b) Este negativă
c) Este cuprinsă între 0 şi 1.
6.O maşină asincronă funcţionează în regim de generator dacă alunecarea :
a) Este pozitivă
b) Este negativă
c) Este mai mare decât 1.
7.O maşină asincronă funcţionează în regim de frână electromagnetică dacă alunecarea :
a) Este negativă
b) Este egală cu 1
c) Este mai mare ca 1
8.O maşină asincronă primeşte în regim de motor :
a) Putere mecanică pe la ax
b) Putere electrică pe la borne
c) Putere mecanică şi putere electrică
9.O maşină asincronă debitează în regim de motor :
a) Putere electrică pe la borne
b) Putere mecanică pe la ax
c) Putere electrică şi putere mecanică
10.O maşină asincronă absoarbe în regim de frână electromagnetică:
a) Putere mecanică pe la ax
b) Putere electrică pe la borne
c) Putere mecanică şi putere electrică
11.La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din:
a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului;
b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului;
c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor;
12. La maşina asincronă, tensiunile electromotoare induse sunt:
 E1 =− jω1kw1w1 Φ u  E1 =− jω1kw1 Φ u  E1 =− jω1kw1w1
a)  ; b)  ; c)  ;
E
 2 =− j ω k w
2 w2 2 Φ u E
 2 =− j ω k
2 w2 Φ u  2E =− j ω k w
2 w2 2

13. În regimul de motor, maşina asincronă:

a) Are înseriată o rezistenţă de pornire pe înfăşurarea indusului;
b) Are rotorul cuplat cu un motor primar;
c) Are indusul cuplat cu un motor primar.
14. În regimul de generator al maşinii asincrone:
a) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din stator care
acţionează asupra rotorului;
b) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din rotor care
acţionează asupra statorului;
c) Apare un cuplu electromagnetic în acelaşi sens cu succesiunea fazelor din stator care
acţionează asupra rotorului;
 cR2'
15. Alunecarea critica a masinii asincrone are expresia finala: sm1, 2 = ±
(
R12 + X δ 12 + cX δ' 21 )
2

a) Alunecarea critica a masinii asincrone depinde de puterea absorbita din reteaua de

alimentare si puterea cedata la ax.
b) Alunecarea critica a masinii asincrone nu depinde de tensiunea U1 dar este proportionala
cu rezistenta R2 a circuitului.
c) Alunecarea critica a masinii asincrone depinde de tensiunea U12.

16. Caracteristica mecanica a masinii asincrone reprezinta:

a) Dependenta dintre cuplul electromagnetic si alunecarea masinii asincrone M=f(s)
b) Dependenta dintre tensiunea de alimentare si curentul din infasurarea statorica U=f(I)
c) Dependenta dintre Puterea activa si puterea reactiva P=f(Q)

17. Dependenta dintre turatie si alunecarea unei masini asincrone este data de relatia:
f1
n = n1 (1 − s ) = (1 − s )
p
a) Reglarea turatiei masinii asincrone este data de schimbarea numarului de poli, sau
modificarea frecventei tensiunii de alimentare sau prin modificarea alunecarii s.
b) Reglarea turatiei masinii asincrone este data montarea in circuit a unui reostat de pornire.
c) Reglarea turatiei masinii asincrone este data de cuplarea motorului asincron la un
consumator inductiv.

18. Un motor asincron cu rotorul în colivie se poate porni :

a) Cu reostat în circuitul rotoric
b) Cu frecvenţa mărită
c) Prin cuplare directă

19. Pornirea cu comutator stea-triunghi se foloseşte la pornirea motoarelor asincrone trifazate :

a) Cu rotorul bobinat
b) Cu rotorul in colivie
c) Cu rotorul bobinat şi in colivie
20. Pornirea cu comutator stea -triunghi se foloseşte numai la motoarele asincrone trifazate cu
rotorul în scurtcircuit care au :
a) Rotorul cu bare înalte
b) Rotorul cu dublă colivie
c) Conexiunea de funcţionare triunghi

21. Un motor asincron cu rotorul bobinat se poate porni prin .

a) Cuplare directă la reţea
b) Reostat de pornire în circuitul rotorului
c) Prin autotransformator

22. La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din:

a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului;
b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului;
c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor;

23.Motorul asincron are o caracteristică mecanică rigidă. Acest lucru reprezinta:

a) Un avantaj
b) Un dezavantaj
c) Nu are importanta

60 f1
24. Expresia turaţiei rotorului unui motor asincron este: n = n1 (1 − s ) = (1 − s ) . Turaţia
p
motorului asincron poate fi reglată prin:
a) Variaţia frecvenţei f1 a tensiunii de alimentare, prin schimbarea numărului de perechi de
poli p şi prin modificarea alunecării s a rotorului în raport cu turaţia n1 de sincronism a
câmpului magnetic învârtitor inductor.
b) Variaţia tensiunii de alimentare
c) Variaţia rezistentei de excitatie
25. Pentru reglarea turaţiei unui motor asincron la cuplu constant, este necesar a se păstra constant:
U1
a) Raportul :
f1
b) Alunecarea s
c) Tensiunea de alimentare

26. Din caracteristicile naturale şi artificiale M = f (s) şi n = f (M) reprezentate in figura

putem spune:
a) La variaţia frecvenţei f se modifică atât cuplul maxim cât şi alunecarea critică sm.
b) La variaţia frecvenţei f se modifică cuplul maxim
c) La variaţia frecvenţei f se modifică alunecarea critică sm.

27. La metoda de reglare a turaţiei prin schimbarea numărului de poli la un motor asincron cu rotor
bobinat se practica:
a) Comutand numărul de poli atât în înfăşurarea statorului, cât şi în înfăşurarea rotorului
impunand montarea a câte trei inele colectoare suplimentare pentru fiecare alt număr de
perechi de poli în rotor.
b) Comutand numărul de poli în înfăşurarea statorului
c) Comutand numărul de poli atât în înfăşurarea rotorului
28.Modificarea tensiunii de alimentare U1 a unui motor asincron se poate face:
a) Prin transformatoare sau autotransformatoare reglabile, sau cu ajutorul unor bobine de
reactanţă şi reostate – de asemenea reglabile – intercalate între reţea şi motor.
b) Prin folosirea unei baterii de condensatoare
c) Numai la functionarea in gol a motorului asincron

29.Generatorul asincron excitat de la reţea are zona de funcţionare în domeniul alunecărilor:

a) Negative
b) Positive
c) Subunitare

30. Caracteristica M=f(s) din figura

este pentru:
a) Generatorul asincron
b) Motorul asincron
c) Masina asincrona in regim de frana

31. In figura urmatoare ce rol are bateria de condensatoare?

a) Genereaza energia necesară magnetizării
b) Este un alt consumator
c) Genereaza flux magnetic

32. La motorul asincron modificarea turatiei nu se realizeaza prin:

a) Modificarea frecventei tensiunii de alimentare
b) Modificarea numarului de poli
c) Variatia reactantei de scapari statorice
33. Modificarea turatiei la motoarele asincrone prin variatia numarului de poli se realizeaza:
a) La motarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit
b) La motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat
c) La niciun tip de motor asincron doar la generatorul asincron

34. Franarea dinamica a motorului asincron se realizeaza prin:

a) Alimentandu-se direct de la retea motorul asincron respectiv
b) Folosind comutatorul stea-triunghi pentru alimentarea infasurarii statorice
c) Alimentandu-se infasurarea statorica de la o sursa de c.c.

35. La bordul navelor se pot folosi motoare asincrone cu rotorul in colivie cu bare inalte sau cu
rotorul cu dubla colivie pentru:
a) Pentru imbunatatirea caracteristicilor de pornire
b) Pentru ca au un consum mai redus de energie electrica
c) Pentru a se micsora curentul de pornire pana la valoarea curentului nominal

36. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre:
a) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici
b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecvenTa din infasurarea
rotorului
c) Tensiunea aplicata infasurarii statorice si t.e.m. indusa in infasurarea rotorica

37 . Infasurarea rotorica a motoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit:

a) Are un nr. de perechi de poli mai mare ca in infasurarea statorica
b) Are un nr. de perechi de poli mai mic ca in infasurarea statorica
c) Are acelasi numar de perechi de poli ca infasurarea statorica
38. In figura MA1 ce este notat cu 3:

a) Rotorul masinii asincrone

b) Statorul masinii asincrone
c) Arborele masinii asincrone

39. In figura MA1 ce este notat cu 5?

a) Carcasa cu statorul bobinat
b) Rotorul masinii asincrone
c) Placa cu borne

40. In figura MA1 ce este notat cu 8?

a) Ventilatorul pentru racirea motorului
b) Elice
c) Arborele masinii asincrone

41. In regim de motor masina asincrona:

a) Preia o putere electrica de la reteaua de alimentare si da o putere mecanica pe la arborele
masinii asincrone
b) Preia o putere mecanica de la reteaua de alimentare si da putere electrica pe la arborele
masinii asincrone
c) Preia putere electrica si putere mecanica si le transforma in lucru mecanic
 60 f
42. In relatia turatiei unui motor asincron n = „p” reprezinta:
p
a) Numarul de perechi de poli
b) Perimetrul carcasei motorului asincron
c) Coeficientul de bobinare
43. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului
asincron trifazat în:

a) Conexiune stea
b) Conexiune triunghi
c) Conexiune zig-zag
44. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului
asincron trifazat în:

a) Conexiune stea
b) Conexiune triunghi
c) Conexiune zig-zag
45. Pornirea motoarelor electrice asincrone trebuie sa asigure:
a) Cuplul de pornire necesar într-o aplicatie si sa limiteze socul de curent absorbit din
reteaua electrica de alimentare.
b) Fiabilitatea motorului in exploatare
c) Functionarea schemei de comanda a motorului asincron

46. Principalele caracteristici la pornirea directa a motorului asincron cu rotor in scurtcircuit

sunt:
a) Cuplu mare de pornire si curenti mici absorbiti de la retea
b) Cuplu mare la pornire si curenti mari absorbiti de la retea
c) Cuplu mic la pornire si curenti mici absorbiti de la retea

47. La pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit cuplul la arbore in cazul conexiunii
stea fata de cuplul la arbore in cazul conexiunii in triunghi este
a) Egal
b) De 3 ori mai mare
c) De 3 ori mai mic

48. La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la

retea este:
a) Egal cu valoarea curentului nominal al motorului
b) De 4-8 ori mai mare decat curentul nominal al motorului
c) Mai mic decat curentul nominal al motorului

49. Frana dinamica a unui motor asincron se realizeaza prin

a) Alimentarea infasurarii rotorice de la o sursa de curent continuu
b) Schimbarea numarului de poli ai infasurarii statorice
c) Alimentarea infasurarii statorice de la o sursa de curent continuu

50. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre
a) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici
b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecventa din infasurarea
rotorului
c) Tensiunea aplicata infasurarii statorice si t.e.m. indusa in infasurarea rotorica