Sunteți pe pagina 1din 7

Rezistenţa materialelor

Întindere - compresiune

1. O bară cu secţiune inelară având d=0,8D este solicitată la întindere cu o forţă P=250 kN. Să se
dimensioneze bara şi să se calculeze lungimea totală. Se dau :
a=1500 daN/cm2; E=2,1*106 daN/cm2; l=250 cm;

Rezolvare :

Forţa axială este constantă în lungul barei şi are valoarea : N=P=250kN=25000daN;


Pentru dimensionare se aplică relaţia :

N 25000
Anec    16,667 cm2 ;
 a 1500

Secţiunea barei fiind inelară se poate scrie :


4
 D 2  d 2  16,667 cm2 ;
de unde, înlocuind d=0,8D obţinem :

D  7,679cm  7,7cm ,

d  0,8  D  0,8  7,7  6,16cm  6,2cm .

Lungirea barei se calculează cu relaţia :

l 
N l

 2500  250  0,177cm

2,110   7,7 2  6,2 2 
EA 6

2. Să se verifice tija pistonului unei maşini solicitată la întindere cu o forţă P=20kN, dacă are
diametrul d=2cm şi este prevăzută cu un canal de pană de lăţime d/4. Rezistenţa admisibilă a
materialului este a=1000daN/cm2.
Rezolvare :

Verificarea tijei se face în secţiunea slăbită (secţiunea în care este prevăzut canalul de pană),
valoarea efortului unitar fiind :

N max P 2000
 max     935daN / cm 2  a
Aef   d 2
d     22 22 
   d    
 4 4   4 4 

Întrucât este îndeplinită condiţia max<a înseamnă că tija rezistă.

3. O bară din profil cornier cu aripi neegale L100x150x10 este asamblată de un guşeu cu trei nituri
de diametru d=2cm. Bara este solicitată la întindere cu forţa P=61kN. Să se verifice bara în ipoteza
că forţa P se repartizează în mod egal pe cele trei nituri. Se dă a=1500daN/cm2.

Rezolvare :

Aria brută a secţiunii barei este Abrut=24,2cm2. Ariile secţiunilor slăbite au valorile :

AII  Abrut  d  t  24,2  2 1  22,2cm 2 ,

AIII  Abrut  2  d  t  24,2  2  2 1  20,2cm 2 .


Forţele axiale în cele trei secţiuni considerate sunt :

N I  P  6100daN ,

N II  P  6100daN ,

P
N III  P   4067 daN .
3

iar eforturile unitare au valorile :

N I 6100
1    252daN / cm 2  a ,
AI 24,2
N II 6100
2    275daN / cm 2  a ,
AII 22,2

N III 4067
3    201daN / cm 2  a
AIII 20,2

Secţiunea II este secţiunea periculoasă a barei întrucât în această secţiune efortul unitar are valoarea
cea mai mare.

4. Să se determine diametrul "d", lungimea specifică "" şi lungimea totală "l" ale unei bare
rotunde din oţel cu rezistenţa admisibilă a=1000daN/cm2 şi având lungimea l=3000mm cunoscând
că este supusă la o forţă de întindere F=15000daN.

Rezovare :

Pentru dimensionare se aplică relaţia :

F 15000
A  15cm 2
 a 1000

Diametrul barei rezultă din relaţia :

 d 2 4 15
 15cm 2 de unde d   4,36cm  4,4cm
4 3,14

Efortul unitar maxim în bară va fi,în acest caz :

15000
  986daN / cm 2 1000daN / cm 2
15,2
Pentru determinarea lungirii specifice utilizăm legea lui Hooke :

 986
  E   de unde     0,00048cm
E 2,110 6

iar lungirea totală va fi :

l    l  0,00048  3000  1,44mm

Forfecarea

1. Să se determine forţa necesară pentru ştanţarea unui disc din tablă de oţel OL-60, cu diametrul
d=50mm şi grosimea de 3mm.

Rezolvare :

Suprafaţa de ştanţat este dată de relaţia :


A    d  h  3,14  5  0,3  4,71cm 2

Rezistenţa la forfecare f este dată de relaţia :

 f  0,8  r  0,8  6000  4800daN / cm 2

Cunoscând că forţa de forfecare este dată de relaţia f=T/A rezultă :

T   f  A  4800  4,71  22608daN

Încovoierea

1. O bară de oţel rotundă, lungă de 24cm, este sprijinită la ambele capete pe reazeme. Să se
determine diametrul barei cunoscând că la mijlocul ei acţioneată o sarcină F=2000daN şi că
rezistenţa admisibilă este a=600daN/cm2.

Rezolvare :

Momentul maxim de încovoiere, în acest caz, este dat de relaţia :


F l 2000  24
M max  4  12000daN  cm
4
Modulul de rezistenţă al barei rezultă din relaţia :
M 12000
W  max   20cm 3
a 600
Cunoscând că modulul de rezistenţă al unei secţiuni circulare este :
 d 3  d 3
W , rezultă că  20cm 3 , de unde :
32 32
20  32
d 3  5,9cm
3,14

2. O grindă de brad de secţiune dreptunghiulară, lungă de l=2,4m, este încastrată într-un perete la
una din extremităţi. Asupra acestei grinzi acţionează o sarcină uniform repartizată de p=150daN pe
fiecare metru de lungime şi o forţă de F=600daN aplicată la distanţa a=1,6m de la încastrare. Să se
calculeze dimensiunile grinzii astfel ca dimensiunile ei să fie cele mai economice.

Rezolvare :

Cunoscând că secţiunea cea mai periculoasă a unei console încărcată cu forţe care lucrează
în acelaşi sens este în dreptul încastrării, modulul de rezistenţă se determină cu formula :
M
W  i max
a
În această formulă înlocuim pe a=110daN/cm2 (pentru lemnul de brad) şi momentul
încovoietor pentru secţiunea de încastrare, prin relaţia :
l
M i max  F  a  p  l   600 160  150  2,4 120  139200daNcm
2
Obţinem astfel, efectuând înlocuirile :
M 139200
W  i max  1265cm 3
a 110
Pentru stabilirea laturilor grinzii, astfel ca dimensiunile să fie cele mai economice, se ţine
seama de faptul că, din punct de vedere al rezistenţei la încovoiere, secţiunea dreptunghiulară este
cea mai economică atunci când h/b=7/5.
Deoarece pentru o secţiune dreptunghiulară modulul de rezistenţă este dat de relaţia :
bh2
W
6
putem scrie că :
5 h  h 2 5 h3
W   1265cm 3
76 42
de unde :
1265  42
h3  22cm
5
iar
5l
b  16cm
7

3. O grindă simplu rezemată în A şi articulată în B este încărcată cu sarcinile P şi p. Să se


dimensioneze grinda din oţel având a=1500daN/cm2, în două variante :
a) cu secţiunea dreptunghiulară când h=2b;
b) din profil I laminat.

Rezolvare :

Calculul de dimensionare presupune stabilirea solicitării maxime, care se face pe baza


diagramelor de eforturi.
Calculul reacţiunilor :
 M  B  0 ;
V A  3,4  6  2,6  4 1,4  0,7  0
 V A  5,74kN
 M  A  0 ;
6  0,8  4 1,4  2,7  V B  3,4  0
 V B  5,86kN

Momentele încovoietoare :

M A 0
M 1  5,74  0,8  4,592kNm  45920daNcm
M 2  5,74  2  6 1,2  4,28kNm  42800daNcm
MB 0
Pentru dimensionare se calculează modulul de rezistenţă necesar, cu relaţia :
M 45920
Wnec  max   30,61cm 3
a 1500
a) La secţiunea dreptunghiulară, vom avea :
b  h 2 b 2  b 
2
4b3
Wz   
6 6 6
de unde :
6  30,61
b3  3,58cm
4
pentru care se adoptă : b=36mm; h=72mm;
b) Profilul laminat se alege din STAS în funcţie de W z. Se găseşte profilul I10 având modulul de
rezistenţă Wz=34,2cm3.

Torsiunea

1. Într-un atelier se foloseşte ca arbore de transmisie o ţeavă cu diametrul exterior de 120mm şi


diametrul interior de 50mm. Să se calculeze rezistenţa maximă în materialul arborelui cunoscând că
prin acesta se transmit 300CP, cu 150rot/min.

Rezolvare :

Momentul de răsucire pe care-l transmite arborele este dat de relaţia :


P 300
M r  71620  71620  143240daNcm
n 150
Modulul de rezistenţă la răsucire (polar) al arborelui este dat de relaţia :
W p  0,2 
 D 4  d 4   0,2  12 4  5 4  335cm 3
D 12
Introducând aceste valori în relaţie, se deduce valoarea maximă a rezistenţei tangenţiale r :
M r 143240
r    430daN / cm 2
Wp 335
Utilizând pentru arborele de transmisie un material cu rezistenţă admisibilă la răsucire de
500daN/cm2 avem certitudinea că dimensionarea arborelui este bună.

2. Un arbore primeşte puterea P=120kW la turaţia n=500rot/min şi transmite puterile P 1=70kW şi


P2=50kW. Să se dimensioneze arborele din oţel cu secţiunea circulară plină şi să se calculeze rotirea
relativă dintre roţile de la capete. Se dau : a=300daN/cm2; G=8,1*105daN/cm2.
Rezolvare :

Momentele corespunzătoare celor trei roţi sunt :


P 120
M  95500   95500   22920daNcm
n 500
P1 70
M 1  95500   95500   13370daNcm
n 500
P 50
M 2  95500 2  95500  9550daNcm
n 500
Diametrele arborelui sunt :
16  M t1 2 16  22920
d1  3 3  7,30cm
  a 3,14  300
16  M t 23 16  9550
d2  3 3  5,46cm
  a 3,14  300
Se adoptă valorile : d1=75mm şi d2=55mm.
Rotirea relativă dintre roţile 1 şi 3 se calculează cu ajutorul relaţiei :
M t1 2  a M t 2 3  b
  , în care :
G  I p1 G  I p2
  d1 3,14  7,5 4
4

I p1    310cm 4
32 32
  d 2 3,14  5,5 4
4

I p2    89,8cm 4
32 32
Înlocuind rezultă :
22920  20 9550  25
   5,108 10 3 rad
8,110  310 8,110  89,8
5 5

S-ar putea să vă placă și