Sunteți pe pagina 1din 76

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI

TINERETULUI
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA
B-dul Mamaia nr. 124, Constanţa
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B, Constanţa
TEL./ FAX: 0241-543536
E-mail: farmacologie2004@yahoo.com
Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA

Disciplina CHIMIE GENERALA SI


ANORGANICA
Specializarea Farmacie, Anul I

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice


Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA


Conf. Univ. Dr. Ticuta Negreanu-Pirjol

2008-2009

1
TESTE GRILA SEMESTRUL I

Capitolul STRUCTURA ATOMULUI

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

1. Masa electronului este:


A. mult mai mica decit cea a protonului sau a neutronului;
B. egala cu a protonului;
C. mai mare ca a neutronului;
D. egala cu numărul de masa al atomului de hidrogen;
E. egala cu diferenta dintre masa neutronului şi a protonului.
2. Numărul atomic (Z) reprezintă:
A. numărul electronilor din stratul exterior;
B. numărul protonilor din nucleu;
C. numărul electronilor şi neutronilor;
D. numărul protonilor, electronilor şi neutronilor;
E. numărul protonilor din nucleu şi numărul neutronilor.
3. Sarcina electrica a protonului este:
A. negativa (1-);
B. egala cu sarcină electronica a neutronului;
C. egala cu zero, protonul fiind neutru;
D. egala cu numărul de masa al deuteriului;
E. pozitiva (1+).
4. Izotopii sunt:
A. specii de atomi, care au numărul atomic şi numărul de masa diferite;
B. specii de atomi, care au acelaşi numar de masa şi numere atomice diferite;
C. specii de atomi, care au acelaşi numar atomic şi acelaşi numar de masa;
D. specii de atomi, cu acelaşi numar atomic şi cu numere de masa diferite;
E. specii de atomi, ce difera prin numărul de protoni şi neutroni.
5. Sarcină electrica a nucleului este determinată de suma:
A. sarcinilor electrice ale protonilor;
B. sarcinilor electrice ale protonilor şi neutronilor;
C. sarcinilor electrice ale protonilor, neutronilor şi electronilor;
D. masei protonilor şi a masei atomice;
E. numărului protonilor şi a numărului atomic.
6. Numărul atomic indică:
A. numărul de protoni din nucleul unui atom şi corespunde numărului de ordine al elementului
respectiv în sistemul periodic;
B. numărul total de protoni şi neutroni din nucleul unui atom (exceptie: atomul de hidrogen);
C. numărul total de neutroni şi electroni dintr-un atom;
D. suma neutronilor din nucleul unui atom şi a numărului de masa;
E. masa atomică a unui element chimic.
7. Nucleonii sunt:
A. protonii şi neutronii;

2
B. protonii şi electronii;
C. electronii şi neutronii;
D. protonii, neutronii şi electronii;
E. electronii, protonii, neutronii şi mezonii.
8. Într-un atom, numărul electronilor este:
A. egal cu al protonilor;
B. dublu fata de cel al neutronilor;
C. egal cusuma protonilor şi neutronilor;
D. egal cu numărul de masa, cu excepţia hidrogenului;
E. egal cu masa atomică.
9. În învelisul electronic al unui atom sunt:
A. electroni;
B. protoni;
C. neutroni;
D. electroni şi protoni;
E. electroni şi neutroni.
10. Elementul chimic reprezintă specia de atomi care are:
A. acelaşi numar atomic;
B. acelaşi numar de masa;
C. acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
D. acelaşi numar de neutroni;
E. toate afirmaţiile sunt corecte.
11. Izotopii unui element difera prin:
A. numărul de neutroni;
B. numărul de electroni;
C. numărul de protoni;
D. suma protonilor şi electronilor;
E. numărul atomic.
12. Seria chimică, ce conţine izotopii aceluiaşi element chimic, este:
A. 126C, 147N, 168O;
B. 126C, 146N, 166O;
C. 23492U, 23592U, 23892U;
D. 3517Cl; 199F; 8035Br;
E. 168O; 169O; 1610O.
13. Izotopul supragreu al hidrogenului conţine în nucleu:
A. doi protoni;
B. un proton şi un neutron;
C. un proton şi doi neutroni;
D. un proton şi trei neutroni;
E. doi protoni şi un neutron.
14. Un atom care are simbolul 8O are:
A. 8 protoni, 9 electroni, 8 neutroni;
B. 8 protoni, 9 electroni, 9 neutroni;
C. 8 protoni, 8 electroni, 9 neutroni;
D. 9 protoni, 8 electroni, 8 neutroni;
E. 9 protoni, 9 electroni, 8 neutroni.

3
15. Într-un anion, numărul electronilor este:
A. egal cu al protonilor;
B. mai mare ca cel al protonilor;
C. mai mic ca cel al protonilor;
D. egal cu al neutronilor;
E. egal cu suma protonilor şi neutronilor.
16. Unitatea de masă atomică, u.m., reprezintă:
A. a 12-a parte din masa izotopului 12C;
B. masa izotopului 14N;
C. masa îatomică a carbonului;
D. a 12-a parte din masa izotopului 13C;
E. a 12-a parte din masa izotopului 16O.
17. Într-un ion divalent pozitiv, M2+, numărul electronilor este:
A. cu doua unitati mai mic decat numărul protonilor;
B. cu doua unitati mai mare decat numărul protonilor;
C. egal cu cel al protonilor;
D. egal cu cel al neutronilor;
E. egal cu suma protonilor şi neutronilor.
18. Masa atomică a unui element chimic este determinată de:
A. masa izotopilor şi procentul în care se gasesc acestia în compozitia elementului
respectiv;
B. numărul electronilor;
C. numărul atomic;
D. numărul protonilor;
E. numărul izotopilor.
19. Specia de atomi caracterizată prin aceeaşi sarcină nucleară se numeşte:
A. ion;
B. anion;
C. izotop;
D. particula elementara;
E. compus chimic.
20. Numărul de protonilor din 2 moli de 4020Ca este:
A. 2NA
B. 20NA
C. 40NA
D. 2 · 40
E. 20 · 40.
(NA = Numărul lui Avogadro)
21. Principiul lui Pauli se referă la:
A. numărul total de electroni dintr-un strat;
B. numărul total de electroni dintr-un substrat;
C. numărul maxim de electroni care pot exista într-un orbital;
D. procesul de ionizare a unui atom;
E. numărul de electroni puşi în comun de un atom, la formarea unei legaturi covalente.
22. Principiul lui Pauli este respectat numai în cazul:
A. 1s2 2s2 2p8;

4
B. 1s2 2s1 2p6;
C. 1s2 2s2 2p7;
D. 1s2 2s2 2p6 3s3;
E. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d10 4s2 4p1.
23. Care din afirmaţiile următoare sunt false?
A. Razele catodice sunt particule încărcate cu sarcină elementară negativă
B. Razele canal sunt particule încărcate cu sarcină elementară pozitivă
C. Razele X sunt alcătuite din unde electromagnetice
D. Spectrele de emisie continue sunt formate dintr-o succesiune de radiaţii
monocromatice de diferite lungimi de undă
E. Spectrele de emisie discontinue sunt formate dintr-o succesiune de radiaţii
monocromatice de diferite lungimi de undă
24. Electronul distinctiv reprezintă:
A. un electron din nivelul K al atomilor, cu excepţia atomului de hidrogen;
B. un electron din orbitalii d aii elementelor din perioada a 2-a;
C. un electron din nucleul atomic;
D. ultimul electron, care se deplaseaza într-un orbital al atomului respectiv;
E. de exemplu, ultimul electron de pe stratul L al învelisului electronic al atomului 11Na.
25. Nu este corectă afirmaţia:
A. numărul straturilor electronice ale unui atom este indicat de numărul perioadei din
care face parte elementul respectiv;
B. fiecare perioada începe cu un metal alcalin şi se termină cu un gaz rar;
C. elementele la care se completeaza cu electroni orbitalii electronilor tip s sau p ai
ultimului strat (ns şi np) se gasesc în grupele principale ale sistemului periodic;
D. elementele tranzitionazle au electronul distinctiv într-un orbital de tip p;
E. lantanidele şi actinidele au electronul distinctiv într-un orbital de tip f.
26. Perechea pentru care configuraţia electronica a cationului este diferita de cea a
anionului este:
A. 11Na+ şi 9F–
B. 19K+ şi 17Cl–
C. 4Be2+ şi 1H–
D. 13Al3+ şi 9F–
E. 13Al3+ şi 17Cl–
27. Regula lui Hund se referă la completarea cu electroni:
A. a substraturilor care fac parte din stratul ns;
B. a orbitalilor care fac parte din acelaşi substrat;
C. a unui orbital oarecare;
D. numai a straturilor energetice ale unor nemetale;
E. numai a straturilor energetice ale metalelor tranzitionale;
28. Electronii cuplati reprezintă:
A. doi electroni cu spin opus, dintr-un orbital atomic;
B. electronii acceptati de un atom la formarea unui anion;
C. electronii cu spin opus, din doi orbitali diferiti;
D. doi electroni cu acelaşi spin, din orbitali diferiti;
E. electronii ns1 ai metalelor alcaline.
29. Un orbital atomic reprezintă:

5
A. o regiune în spatiul din jurul nucleului unui atom în care un electron se poate gaşi cu
maxima probabilitate;
B. o traiectorie precisa pe care o parcurge un electron în jurul nucleului;
C. o zona din jurul nucleului, evitata de electronii din învelisul electronic al unui atom;
D. o zona din jurul nucleului, în care, uneori, se afla protoni;
E. o zona din jurul nucleului, în care, uneori, se afla neutroni.
30. Un orbital de tip p:
A. este format din doi lobi egali, situati de o parte şi de alta a nucleului, pe una din cele
trei axe de coordonate;
B. contine maximum 2 electroni cu acelaşi spin;
C. contine maximum 4 electroni cu spin opus;
D. are forma sfericã;
E. este format din 4 lobi, situati pe axele de coordonate x şi y.
31. Cei 5 orbitali de tip d contin maximum:
A. 10 electroni;
B. 2 electroni;
C. 4 electroni;
D. 6 electroni;
E. 3 electroni.
32. Într-unul din cei 3 orbitali de tip p nu pot exista decat
A. maximum doi electroni cu spin opus, numiti electroni cuplati;
B. un electron necuplat;
C. doi electroni cu acelaşi spin (principiul lui Pauli);
D. 6 electroni cu acelaşi spin;
E. 4 electroni cu spin opus.
33. Stratul K:
A. este cel mai apropiat de nucleu şi, deci, are energia cea mai mica;
B. este cel mai departat de nucleu şi, dci, are energia cea mai mare;
C. reprezintă statul de valenta pentru toti atomii;
D. se noteaza şi cu cifra 0;
E. poate fi ocupat cu maximum 4 electroni
34. Numărul maxim de electroni din stratul M este:
A. 18
B. 32
C. 2
D. 8
E. 6.
35. Substratul p este format din:
A. 5 orbitali;
B. 7 orbitali;
C. 1 orbital;
D. 3 orbitali;
E. 6 orbitali
36. Energia substraturilor (subnivelelor) unui strat (nivel) energetic creste în
ordinea:
A. d,p,s,f

6
B. s,p,d,f
C. s,d,p,f
D. f,d,p,s
E. p,s,d,f.
37. Configuraţia electronica a azotului (Z = 7) este:
A. 1s2 2s2 2p3;
B. 1s2 2s2 2p4;
C. 1s2 2s2 2p5;
D. 1s2 2s4 2p1;
E. 1s2 2s2 2p4 3d2.
38. Configuraţia electronica a scandiului (Z = 21) este:
A. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d1 4s2;
B. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d1;
C. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6;
D. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d1 4s2 4p3;
E. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d3 4s2.
39. Din comportarea chimică a elementelor, s-a constatat ca structurile electronice
cele mai stabile corespund unor configuratii electronice, în care se realizeaza:
A. substraturi semiocupate (d5, f8, s1, p3);
B. substraturi complet ocupate (s2, p6, d10, f14);
C. orbitali cu grad de ocupare redus (d1, p1, f2);
D. orbitali interiori, complet ocupati cu electroni, ca în cazul: 1s2 2s2 2p6 3s1;
E. anioni cu volum ionic mare.
40. Un atom cu 2 electroni în orbitalii 3d şi 2 electroni în orbitalul 4s, are numărul
atomic Z:
A. 18
B. 26
C. 20
D. 22
E. 24.
41. Ordinea de ocupare cu electroni a subnivelurilor energetice ale atomilor
elementelor perioadei a 5-a este:
A. 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d 4p 5s 4d 5p;
B. 1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4d 4f 5s 4d 5p;
C. 1s 2s 2p 2d 3s 3p 3d 4s 4p 4d 5s 5p 5d 5f;
D. 1s 2s 2p 3s 3p 4s 4p 3d 5s 4d 5p 6s;
E. 1s 2s 2p 3s 3p 3d 3f 4s 4p 4d 4f 5s 5p 5d 5f
42. În stratul exterior al atomului de azot ( Z =7), orbitalul cu energia cea mai mica
este:
A. 2s
B. 2p
C. 1s
D. sp2
E. sp.
43. Elementele din grupele principale ale sistemului periodic au pe ultimul strat un
numărul de electroni egal cu numărul:

7
A. grupei;
B. perioadei;
C. neutronilor;
D. protonilor;
E. atomic.
44. Configuraţia electronica 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d5 apartine:
A. atomului 26Fe;
B. atomului 25Mn;
C. atomului 27Co;
D. ionului Fe2+;
E. ionului Fe3+.
45. Numărul atomic al elementului care are 7 electroni în stratul N este:
A. 17
B. 27
C. 30
D. 35
E. 37.
46. Stratul M este format din:
A. un substrat
B. 2 substraturi;
C. 3 substraturi;
D. 4 substraturi;
E. 5 substraturi.
47. Numărul total de electroni ai elementului care are 6 electroni în substratul 5p
este:
A. 51
B. 52
C. 53
D. 54
E. 55.
48. Stabilitatea speciilor chimice Fe, Fe2+ şi Fe3+ variaza în ordinea:
A. Fe3+ < Fe2+ < Fe;
B. Fe2+ < Fe < Fe3+;
C. Fe2+ = Fe < Fe3+;
D. Fe < Fe2+ < Fe3+;
E. Fe2+ = Fe3+ < Fe
49. Elementul al carui atom are 6 electroni în orbitalul 2p este:
A. 6C
B. 8O
C. 10Ne
D. 9F
E. 5B.
50. Elementul al carui atom are 5 electroni în orbitalul 3d este:
A. 20Ca
B. 23V
C. 28Ni

8
D. 25Mn
E. 21Sc.
51. Numărul maxim de electroni din orbitalii f este:
A. 2
B. 6
C. 10
D. 14
E. 7.
52. Numărul de orbitali f dintr-un nivel este:
A. 1
B. 3
C. 5
D. 7
E. 2.
53. Configuraţia electronica a ionului 30Zn2+ este:
A. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10;
B. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d8;
C. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d8;
D. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d9;
E. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d10.
54. Afirmaţia corectă este:
A. numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n2;
B. numărul maxim de electroni dintr-un substrat este 2n;
C. numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n;
D. numărul maxim de electroni cedati de un atom depinde de masa lui atomică;
E. numărul maxim de electroni acceptati de un atom nu depinde de configuraţia lui
electronica.
55. Afirmaţia corectă este:
A. într-un orbital poate exista maximum un electron;
B. orbitalii de energie egale se ocupa succesiv cu câte doi electroni;
C. electronul distinctiv tinde sã ocupe în atom orbitalul vacant cu energie minimã;
D. ocuparea straturilor se face independent de energia lor;
E. ocuparea substraturilor se face independent de energia lor
56. Electronii de valenta ai elementului cu Z = 54 sunt cei din orbitalii:
A. 4s2 4p4;
B. 4s2 4p5;
C. 4s2 4p6;
D. 5s2 5p6;
E. 5s2 5p4.
57. Ionul cu configuratie de octet este:
A. 26Fe2+
B. 58Ce3+
C. 29Cu+
D. 21Sc3+
E. 30Zn2+.
58. Ionul care nu are configuratie electronica de gaz inert este:

9
A. 19K+
B. 24Cr3+
C. 20Ca2+
D. 17Cl–
E. 56Ba2+
59. Elementul cu Z = 21 este situat în sistemul periodic în:
A. perioada a 2-a, grupa I A;
B. perioada a 3-a, grupa III A;
C. perioada a 4-a, grupa III B;
D. perioada a 4-a, grupa I A;
E. perioada a 3-a, grupa I B.
60. Numărul de electroni din orbitalii 3d ai atomului de Cr (Z = 24) este:
A. 2
B. 3
C. 4
D. 5
E. 6.
61. Numărul straturilor total ocupate cu electroni din învelisul electronic al
elementului 57La este:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 5
62. Configuraţia electronica 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 apartine:
A. atomului 38Sr;
B. atomului 37Rb;
C. ionului 38Sr2+;
D. unui element din grupa VI A;
E. unui element din grupa IV A.
63. Metalele tranzitionale din perioada a 4-a sunt în ordine: 21Sc, 22Ti, 23V, 24Cr,
25Mn, 26Fe, 27Co, 28Ni, 29Cu, 30Zn. Dintre acestea pot forma ioni monoatomici, cu
configuraţia [18Ar]3d5:
A. Sc;
B. Ti;
C. Co;
D. Mn, Fe;
E. Mn, Fe, Co
64. Seria formata din ioni metalici cu configuraţia electronica [18Ar]3d10 este:
A. 29Cu2+, 31Ga3+, 27Co2+;
B. 30Zn2+, 12Mg2+, 19K+;
C. 30Zn2+, 29Cu+, 31Ga3+;
D. 30Zn2+, 29Cu2+, 31Ga3+;
E. 29Cu2+, 21Sc3+, 20Ca2+.
65. Numărul atomic al elementului, care are 7 electroni pe substratul 3d, este:
A. 24

10
B. 25
C. 26
D. 27
E. 28
66. Dintre ionii: 26Fe3+, 19K+, 56Ba2+, 20Ca2+, 32Ge, Cr, Cl, S, Zn, configuratii de gaz
inert are urmatoarea serie de ioni:
A. K+, Ba2+, Ca2+, Cl–, S2–;
B. Fe3+, Cr3+, Zn2+, Ge4+, Cl–;
C. Cr3+, Cl–, S2–, Fe3+, Zn2+;
D. Fe3+, Cr3+, Cl–, S2–, Ba2+;
E. K+, Cr3+, Zn2+, Fe3+, Ge4+.
67. Afirmaţia incorectă este:
A. elementul 3Li formeaza un ion pozitiv cu configuratie de dublet;
B. elementul 21Sc este primul din seria 3d;
C. elementul 55Cs are 5 electroni în substratul 5s;
D. elementul He are Z = 2;
E. elementul 9F are 7 electroni de valenta.
68. Afirmaţia incorectă, referitoare la orbitalii 4p este:
A. ocuparea acestora cu electroni începe dupa elementul Zn (4s2 3d10);
B. sunt complet ocupati la elementul Kr (4s2 3d10 4p6);
C. ocuparea cu electroni se face în ordinea crescatoare a energiei: 4s 3d 4p;
D. sunt în numărul de 5;
E. pot fi ocupati cu maximum 6 electroni.
69. Configuraţia electronica a ionului 26Fe3+ este:
A. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d6 4s2;
B. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d6 4s1;
C. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d2 4s3;
D. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2;
E. 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d5.
70. Cea mai mica raza ionica o are:
A. Na+;
B. Mg2+;
C. Al3+;
D. S2−;
E. Cl−.
71. Configuratie de gaz nobil are ionul:
A. 31Ga3+;
B. 82Pb4+;
C. 56Ba2+;
D. 83Bi3+;
E. 81Tl+.
72. Elementul cu Z = 34 face parte din:
A. perioada a 4-a, grupa V A;
B. perioada a 4-a, grupa IV A;
C. perioada a 3-a, grupa VI A;
D. perioada a 5-a, grupa V A;

11
E. perioada a 4-a, grupa VI A.
73. Potasiul, care are configuraţia electronica 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s1 apartine
perioadei:
A. 7;
B. 5;
C. 6;
D. 4;
E. 2
74. Elementele care pot forma ioni cu configuraţia 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d10 sunt:
A. 26Fe, 27Co, 28Ni, 29Cu;
B. 28Ni, 29Cu, 30Zn, 31Ga;
C. 29Cu, 30Zn, 31Ga, 32Ge;
D. 13Al, 31Ga, 49În, 81Tl;
E. 26Fe, 27Co, 25Mn, 24Cr.
75. Numărul de elemente din perioada a 3-a a sistemului periodic este mai mare ca:
A. 8
B. 6
C. 10
D. 18
E. 28
76. Ionul E2+ are configuraţia electronica 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d8. Nucleul atomului
respectiv se caracterizeaza prin A = 58. Elementul E prezinta urmatoarele
proprietati:
A. este un metal tranzitional din perioada a 3-a, are Z = 28 şi contine în nucleu 28 de
neutroni;
B. este un metal tranzitional din perioada a 4-a, are Z = 30 şi contine în nucleu 30 de
neutroni;
C. este un metal tranzitional din perioada a 4-a, are Z = 28 şi contine în nucleu 30 de
neutroni;
D. este un metal de tip s din perioada a 3-a, are Z = 28 şi contine 28 de neutroni în
nucleu;
E. este un metal de tip p din perioada a 4-a, are Z = 30 şi contine 30 de neutroni în
nucleu.
77. Care din urmãtoarele substraturi nu existã?
A. 3p;
B. 3d;
C. 3f;
D. 4d;
E. 4f.
78. Numărul straturilor electronice ale unui atom este indicat de:
A. numărul de ordine al elementului;
B. numărul grupei din care acesta face parte;
C. numărul grupei (numai pentru cele principale);
D. numărul perioadei din care acesta face parte;
E. numărul atomic al elementului.
79. Pentru elementul cu Z = 35 afirmaţia corectă este:

12
A. este un nemetal;
B. este un gaz rar;
C. are configuraţia electronica a stratului exterior 5s2 5p5;
D. are în orbitalul exterior un singur electron;
E. este un metal.
80. Pentru elementul cu Z = 26, afirmaţia corectă este:
A. este un metal tranzitional din seria 3d şi are în curs de completare orbitalii 3d;
B. este un metal alcalin;
C. are 5 electroni în substratul 3d;
D. este un nemetal;
E. are 8 electroni în stratul M.
81. Aranjarea orbitalilor dintr-un strat, în ordinea descrescatoare a energiei
acestora, este:
A. s, p, d, f
B. p, s, d, f
C. f, d, p, s
D. s, f, d, p
E. s = p, d = f.
82. Substraturile aceluiaşi strat se deosebesc între ele prin:
A. tipul de orbital şi energie;
B. numărul de electroni;
C. tipul de orbital şi numărul de electroni;
D. valoarea energiei electronilor;
E. energia electronilor şi numărul maxim de electroni pe care îl poate cuprinde.
83. La formarea cationului Fe2+ (ZFe = 26), atomul de fier cedeazã electroni din
substraturile:
A. 3s;
B. 3p;
C. 3d;
D. 4s;
E. 4s şi 3d.
84. Proprietãti neperiodice ale elementelor sunt:
A. numărul de ordine şi masa atomicã;
B. razele ionilor şi energia de ionizare;
C. volumele atomice şi razele ionilor;
D. numărul de ordine şi valenta;
E. numărul de ordine, masa atomicã şi energia de ionizare.
85. Orbitalii de tip f apar începand cu stratul:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
86. Elementul Br (Z = 35) este:
A. în perioada a 4-a, grupa VII A;
B. în perioada a 5-a, grupa VII A;

13
C. este nemetalul cu caracterul oxidant cel mai puternic dintre toti halogenii;
D. este singurul nemetal în stare solida;
E. este un nemetal bun conducator de electricitate.
87. Sulful, 16S, este un element din grupele principale ale sistemului periodic,
deoarece:
A. conform configuratiei electronice 1s2 2s2 2p6 3s2 3p4, ultimul subnivel energetic care
se completeaza cu electroni este de tip p;
B. are caracter metalic pronuntat;
C. conform configuratiei electronice 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2, are electronul distinctiv într-
un subnivel de tip s;
D. apartine perioadei 4;
E. este un element esential în obtinerea acidului sulfuric;
88. Care element are trei electroni în substratul 3p?
(P = 15, N = 7, O = 8, Al = 13)
A. P3−;
P

B. N;
C. O2−;
D. P;
E. Al.
89. Oxigenul este un amestec de:
A. 2 izotopi;
B. 3 izotopi;
C. 4 izotopi;
D. 5 izotopi;
E. 6 izotopi.
90. Precizati care din ionii de mai jos are configuraţia de gaz inert:
(Z: Fe = 26, Ge = 32, Cr = 24, Br = 35, Zn = 30)
A. Fe3+;
B. Ge4+;
C. Cr3+;
D. Br−;
E. Zn2+.
91. Formulele fluorurilor formate de elementele perioadei a 2-a sunt:
A. LiF, BeF2, BF3, CF4, NF3;
B. LiF, BeF2, BF3, CF4, NF5;
C. Li2F, BeF3, BF4, CF5, NF6;
D. LiF, BeF3, BF5, CF9, NF3;
E. LiF, BeF2, AlF3, CF4, NF3.
92. Care ion are structura gazului rar argon:
(Z: Mg = 12, Na = 11, Cl = 17, Al = 13, Ar = 18)
A. Mg2+;
B. Na+;
C. Cl−;
D. Br−;
E. Al3+.
93. Care din urmatoarele afirmaţii sunt false?

14
A. atomul e divizibil si are o structura complex,
B. toate particulele care alcatuiesc un atom se numesc particule fundamentale,
C. atomul e format din nucleu si invelis electronic,
D. protonii si neutronii formeaza nucleul atomului,
E. intr-un atom numarul electronilor este diferit de numarul protonilor.
94. Orbitalii de tip d apar începand cu stratul:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
95. Numărul maxim de electroni din stratul M al unui atom poate fi:
A. 2;
B. 8;
C. 18;
D. 32;
E. 48.
96. Afirmaţia incorectă este:
A. elementele din grupele principale au electronii distinctivi în orbitalii s sau p;
B. metalele tranzitionala din perioada a 4-a au electronul distinctiv în orbitalii 4d;
C. lantanoidele au în curs de completare orbitalii 4f;
D. zincul este un metal tranzitional;
E. halogenii au configuraţia electronica a ultimului strat ns2 np5.
97. Când orbitalii de tip d ai unui substrat sunt complet ocupati, contin:
A. 6 electroni;
B. 8 electroni;
C. 10 electroni;
D. 12 electroni;
E. 14 electroni
98. Elementul cu configuraţia electronica 1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 4s2 3d10 4p6 5s2:
A. are caracter nemetalic;
B. se afla în perioada a doua;
C. se afla în grupa I A;
D. este un gaz rar;
E. are caracter electropozitiv.
99. Elementul situat în perioada a cincea, grupa VI B are:
A. Z=39;
B. Z=44;
C. Z=32;
D. Z=29;
E. Z=42
100. Elementul situat în perioada a patra, grupa II B are:
A. Z=19;
B. Z=29;
C. Z=31;
D. Z=30;

15
E. Z=80
101. Elementul situat în perioada a treia, grupa III A are:
A. Z=6;
B. Z=12;
C. Z=14;
D. Z=13.
E. Z=16
102. Elementul situat în perioada a şasea, grupa VIII A are:
A. Z=86
B. Z=60;
C. Z=77;
D. Z=54;
E. Z=94;
103. Elementul situat în grupa VII B, perioada a patra:
A. are caracter puternic electronegativ;
B. are electronul distinctiv într-un orbital “s”;
C. prezintă în compuşi număr de oxidare –2 sau –3;
D. este format din atomi cu cinci electroni în substratul 3d;
E. are electronul distinctiv într-un orbital “p”;
104. Care din următorii atomi sau ioni au 7 electroni pe ultimul substrat?
A. Cl, ştiind că Cl0 are Z=17;
B. Rb+, ştiind că Rb0 are Z=37;
C. Mn, ştiind că Mn0 are Z=25;
D. Ni+2, ştiind că Ni0 are Z=28;
E. S, ştiind că S0 are Z=16
105. Care din următorii atomi sau ioni au 4 electroni pe ultimul substrat?
A. Co+2, ştiind că Co0 are Z=27;
B. Cs+, ştiind că Cs0 are Z=55;
C. Kr, ştiind că Kr0 are Z=17;
D. S, ştiind că S0 are Z=16.
E. N, ştiind că N0 are Z=7

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

106. Ordinea ocupării cu electroni a straturilor şi substraturilor învelişului


electronic al unui atom se stabileşte după următoarele reguli şi principii:
A. regula lui Hund;
B. în ordinea creşterii energiei orbitalilor 1s 2s 2p 3s 3p 4s 4p 3d 4d;
C. principiul lui Pauli
D. principiul lui Le Chatelier
E. postulatele lui Bohr
107. Elementul situat în grupa VI A, perioada a patra are:
A. atomi cu raza atomică mai mică decât cei ai elementului cu Z=52;
B. 34 de electroni în învelişul electronic;
C. atomi cu 33 de protoni în nucleu;

16
D. atomi cu 4 electroni pe ultimul substrat;
E. atomi cu 7 electroni pe ultimul substrat
108. Care din afirmaţiile cu privire la elementul cu Z=14 sunt adevărate?
A. are electronul distinctiv într-un orbital de tip “p”;
B. este format din atomi care au în stratul al treilea doi electroni;
C. este un nemetal;
D. are caracter electropozitiv
E. este un metal
109. Care din următoarele afirmaţii sunt false?
A. atomii elementului cu Z=25 au în curs de completare cu electroni orbitalii 3d;
B. elementul cu Z=40 este un metal alcalin;
C. elementul cu Z=15 este un nemetal;
D. un atom al elementului cu Z=22 are 3 electroni în orbitalii 3d.
E. elementul cu Z=42 este un metal alcalin
110. Care din afirmaţiile cu privire la elementul cu Z=31 sunt adevărate?
A. se găseşte în perioada a patra, grupa I A;
B. este format din atomi care au pe ultimul substrat un electron;
C. este un metal;
D. este format din atomi care au în nucleu 31 de protoni.
E. este un nemetal
111. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. un atom al elementului cu Z=28 are 8 electroni în orbitalii 4d;
B. elementul cu Z=34 este un halogen;
C. un atom al elementului cu Z=46 are în stratul al treilea 18 electroni;
D. elementul cu Z=36 este un gaz rar.
E. elementul cu Z=36 este un metal
112. Care din afirmaţiile cu privire la elementul cu Z=19 sunt adevărate?
A. este format din atomi care au în învelişul electronic 19 electroni;
B. formează ioni cu sarcina +1;
C. are atomii cu raza atomică mai mare decât cei ai elementului cu Z=11;
D. formează reţele moleculare;
E. formează cu apa un compus covalent.
113. Elementul situat în grupa V A, perioada a doua:
A. are Z=7;
B. are posibilitatea de a forma compuşi la număr de oxidare +5.
C. este format din atomi cu trei electroni pe ultimul substrat;
D. are caracter electropozitiv.
E. are Z=11
114. Care din următorii atomi sau ioni au configuraţie de 8 electroni în ultimul
strat?
A. Sr+2, ştiind că Sr0 are Z=38.
B. Cr+3, ştiind că Cr0 are Z=24;
C. Br-, ştiind că Br0 are Z=35;
D. Zn+2, ştiind că Zn0 are Z=30;
E. Na, ştiind că Na0 are Z=11
115. Care din următorii atomi sau ioni au 6 electroni pe ultimul substrat?

17
A. Fe+2, ştiind că Fe0 are Z=26;
B. Kr, ştiind că Kr0 are Z=36;
C. Co+3, ştiind că Co0 are Z=27.
D. S, ştiind că S0 are Z=16;
E. I, ştiind că I0 are Z=53
116. Care din următorii atomi sau ioni au 3 electroni în ultimul substrat?
A. P, ştiind că P0 are Z=15;
B. Al, ştiind că Al0 are Z=13;
C. Cr+3, ştiind că Cr0 are Z=24;
D. V, ştiind că V0 are Z=23;
E. O, ştiind că O0 are Z=8
117. Care din următorii atomi sau ioni au configuraţie de 8 electroni în ultimul
strat?
A. O-2, ştiind că O0 are Z=8;
B. Ca+2, ştiind că Ca0 are Z=20;
C. Cl-, ştiind că Cl0 are Z=17.
D. Be+2, ştiind că Be0 are Z=4;
E. Al, ştiind că Al0 are Z=13
118. Care dintre următorii atomi sau ioni au 5 electroni pe ultimul substrat?
A. Fe+3, ştiind că Fe0 are Z=26;
B. Cl, ştiind că Cl0 are Z=17;
C. Mn+2, ştiind că Mn0 are Z=25
D. Rh, ştiind că Rh0 are Z=45;
E. S, ştiind că S0 are Z=16
119. Care din următorii atomi sau ioni au 2 electroni în ultimul substrat?
A. Ti, ştiind că Ti0 are Z=22.
B. Si, ştiind că Si0 are Z=14;
C. Pb+2, ştiind că Pb0 are Z=82;
D. Ca+2 ştiind că Ca0 are Z=20;
E. Ba+2 ştiind că Ba0 are Z=56
120. Care din următorii atomi sau ioni au 8 electroni pe ultimul substrat?
A. Ni+2, ştiind că Ni0 are Z=28 ;
B. Ar, ştiind că Ar0 are Z=38;
C. Pt+2, ştiind că Pt0 are Z=78;
D. Sr+2, ştiind că Sr0 are Z=38.
E. Ra, ştiind că Ra0 are Z=88
121. Care din următoarele afirmaţii referitoare la postulatele lui Bohr, sunt
adevărate?
A. electronul în atomul de hidrogen se mişcă pe anumite orbite presupuse circulare şi
plane
B. electronul în atomul de hidrogen se mişcă pe diferite tipuri de orbite spaţiale
C. atomul poate absorbi sau emite energie radiantă de o anumită frecvenţă, numai
discontinuu
D. atomul poate absorbi sau emite energie radiantă de diferite frecvenţe, în mod continuu
E. energia atomului de hidrogen este cuantificată, determinată strict de numărul cuantic
principal n

18
Capitolul SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

122. Se considera metalele: Mg, K, Al, Ca, Li, Cs. Caracterul metalic al acestora
creşte în ordinea:
A. Mg, K, Al, Ca, Li, Cs;
B. Al, Mg, Ca, Li, K, Cs;
C. Li, Mg, Al, Ca, Cs, K;
D. Ca, Li, Al, Mg, K, Cs;
E. Li, Al, Ca, Mg, Cs, K.

creste caracterul metalic


123. Cel mai accentuat caracter nemetalic il are:
A. Si;
B. S;
C. N
D. O
E. P.
124. Cel mai slab caracter nemetalic îl are:
A. F;
B. O;
C. Si;
D. N;
E. S.
125. Cel mai accentuat caracter nemetalic il are:
A. Cl;
B. N;
C. O;
D. F;
E. Br.
126. Caracterul cel mai bazic il are:
A. Al(OH)3;
B. Mg(OH)2;
C. Si(OH)4;
D. Ca(OH)2;
E. NaOH.
127. Cel mai accentuat caracter metalic il are:
A. Al;
B. Ga;
C. Ba;
D. Be;
E. Ge.

19
128. Caracterul electropozitiv al elementelor variaza astfel:
A. scade în perioada de la stanga la dreapta şi în grupele principale, de jos în sus;
B. creste în perioada de la dreapta la stanga şi în grupele principale, de jos în sus;
C. creste în perioada de la stanga la dreapta şi în grupele principale, de sus în jos;
D. creste în perioada de la stanga la dreapta şi în grupele principale, de jos în sus;
E. scade în perioada de la dreapta la stanga şi în grupele principale, de jos în sus.
129. Taria acizilor oxigenati ai elementelor din perioada a 3-a creste în ordinea:
A. HClO4, H2SO4, H3PO4, H4SiO4;
B. H3PO4, H4SiO4, HClO4, H2SO4;
C. H4SiO4, H3PO4, H2SO4, HClO4;
D. H4SiO4, H3PO4, HClO4, H2SO4;
E. H3PO4, HClO4, H4SiO4, HClO4.

creste caracterul acid


130. Caracterul electronegativ al elementelor variază astfel:
A. scade în perioada de la stanga la dreapta şi în grupa, de jos în sus;
B. scade în perioada de la stanga la dreapta şi creste în grupa de sus în jos;
C. creste în perioada de la dreapta la stanga şi în grupa, de sus în jos;
D. creste în perioada de la dreapta la stanga şi scade în grupa de jos în sus;
E. creste în perioada de la stanga la dreapta şi în grupa, de jos în sus.
131. Se considera elementele din perioada a 3-a. Care din afirmaţiile de mai jos este
corectă?
A. valenta fata de hidrogen creste de la stanga la dreapta;
B. valenta fata de hidrogen creste până la grupa IV, apoi scade;
C. toate hidrurile formate sunt ionice;
D. toate hidrurile formate sunt covalente;
E. aceste elemente nu pot forma hidruri.
132. Numărul de masa reprezintă:
A. suma protonilor şi neutronilor din nucleu;
B. masa atomică ;
C. masa moleculara;
D. suma maselor protonilor şi electronilor;
E. suma maselor protonilor şi neutronilor.
133. Numărul electronilor de valenta corespunde cu:
A. numărul perioadei din care face parte elementul;
B. neutronilor de ordine al elementului în sistemul periodic;
C. numărul grupei, în cazul tuturor elementelor;
D. numărul grupei, în cazul elementelor din grupele principale;
E. numărul grupei, în cazul elementelor din grupele secundare.
134. Se considera elementele: Si, P, S, Cl, O, F. Caracterul nemetalic creste în
ordinea:
A. F, Cl, S, P, O, Si;
B. Si, P, S, O, Cl, F;
C. Si, P, Cl, S, O, F;
D. Si, P, S, Cl, O, F;
E. O, Si, F, Cl, S, P.

20
creste caracterul nemetalic
135. Electronul de valenţa al unui element se defineşte ca fiind:
A. electronul de pe nivelul K al atomilor, cu excepţia hidrogenului;
B. de exemplu, electronul din orbitalul 3s al atomului 19K;
C. primul electron îndepartat la ionizare, pentru formarea unui cation monovalent;
D. un electron ramas neimperecheat, dupa îndepartarea unui electron din acelaşi orbital;
E. ultimul electron din fiecare strat din învelisul electronic al unui atom.
136. Lantanidele sunt 14 elemente chimice din perioada:
A. 6, la care se ocupa succeşiv substratul 4f, pana la 14 electroni;
B. 5, la care se ocupa succeşiv substratul 4f, pana la 14 electroni;
C. 7, la care se ocupa succeşiv substratul 4f, pana la 14 electroni;
D. 6, la care se ocupa succeşiv substratul 5f, pana la 14 electroni;
E. 6, la care se ocupa succeşiv substratul 7f, pana la 14 electroni
137. Care este sensul crescator al bazicitatii urmatorilor compuşi?
A. NaOH, Al(OH)3, Ca(OH)2, KOH;
B. NaOH, Ca(OH)2, Al(OH)3, KOH;
C. Al(OH)3, Ca(OH)2, NaOH, KOH;
D. KOH, Ca(OH)2, Al(OH)3, NaOH;
E. KOH, NaOH, Ca(OH)2, Al(OH)3.

creste caracterul bazic


138. În sistemul periodic, elementele chimice sunt plasate în ordinea cresterii:
A. numărului atomic;
B. masei atomice;
C. numărului de masa;
D. numărului de neutroni;
E. caracterului metalic.
139. Proprietatile fizice neperiodice ale unui element sunt:
A. raza atomică şi raza ionica;
B. numărul atomic şi masa atomică;
C. valenta;
D. energia de ionizare;
E. caracterul electropozitiv.
140. Sistemul periodic este alcatuit din:
A. 18 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza
acestuia;
B. 8 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza
acestuia;
C. 10 grupe, 7 perioade (una incompleta) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza
acestuia;
D. 14 grupe, 6 perioade (doua incomplete) şi doua şiruri orizontale, plasate la baza
acestuia;
E. 18 grupe, 6 perioade şi doua şiruri orizontale, plasate la baza acestuia.
141. Raza atomică a elementelor chimice din grupele principala:

21
A. creste în perioada cu cresterea numărului atomic Z;
B. creste în grupa cu cresterea numărului de straturi;
C. creste în grupa cu scaderea numărului de electroni;
D. nu prezînta o variatie periodica;
E. creste în perioada de la grupa I A la III A şi apoi scade de la grupa IV A la VIII A.
142. Raza ionului O2– este mai:
A. mare decat a ionului fluorura, F–, deoarece raza ionilor negativi scade în perioada de
la stanga la dreapta;
B. mica decat a ionului fluorura, F–, deoarece raza ionilor negativi creste în perioada de
la stanga la dreapta;
C. mare decat a ionului azotura, N3–, deoarece sarcină electrica a ionului azotura este
mai mare decat la O2–;
D. mare decat a ionului sulfura, S2–, deoarece razele ionilor negativi scad în grupa cu
cresterea numărului atomic;
E. mica decat a atomului de oxigen, deoarece , în cazul ionului divalent, O2–, forta de
atractie dintre 8 protoni şi 10 electroni este mai puternica decat cea dintre 8 protoni şi
8 electroni, ca în cazul atomului de oxigen.
143. Ordinea crescatoare a razelor ionice este:
A. S2– < Cl– < Na+ < Mg2+ < Al3+;
B. Na+ < Al3+ = Mg2+ < Cl– < S2–;
C. S2– < Cl– < Mg2+ < Na+ < Al3+;
D. Al3+ < Mg2+ < Na+ < Cl– < S2–
E. Mg2+ < Al3+ < Na+ < Cl– < S–.
144. Razele ionilor negativi din perioada a4-a, grupele V A – VII A, variaza în
ordinea:
A. As3– < Se2– < Br–;
B. As3– > Se2– > Br–;
C. As3– > Se2– = Br–;
D. As3– < Se2– > Br–;
E. As3– < Se2– < Cl–.
145. În perioade, atomii cu cele mai mari raze atomice sunt cei ai:
A. metalelor alcaline;
B. metalelor alcalino-pământoase;
C. metalelor din grupa III A;
D. metalelor nobile;
E. elementelor din grupa VI A.
146. Energia de ionizare reprezintă energia:
A. consumata sau eliberata în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomii în stare
gazoasa;
B. eliberata în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomii în stare gazoasa;
C. consumata în procesul de formare a ionilor negativi din atomii în stare gazoasa;
D. consumata în procesul de formare a ionilor pozitivi şi negativi din atomii în stare
gazoasa;
E. consumata în procesul de formare a ionilor pozitivi din atomii în stare gazoasa;
147. Caracterul nemetalic variaza în ordinea:
A. Cs < Ca < K< Al;

22
B. Cs < K < Al < Ca;
C. Al < Ca < K < Cs;
D. Al < K < Cs < Ca;
E. Al < Cs < K < Ca.
148. Razele atomice ale 13Al, 14Si, 16S, 15P, 20Ca şi 37Rb variaza în ordinea:
A. S < P < Si < Al < Ca < Rb;
B. S > P < Si < Al < Ca < Rb;
C. S < Şi < P < Al < Ca < Rb;
D. S < Al < Si < P < Ca <Rb;
E. S < P < Rb < Al < Ca < Si.
149. Variatia razelor ionilor pozitivi, în sistemul periodic al elementelor, are loc
astfel:
A. razele ionilor pozitivi scad în grupã de sus în jos;
B. razele atomice pozitivi cresc în preioadã, de la grupa I principalã, la grupa III
principalã;
C. razele ionilor pozitivi cresc în grupã de sus în jos şi scad în perioadã, de la grupa I
principalã, la grupa III principalã;
D. razele ionilor pozitivi cresc în grupã de sus în jos şi în perioadã, de la grupa I
principalã, la grupa III principalã;
E. razele ionilor pozitivi scad în grupã de sus în jos şi în perioadã, de la grupa I
principalã, la grupa III principalã.
150. În cazul metalelor alcalino-pamantoase, energia de ionizare variaza în ordinea:
A. Be > Mg > Ca > Sr > Ba > Ra;
B. Be < Mg < Ca < Sr < Ba < Ra;
C. Be > Mg < Ca > Sr > Ba > Ra;
D. Be < Mg > Ca > Sr > Ba > Ra;
E. Be > Mg > Ca < Sr > Ba > Ra.
151. Variatia razelor ionilor negativi, în sistemul periodic, are loc astfel:
A. razele ionilor negativi scad în grupã de sus în jos;
B. razele ionilor negativi cresc în perioadã de la stânga la dreapta;
C. razele ionilor negativi scad în grupã de sus în jos şi în perioada, de la stânga la
dreapta;
D. razele ionilor negativi cresc în grupã de sus în jos şi în perioada de la stânga la
dreapta;
E. razele ionilor negativi scad în grupã de sus în jos;
152. Cel mai accentuat caracter metalic il prezinta:
A. Al
B. Li
C. Ba
D. Cs
E. Be.
153. Afirmaţia incorectă este:
A. energia de ionizare scade în grupa şi creste în perioada;
B. energia de ionizare maxima o are Cs;
C. energia de ionizare minima o are Cs;
D. energia de ionizare maxima o are He;

23
E. metalele au energii de ionizare mici.
154. Caracterul metalic al elementelor creste în seriile date, cu excepţia:
A. Li < Na < K;
B. Al < Mg < Na;
C. B < Al < Ga;
D. C < Si < Pb;
E. Ca < Ba < Sr.
155. Care din afirmaţiile referitoare la volumele atomice ale elementelor nu este
corectă?
A. volumul atomic este o proprietate periodica;
B. volumele atomice cresc în grupa de sus în jos;
C. volumele atomice cresc o data cu cresterea numărului de straturi;
D. volumele atomice ale tuturor elementelor cresc în perioada de la grupa I la grupa VII;
E. volumele atomice ale elementelor din grupele principale scad în perioada de la grupa
I la grupa VII.
156. Afirmaţia corectă este:
A. sodiul este mai electropozitiv decat potasiul;
B. caracterul metalic scade în grupa de la primul la ultimul element;
C. în grupele principale, caracterul nemetalic scade de sus în jos;
D. în perioade, caracterul metalic creste de la stanga la dreapta;
E. în perioade, caracterul nemetalic scade de la stanga la dreapta.
157. Variatia razelor atomice în sistemul periodic are loc astfel:
A. razele atomice scad în grupa de sus în jos şi în perioada, de la stanga la dreapta;
B. razele atomice cresc în grupa de sus în jos şi în perioada, de la stanga la dreapta;
C. razele atomice scad în grupa de sus în jos şi cresc în perioada, de la stanga la dreapta;
D. razele atomice cresc în grupa de sus în jos şi scad în perioada, de la grupa I A, la
grupaVII A;
E. razele atomice variaza continuu, fiind proprietati neperiodice.
158. Rubidiul este mai electropozitiv decat sodiul, deoarece:
A. raza rubidiului este mai mare decat a sodiului, energia de ionizare mai mica şi
electronul de valenta cedat mai usor;
B. raza rubidiului este mai mica decat a sodiului, energia de ionizare mai mica şi
electronul de valenta cedat mai usor;
C. raza rubidiului este mai mare decat a sodiului, energia de ionizare mai mare şi
electronul de valenta cedat mai usor;
D. raza rubidiului este mai mare decat a sodiului, energia de ionizare mai mica şi
electronul de valenta cedat mai greu;
E. raza rubidiului este mai mica decat a sodiului, energia de ionizare mai mare şi
electronul de valenta cedat mai greu.
159. Elementul cu caracterul metalic cel mai pronuntat din seria: Zr, Ba, Sr, Ca, Al
şi Ga, este:
A. Ba;
B. Zn;
C. Sr;
D. Ca;
E. Al.

24
160. Elementele din aceeaşi perioada au:
A. numar diferit de straturi electronice;
B. acelaşi numar de straturi electronice;
C. acelaşi numar de electroni de valenta;
D. acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
E. acelaşi numar de electroni pe substraturile ultimului strat.
161. Afirmaţia incorectă este:
A. sodiul reactioneaza la temperatura obisnuita cu oxigenul şi cu apa;
B. magneziul reactioneaza numai la cald cu oxigenul şi cu apa;
C. sodiul are un singur electron de valenta în orbitalul 4s;
D. magneziul are doi electroni de valenta în orbitalul 3s şi drept urmare, este necesara o
energie de ionizare mai mare, pentru eliminarea celor doi electroni, decat la
expulzarea electronului de valenta al sodiului;
E. magneziul are un caracter metalic mai slab decat sodiul.
162. Volumele atomice, în sistemul periodic, variaza astfel:
A. scad în grupa de sus în jos şi în perioada, de la grupa I A, la grupa VII A;
B. cresc în grupa de sus în jos şi în perioada, de la grupa I A, la grupa VII A;
C. scad în grupa de sus în jos şi cresc în perioada, de la grupa I A, la grupa VII A;
D. cresc în grupa de sus în jos şi scad în perioada, de la grupa I A, la grupa VII A;
E. volumul atomic este o proprietate neperiodica şi creste de la hidrogen la hahniu.
163. Elementele din aceeaşi grupa principala au:
A. un numar egal de straturi;
B. orbitali diferiti în ultimul strat;
C. acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;
D. acelaşi numar de substraturi;
E. numar egal de straturi şi numar egal de electroni.
164. Ordinea corectă a cresterii caracterului nemetalic este:
A. Si < P < N < O;
B. P < Si < N < O;
C. O < N < P < Si;
D. N < Si < P < O;
E. P < Si > N < O.
165. Energia de ionizare:
A. scade în grupa de sus în jos şi în perioada, de la stanga la dreapta;
B. creste în grupa de sus în jos şi în perioada, de la stanga la dreapta;
C. creste în grupa de sus în jos şi scade în perioada, de la stanga la dreapta;
D. scade în grupa de sus în jos şi creste în perioada, de la grupa I A, la grupa VIII A;
E. scade în grupa de sus în jos şi creste în perioada, de la dreapta la stanga.
166. Fluorul, atomul cu electronegativitatea cea mai mare, dintre toate elementele
sistemului periodic, are cel mai pronuntat caracter:
A. acid;
B. bazic;
C. amfoter;
D. deficitar în electroni;
E. oxidant.

25
167. Cel mai accentuat caracter nemetalic din atomii elementelor P, S, O, Se, Br, il
are:
A. P;
B. S;
C. O;
D. Se;
E. Br.
168. Seria formata numai din specii chimice cu caracter amfoter este:
A. BeO, Mg(OH)2, Pb(OH)2, Al;
B. Zn(OH)2, Al2O3, Sn(OH)2, PbO;
C. K, NO2, H2O, H4SiO4;
D. ZnO, MgO, PbO, Al2O3;
E. KOH, Be(OH)2, Al(OH)3, Zn(OH)2.
169. Seria care contine numai elemente cu caracter electronegativ este:
A. Si, F, S, Cu, I;
B. F, Mg, S, O, I;
C. F, S, O, I;
D. Cu, S, I, O;
E. Si, Mg, Cu.
170. Caracterul reducator cel mai pronuntat il are:
A. Ca;
B. Na;
C. Mg;
D. Al;
E. Rb.
171. Elementul 51E formeaza ioni de tipul:
A. E+;
B. E3+, E5+;
C. E2+, E+;
D. E3+;
E. E, E+.
172. Caracterul electrochimic al unui element este determinat de:
A. suma protonilor şi electronilor;
B. suma protonilor şi neutronilor;
C. numărul izotopilor;
D. masa atomică;
E. pozitia în sistemul periodic şi configuraţia electronica a elementului.
173. Din substanţele de mai jos, cel mai tare hidracid este:
A. H2S;
B. HF;
C. H2Se;
D. HClO4;
E. HCl.
174. Afirmaţia incorectă este:
A. caracterul bazic al hidroxizilor NaOH, Mg(OH)2, Al(OH)3 variaza în acelaşi sens cu
caracterul metalic al elementelor respective;

26
B. caracterul acid al oxoacizilor H2CO3, HNO3, HClO4 creste cu cresterea
electronegativitatii elementelor respective;
C. Mg(OH)2 este o baza mai tare decat Ba(OH)2;
D. Taria hidracizilor HF, HCl, HBr, HI variaza în sens învers cu variatia
electronegativitatii halogenilor;
E. Elementele As şi Sb sunt semimetale şi genereaza acizi sau hidroxizi cu caracter
amfoter.
175. Starile de oxidare cele mai stabile ale elementului cu configuraţia electronica
[18Ar]3d54s2 sunt:
A. +5;
B. +2 şi +7;
C. +3;
D. –3;
E. –5
176. Singurul halogen, care poate fi înlocuit din halogenuri MX, de ceilalti trei
halogeni, este:
A. Cl;
B. Br;
C. I;
D. F;
E. N.
177. Taria oxoacizilor din perioada a 3-a variaza în ordinea:
A. HClO4 > H2SO4 > H3PO4;
B. Scade în sistemul periodic de la stanga la dreapta;
C. H3PO4 > H2SO4 > HClO4 > H4SiO4;
D. H2SO4 > HClO4 > H3PO4 > H4SiO4;
E. H3PO4 > H2SO4 > H4SiO4 > HClO4.
178. Elementul cu caracterul nemetalic cel mai pronuntat din seria O, Br, N, P şi As,
este:
A. N;
B. O;
C. As;
D. P;
E. Br.
179. Elementul cu caracterul nemetalic cel mai pronuntat din seria F, Cl, O, S, N,
este:
A. N;
B. Cl;
C. O;
D. S;
E. F
180. Elementul cu caracterul metalic cel mai pronuntat din seria Al, Si, Na, Mg şi
Rb, este:
A. Si;
B. Al;
C. Rb;

27
D. Na;
E. Mg
181. Raza ionica cea mai mare o are:
A. Li+;
B. Ca2+;
C. Mg2+;
D. Cs+;
E. Al3+.
182. Cea mai mare raza ionica o are:
A. Be2+;
B. Mg2+;
C. Ca2+;
D. Sr2+;
E. Ba2+.
183. Cea mai mare raza ionica o are:
A. Li+;
B. Ca2+;
C. K+;
D. Al3+;
E. Mg2+.
184. Cea mai mare energie de ionizare o are:
A. C;
B. N;
C. O;
D. F;
E. Ne.
185. Care din elementele de mai jos are cea mai mica energie de ionizare?
A. Na;
B. Mg;
C. Al;
D. Si;
E. P.
186. Dintre hidroxizii elementelor din perioada a 3-a, singurul care este un hidroxid
amfoter (amfolit), deoarece reactioneaza şi cu bazele tari şi cu acizii, este hidroxidul
de:
A. calciu;
B. sodiu;
C. magneziu;
D. potasiu;
E. aluminiu.
187. Dintre atomii elementelor din grupele principale, cea mai mare raza atomică o
are:
A. 55Cs;
B. 56Ba;
C. 1H;
D. 53I;

28
E. 9F.
188. Valenta variabila a metalelor tranzitionale se explica prin faptul ca la formarea
legaturilor chimice participa electroni din:
A. substratul s al ultimului strat şi din substratul d al penultimului strat;
B. substratul s al ultimului strat şi din substratul s al penultimului strat;
C. substratul s al ultimului strat şi din substratul p al penultimului strat;
D. substraturile s şi p ale ultimului strat;
E. substraturile s, p şi d ale ultimului strat;
189. Atomii elementelor care au în stratul de valenta 7, 6, respectiv 5 electroni:
A. formeaza configuratie stabila de octet prin acceptare sau punere în comun a 1, 2,
respectiv 3 electroni;
B. formeaza configuratie stabila de octet cedând 1, 2, respectiv 3 electroni;
C. nu pot forma configuratie stabila de octet prin cedare sau acceptare de electroni;
D. au caracter metalic, fiind bune conducatoare de caldura şi electricitate;
E. au caracter reducator foarte puternic.
190. În perioada, valenta fata de oxigen variaza astfel:
A. creste de la dreapta la stanga;
B. scade de la stanga la dreapta;
C. creste de la stanga la dreapta;
D. creste pana la grupa IV, apoi scade;
E. scade pana la grupa IV, apoi creste.
191. Elementele care au afinitate mare pentru electroni şi formeaza ioni:
A. negativi au caracter electronegativ şi sunt nemetale;
B. pozitivi au caracter electronegativ şi sunt nemetale;
C. negativi au caracter electropozitiv şi sunt nemetale;
D. negativi au caracter electronegativ şi sunt metale;
E. pozitivi au caracter electropozitiv şi sunt nemetale;
192. În perioada, valenta fata de hidrogen:
A. creste de la stanga la dreapta;
B. scade de la stanga la dreapta;
C. creste pana la grupa IV, apoi scade;
D. scade pana la grupa IV, apoi creste;
E. este aceeaşi pentru toate elementele din perioada.
193. Sodiul este un element:
A. puternic electronegativ, cu cea mai mare temperatura de topire dintre toate elementele
sistemului periodic şi caracter metalic pronuntat;
B. puternic electronegativ, cu caracter metalic pronuntat;
C. puternic electronegativ, cu caracter nemetalic pronuntat;
D. puternic electropozitiv, cu caracter nemetalic pronuntat;
E. puternic electronegativ, cu caracter metalic accentuat.
194. Numărul de ordine şi masa atomică sunt:
A. proprietati fizice;
B. proprietati chimice;
C. proprietati periodice;
D. proprietati neperiodice;
E. constante fizico-chimice.

29
195. Taria hidroxizilor de-a lungul unei perioade:
A. creste în acelaşi sens cu cresterea caracterului electropozitiv;
B. creste în acelaşi sens cu cresterea caracterului electronegativ al elementelor chimice;
C. nu depinde de caracterul electropozitiv şi electronegativ al elementelor chimice;
D. ramâne, cu mici exceptii, constanta;
E. creste de stanga la dreapta (de la grupa I A, la grupa VII A), ca urmare a cresterii
tendintei de oxidare a metalelor.
196. Metalele grupei I B pot fi:
A. monovalente (Cu, Ag, Au), divalente (Cu), trivalente (Au);
B. monovalente (Cu, Ag, Au), trivalente (Cu), tetravalente (Au);
C. monovalente (Cu, Ag, Au), divalente (Cu), pentavalente (Au);
D. monovalente (Cu, Ag, Au), divalente (Cu), hexavalente (Au);
E. monovalente (Cu, Ag, Au), divalente (Cu, Au).
197. Taria hidroxizilor din perioada a 3-a variaza în ordinea:
A. NaOH < Mg(OH)2 > Al(OH)3;
B. NaOH > Mg(OH)2 > Al(OH)3;
C. NaOH < Mg(OH)2 < Al(OH)3;
D. NaOH > Mg(OH)2 < Al(OH)3;
E. Ca(OH)2 > NaOH > Al(OH)3;
198. În perioadă, caracterul:
A. electronegativ, nemetalic al elementelor creste de la grupa I A, la grupa VII A;
B. electropozitiv, nemetalic al elementelor creste de la grupa I A, la grupa VII A;
C. electronegativ, metalic al elementelor creste de la stanga la dreapta;
D. electronegativ, nemetalic al elementelor scade de la stanga la dreapta;
E. electronegativ, nemetalic al elementelor creste de la grupa I A, la grupa III A şi apoi
scade, de la grupa IV A, la grupa VIIA.
199. Care din şirurile de mai jos, privind scaderea razelor ionice, este corect?
A. Br−, Se2−, As3−;
B. As3−, Se2−, Br−.
C. Br−, As3−, Se2−;
D. As3−, Br−, Se2−;
E. Se2−, Br−, As3−;

scade raza ionica

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

200. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?


A. Cele mai electropozitive elemente sunt elementele din grupele a V-a, a VI-a si a VII-a
principale
B. Electronegativitatea reflectă tendinţa elementelor de a accepta electroni şi de a se
transforma în ioni negativi
C. Numarul de oxidare reprezinta numarul de electroni implcati in legarea altor elemente
de catre un element dat

30
D. Electropozitivitatea reflecta calitativ tendinta unui element de a ceda 1,2,3 electroni si
de a se transforma in ioni pozitivi
E. Energia de ionizare reprezinta energia necesara indepartarii unui electron din atom
astfel incat electronul indepartat sa posede o enegie cinetica nula la o distanta infinita
de ionul rezultat
201. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. Cu cat electropozitivitatea unui element este mai mare, elementul are un caracter
reducator mai puternic
B. Cu cat afinitatea pentru electroni a unui element este mai mare, elementul este mai
electronegativ si are caracter nemetalic mai pronuntat
C. Cu cat energia de ionizare a unui element este mai mica, elementul este mai
electropozitiv si are un caracter metalic mai pronuntat
D. Cu cat afinitatea pentru electroni a unui element este mai mica, elementul este mai
electronegativ si are caracter metalic mai pronuntat
E. Cu cat energia de ionizare a unui element este mai mare, elementul este mai
electropozitiv si are un caracter nemetalic mai pronuntat
202. In limitele teoriilor electronice clasice ale valentei, se admite ca:
A. Carbonul dobandeste configuraţia de gaz rar prin manifestarea sa ca element
tetracovalent
B. Metalele alcalino-pamantoase sunt divalente
C. Azotul are o configuratie electronica stabila si reactivitate chimica scazuta
D. Elementele din grupa I B pot sa genereze cationi de tip M+, M2+, M3+
E. Elementele din grupa II B pot sa genereze cationi de tip M+, M2+, M3+
203. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. Elementele tranzitionale se gasesc in blocul de elemente d
B. In blocul s intra elementele grupelor I A si II A
C. In blocul p se gasesc elementele din grupele de la III A pana la VIII A
D. In blocul d se gasesc elementele din grupele de la III B pana la VIII B
E. In blocul f se gasesc elementele din perioadele 6 (lantanidele) si 7 (actinidele)
204. Proprietăţile neperiodice (liniare) ale elementelor sunt:
A. Numarul atomic (Z)
B. Masa atomică (A)
C. Spectrele de raze X
D. Valenţa
E. Numărul de oxidare
205. Proprietatile periodice ale elementelor sunt:
A. Raza atomica (volumul atomic)
B. Raza ionica (volumul ionic)
C. Spectrele optice
D. Spectrele de raze X
E. Caracterul electrochimic
206. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. Razele ionilor pozitivi, sunt mai mari decat cele ale atomilor de provenienta
B. Razele atomice cresc progresiv de la primul la ultimul element al grupelor principale
C. In perioade, razele atomice scad rapid la elementele tipice si lent la elementele
tranzitionale

31
D. In cadrul grupelor principale, razele ionilor de acelasi tip, M+, M2+, M3+, E-, E2-, cresc
regulat cu cresterea numarului atomic
E. Razele ionilor negativi, sunt mai mici decat cele ale atomilor de provenienta
207. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. Speciile cu potentiale standard pozitive mari, sunt agenti oxidanti puternici
B. Speciile cu potentiale standard negative mari sunt agenti reducatori puternici
C. Potentialul redox standard al unui element reprezinta forta electromotoare a pilei
realizate intre doi electrozi, dintre care unul este chiar elementul considerat si celalalt
este electrodul standard de hidrogen
D. In seria electrochimica, elementele sunt aranjate in ordinea descrescatoare a valorilor
negative si in ordinea crescatoare a valorilor pozitive ale potentialului de reducere
E. Fiecare element din seria electrochimica este mai putin reducator decat elementul
care il urmeaza in serie si poate fi redus din starea de cation de catre oricare element
situat in serie dupa elementul de referinta

Capitolul LEGATURI CHIMICE.


Capitolul LEGATURI FIZICE (INTERMOLECULARE)
Capitolul STAREA SOLIDA. REŢELE ATOMICE, IONICE, MOLECULARE.

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

208. Legătura covalentă polară prezintă următoarele substanţe:


A. SiO2;
B. CCl4;
C. CO2;
D. CaH2;
E. NH3.
209. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele ionice?
A. NH4Cl, He, CaO;
B. AgNO3, KOH, NaF;
C. CaSO4, diamant, He;
D. NaCl, BaO, Ne;
E. NaOH, AgCl, HCl.
211. Taria legăturii dintre molecule scade in ordinea:
A. forţe van der Waals, legaturi dipol-dipol, legaturi de hidrogen;
B. legaturi dipol-dipol, legaturi de hidrogen, forţe van der Waals;
C. forţe van der Waals, legaturi de hidrogen, legaturi dipol-dipol;
D. legaturi de hidrogen, legaturi dipol-dipol, forţe van der Waals;
E. legaturi dipol-dipol, forţe van der Waals, legaturi de hidrogen.
212. Fosforul alb are o retea:
A. ionica;
B. covalenta;
C. moleculara;
D. stratificata;

32
E. atomica.
213. Legătura chimica din H2S este:
A. electrovalenta;
B. covalenta nepolara;
C. covalenta polara;
D. de hidrogen;
E. dipol-dipol.
214. Indicati substanta solubila in solventi nepolari:
A. AlBr3;
B. C2H5OH;
C. CH3COOH;
D. Br2;
E. HF.
215. Dintre speciile urmatoare, I2, HBr, H2O, NH3, H2S, are molecule nepolare:
A. I2;
B. HBr;
C. H2O;
D. NH3;
E. H2S.
216. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele
metalice?
A. cromul, argintul, clorul;
B. litiul, aluminiul, grafitul;
C. borul, argintul, calcarul;
D. bariul, fierul, sodiul;
E. magneziul, gipsul, cobaltul.
217. Polaritatea cea mai mare o are compusul:
A. NH3;
B. CH4;
C. H2S;
D. HF
E. HI.
218. Care dintre urmatoarele serii este formata numai din substante care la 10°C se
gasesc in stare solida?
A. F2, Cl2, Br2;
B. SO2, I2, NaCl;
C. Si, S8, Mg;
D. H2O, NH3, CH4;
E. P4, H2O, Br2.
219. Cel mai ridicat punct de topire il are:
A. Mg;
B. CaO;
C. diamant;
D. grafit;
E. KCl.
220. Atomul de oxigen formeaza doua legaturi covalente datorita:

33
A. configuratiei electronice, atomul de oxigen avind doi electroni necuplati in stratul de
valenta;
B. configuratiei electronice, atomul de oxigen avind 6 electroni necuplati in stratul de
valenta;
C. caracterului electronegativ puternic al oxigenului;
D. energiei mari de ionizare;
E. configuratiei electronice, atomul de oxigen avind 4 electroni necuplati in stratul de
valenta;
221. Atomul de fluor formeaza numai o legătura covalenta, datorita:
A. configuratiei electronice; atomul de fluor are 7 electroni necuplati;
B. caracterului electronegativ cel mai puternic;
C. configuratiei electronice; atomul de fluor are numai un electron necuplat;
D. energiei mari de ionizare;
E. configuratiei electronice, atomul de fluor avind 5 electroni in stratul de valenta;
221. Numarul de electroni implicati intr-o legătura dubla este:
A. 1;
B. 2;
C. 3;
D. 5;
E. 4.
223. In seria de atomi: C, F, N, S, Cl, pot participa la legaturi triple:
A. C si Cl;
B. Cl si S;
C. C, F si Cl;
D. C, N si Cl;
E. C si N.
224. Atomul care formeaza cel mai mare numar de compusi covalenti este:
A. sulful;
B. oxigenul;
C. azotul;
D. carbonul;
E. sodiul.
225. In stare solida, sunt asociate prin legaturi de hidrogen, moleculele de:
A. NaF;
B. LiH;
C. H2;
D. H2O;
E. CH4.
226. Referitor la diamant, este corecta afirmatia:
A. cristalizeaza intr-un tip special de retea atomica, numita retea stratificata;
B. cristalizeaza in retea moleculara;
C. cristalizeaza in retea ionica;
D. cristalizeaza in retea atomica;
E. este lichid in conditii normale.
227. Referitor la siliciu, afirmatia incorecta este:
A. in stare elementara este solid;

34
B. prezinta proprietati semiconductoare;
C. formeaza retea cristalina asemanatoare diamantului;
D. formeaza retea metalica;
E. in reteaua cubica, fiecare atom de siliciu pune in comun cei patru electroni de valenta.
228. Legaturi de hidrogen se formeaza intre moleculele:
A. HCN;
B. HF;
C. H2S;
D. HI;
E. CH4.
229. Substantele ionice se caracterizeaza prin:
A. masa moleculara mare;
B. solubilitate in solventi nepolari, cand are loc solvatarea moleculelor;
C. temperatura de topire ridicata;
D. plasticitate;
E. retele cristaline moleculare stratificate.
230. În seria speciilor chimice următoare: H2O, H3O+, NH3, NH4+, AlCl3, AlCl4−,
prezintă legături coordinative:
A. H2O, H3O+;
B. NH3, NH4+;
C. AlCl3, AlCl4−;
D. H3O+, NH4+, AlCl4−;
E. H2O, NH3, AlCl3.
231. Cea mai mare distanţă interatomică există în molecula de:
A. O2;
B. I2;
C. Br2;
D. N2;
E. F2.
232. In stare condensată, între moleculele speciilor Cl2, O2, CH4, Kr, se stabilesc:
A. forţe electrostatice;
B. legaturi covalente nepolare;
C. legaturi dipol-dipol;
D. legaturi ionice;
E. forţe van der Waals.
233. In care din compuşii de mai jos apare legătura covalent coordinativă?
A. HCN;
B. H2O;
C. [Ag(NH3)2]OH;
D. SiF4;
E. CH4.
234. În şirul următoarelor substanţe: NaF MgF2 AlF3
p.t.°C 992 1266 1999
punctul de topire creşte deoarece:
A. creste caracterul metalic;
B. creste numai masa moleculara;

35
C. creste sarcina ionului pozitiv si masa moleculara;
D. creste sarcina ionului negativ;
E. creste stat sarcina ionului pozitiv, cat si sarcina ionului negativ.
235. Substanţa care cristalizează formând o reţea metalică este:
A. C-grafit;
B. Si;
C. NaCl;
D. Na;
E. I2.
236. În seria de substanţe: NaF, NaCl, NaBr, NaI, AlF3, cea mai ridicată
temperatură de topire o are:
A. NaF;
B. NaCl;
C. NaBr;
D. NaI;
E. AlF3.
237. Care sunt afirmaţiile corecte cu privire la proprietăţile compusului NaOH?
A. este greu solubil în apă;
B. nu conduce curentul electric în soluţie;
C. conduce curentul electric în topitură;
D. este format din ioni poliatomici Na+ şi HO-;
E. între atomii celor trei elemente se stabilesc numai legături ionice.
238. Ce tip de legături chimice exista în apa aflata în stare gazoasă?
A. van der Waals;
B. dipol-dipol;
C. covalenta;
D. covalenta polara si van der Waals;
E. covalenta nepolara si van der Waals.
239. Elementele A (Z = 20) şi B (Z = 17) formează combinaţia:
A. AB2 ionica;
B. AB2 covalenta;
C. A2B ionica;
D. AB covalent coordinativa;
E. AB3 ionica.
240. Legătura covalenta este cu atat mai tare cu cat:
A. diferenta de electronegativitate dintre atomi este mai mare;
B. razele atomilor implicati sunt mai mari;
C. distanta interatomica este mai mare;
D. energia de legătura este mai mare;
E. numarul electronilor de valenta este mai mare.
241. În care din următoarele substanţe aflate în stare cristalina se exercita forţe van
der Waals?
A. NaCl;
B. I2;
C. MgO;
D. Cu;

36
E. Si.
242. O legatură covalent-coordinativă:
A. se realizeaza prin punerea in comun a unei perechi de electroni cuplati de catre un
singur atom;
B. se realizeaza prin punerea in comun a doi electroni necuplati de catre un singur atom;
C. este o legătura extrem de puternica, in comparatie cu o legătura covalenta, care se
realizeaza prin punerea in comun a unui singur electron, de catre fiecare atom
implicat in legătura chimica respectiva;
D. este o legătura mai slaba decat forţele van der Waals;
E. se realizeaza numai intre molecule nepolare.
243. Un atom poate realiza o legătura π prin orbitali de tip:
A. s;
B. sp;
C. sp2;
D. sp3;
E. p.
244. În molecula de azot, legătura chimică este:
A. dubla;
B. simpla;
C. tripla;
D. covalent-coordinativa;
E. covalenta polara.
245. Pentru compuşii ionici, afirmaţia corecta este:
A. la temperatura obisnuita sunt solizi;
B. sunt opaci;
C. sublimeaza;
D. in stare solida conduc curentul electric;
E. se dizolva cel mai usor in solventi organici nepolari.
246. În seria substantelor O2, N2, H2S, H2O, temperatura de fierbere variază în
ordinea:
A. H2O < H2S < N2 < O2;
B. H2S < H2O < O2 < N2;
C. H2O < N2 < O2 < H2S;
D. O2 < H2O < N2 < H2S;
E. N2 < O2 < H2S < H2O.
247. Legaturile covalente cele mai puternice se realizeaza cu orbitalii:
A. s;
B. p;
C. d;
D. f;
E. hibrizi.
248. Din seria de substante: F2, Cl2, O2, N2, CO2, H2O, prezinta legaturi π:
A. F2;
B. Cl2;
C. F2 si Cl2;
D. O2 si H2O;

37
E. O2, N2 si CO2.
249. Legătura ionica se formeaza prin interactiuni electrostatice de tipul:
A. respingere intre ioni de semn contrar;
B. atractie intre ioni de acelasi semn;
C. respingere intre ioni de acelasi semn;
D. atractie intre ioni de semn contrar;
E. atractie intre atomi ai elementelor electropozitive.
250. In molecula de amoniac, legătura azot-hidrogen este:
A. ionica;
B. covalenta;
C. covalenta nepolara;
D. covalenta polara;
E. coordinativa.
251. In fluorura de cesiu, legătura cesiu-fluor este:
A. covalenta;
B. covalenta polara;
C. coordinativa;
D. covalenta nepolara;
E. ionica.
252. Referitor la atomul de sulf din molecula de hidrogen sulfurat, este corecta
afirmatia:
A. prezinta hibridizarea sp3;
B. prezinta hibridizarea sp2;
C. prezinta hibridizarea sp;
D. prezinta hibridizarea sp3d;
E. nu este hibridizat.
253. Referitor la atomul de oxigen din molecula de apa, afirmatia corecta este:
A. prezinta hibridizarea sp;
B. prezinta hibridizarea sp2;
C. prezinta hibridizarea sp3;
D. prezinta hibridizarea sp3d;
E. prezinta hibridizarea d2sp3;
254. In molecula de azot, legaturile sunt:
A. σ;
B. π;
C. σ + π;
D. σ + 2π;
E. 2σ + π.
255. Legătura ionica reprezinta interactiunile electrostatice de:
A. atractie dintrre ioni de semn contrar, formati prin transfer de electroni, de la atomii
elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter
elecronegativ;
B. respingere dintre ioni de semn contrar, formati prin transfer de electroni de la atomii
elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter
elecronegativ;

38
C. atractie dintre ioni de acelasi semn, formati prin transfer de electroni de la atomii
elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter
elecronegativ;
D. atractie dintre ioni ai elementelor cu caracter electropozitiv;
E. atractie dintre ioni ai elementelor cu caracter electronegativ;
256. In cristalul de sodiu, legătura dintre atomi este:
A. ionica;
B. metalica;
C. coordinativa;
D. covalenta polara;
E. van der Waals.
257. Intre moleculele de apa, in stare solida, se stabilesc legaturi:
A. covalente;
B. coordinative;
C. covalente polare;
D. covalente nepolare;
E. de hidrogen.
258. Intre atomii de argon se stabilesc legaturi:
A. dipol-dipol;
B. ion-dipol;
C. van der Waals;
D. de hidrogen;
E. covalente nepolare.
259. Pentru atomii de carbon din reteaua cristalina a diamantului, afirmatia corecta
este:
A. prezinta hibridizare sp3;
B. prezinta hibridizare sp2;
C. prezinta hibridizare sp;
D. prezinta hibridizare sp3d;
E. prezinta hibridizare d2sp3;
260. In seria de specii chimice H2O, H3O+, NH3, NH4+, H2S, au electroni
neparticipanti:
A. H3O+, NH4+, NH3;
B. NH3, NH4+, H2O;
C. H2S, H2O, NH3, H3O+;
D. H2S, H2O, NH3, NH4+,
E. toate.
261. In seria de substante: B, C, Si, CO, CO2, SiO2, formeaza retele atomice:
A. C, CO, CO2;
B. Si, SiO2;
C. B, C, Si;
D. CO, CO2, SiO2;
E. toate.
262. Referitor la substantele: oxigen, ozon, diamant si grafit, este incorecta
afirmatia:
A. sunt combinatii ionice;

39
B. sunt forme alotropice ale elementelor oxigen si respectiv carbon;
C. sunt substante gazoase;
D. toate sunt substante solide;
E. toate sunt bune conducatoare de electricitate.
263. Prezintă reţea moleculară următoarele substanţe:
A. grafitul;
B. CO2;
C. CaCO3;
D. Na;
E. NaCl.
264. Moleculele care interactioneaza numai prin forţe van der Waals sunt cele:
A. polare;
B. nepolare;
C. care contin numai atomi cu orbitali nehibridizati;
D. de dimensiuni mari;
E. care contin numai atomi cu orbitali hibridizati.
265. In care din urmatoarele substante cristaline se exercita forţe van der Waals?
A. NaCl;
B. MgO;
C. LiF;
D. Ge;
E. S.
266. Indicati ordinea corecta a cresterii temperaturii de topire la substantele
urmatoare:
A. AlF3 < MgF2 < NaBr < NaCl < NaF;
B. NaBr < NaCl < NaF < MgF2 < AlF3;
C. AlF3 < MgF2 < NaF < NaCl < NaBr;
D. MgF2 < AlF3 < NaF < NaCl < NaBr;
E. NaCl < NaBr < NaF < MgF2 < AlF3.
267. Numarul maxim de covalente σ pe care il pot realiza atomii elementelor Be, B,
C, este:
A. 3;
B. 4;
C. 5;
D. 6;
E. egal cu numarul grupei.
268. In seria: HBr, KBr, H2S, Na2S, NaClO, NH4Cl, NH3, CCl4, SiCl4, MgCl2, sunt
substante ionice:
A. HBr, H2S, NH3, CCl4, SiCl4;
B. HBr, KBr, H2S, NH3, CCl4;
C. KBr, Na2S, NaClO, NH4Cl, MgCl2;
D. H2S, Na2S, NH3, CCl4, HBr;
E. CCl4, MgCl2, NH4Cl, SiCl4, NaClO.
269. Care din afirmaţiile referitoare la elementul E, cu Z = 9 si A = 19, este falsă?
A. formeaza molecule diatomice;
B. este puternic electronegativ;

40
C. prezinta valente variabile;
D. este situat in perioada a 2-a, grupa VII principala;
E. difuzeaza mai lent decat oxigenul (Z = 8, A = 16).
270. Formula chimică a unui compus ionic reprezintă:
A. sarcina electronica a retelei ionice;
B. formula moleculei compusului respectiv;
C. numarul de electroni de un anumit semn inconjurat de ioni de semn contrar;
D. raportul dintre ionii de semn contrar din retea;
E. atomii implicati in legaturi covalente.
271. La formarea azoturii de magneziu, Mg3N2, un compus ionic:
A. fiecare din cei 3 atomi de magneziu cedeaza cate 2 electroni celor 2 atomi de azot,
astfel ca fiecare atom de azot va primi 3 electroni;
B. fiecare din cei 3 atomi de magneziu cedeaza cate 2 electroni celor 2 atomi de azot,
astfel ca fiecare atom de azot va primi 2 electroni;
C. fiecare din cei 3 atomi de magneziu va accepta cate 2 electroni de la cei 2 atomi de
azot, astfel ca fiecare atom de azot va ceda 3 electroni;
D. fiecare din cei 3 atomi de magneziu va forma ioni trivalenti;
E. fiecare din cei 2 atomi de azot va forma ioni divalenti.
272. Majoritatea compusilor ionici se prezinta sub forma de:
A. cristale ionice, cu puncte de topire si fierbere relativ ridicate;
B. cristale atomice, cu puncte de topire si fierbere relativ ridicate;
C. cristale ionice, cu puncte de topire si fierbere relativ scazute;
D. cristale atomice, cu puncte de topire si fierbere relativ scazute;
E. cristale ionice, cu puncte de topire mari si puncte de fierbere relativ scazute;
273. In reţeaua clorurii de potasiu:
A. un ion de potasiu este inconjurat de 6 ioni clorura si un ion clorura este inconjurat la
randul lui de 6 ioni potasiu;
B. un atom de potasiu este inconjurat de 6 ioni clorura si un ion clorura, de 6 ioni de
potasiu;
C. un ion de potasiu este inconjurat de 6 atomi clorura si un ion clorura, de 6 ioni de
potasiu;
D. ionii de potasiu si cei de clorura sunt inconjurati fiecare de cate 6 electroni;
E. un ion de potasiu este inconjurat de 4 ioni clorura si un ion clorura, de 4 ioni de
potasiu.
274. Compusul ionic format din cesiu si fluor are formula chimica:
A. Cs;
B. CsF2;
C. CsF;
D. Cs2F;
E. Cs2F2.
275. Configuraţia electronică a ionului fluorură în fluorura de sodiu este:
A. 1s2 2s2;
B. 1s2 2s2 2p6 3s2;
C. 1s2 2s2 2p5;
D. 1s2 2s2 2p4;
E. 1s2 2s2 2p6.

41
276. In oxidul de calciu, legătura chimica este:
A. covalenta nepolara;
B. ionica;
C. covalenta polara;
D. covalent-coordinativa;
E. metalica.
277. Hidrura nepolara este:
A. H2O;
B. HF;
C. H2S;
D. CH4;
E. NH3
278. Legătura chimica dintre doi atomi de brom este:
A. covalenta nepolara;
B. covalenta polara;
C. ionica;
D. metalica;
E. covalent-coordinativa.
279. Care dintre urmatoarele hidruri prezinta caracter ionic?
A. CH4;
B. PH3;
C. NH3;
D. H2S;
E. CaH2.
280. In retelele moleculare, nodurile retelei cristaline sunt ocupate de:
A. molecule sau atomi de gaze rare;
B. numai de atomi de gaze rare;
C. numai de molecule;
D. molecule, atomi de gaze rare, ioni;
E. molecule sau ioni.
281. Numarul ionilor de Cl−, cu care este inconjurat un ion de Na+ in clorura de
sodiu solida, este:
A. 2;
B. 3;
C. 4;
D. 5;
E. 6.
282. Care din afirmaţiile referitoare la substantele amorfe este falsă?
A. substantele amorfe au particulele componente in stare de dezordine aproape completa;
B. substantele amorfe nu au punct de topire fix;
C. particulele componente ale unei substante amorfe sunt macromolecule sau macroioni;
D. substantele alcatuite din macroioni formeaza retele ordonate asemanatoare cristalelor;
E. forma amorfe este caracteristica unui numarul redus de substante solide.
283. In urmatoarele serii de specii chimice, ioni poliatomici sunt:
A. Cl−, Ca2+;
B. Cl−, HO−, Ca2+;

42
C. HO−, Ca2+, SO42−;
D. SO42−;
E. NO3−, SO42−.
284. Cea mai polara hidrură este:
A. H2O;
B. HF;
C. H2S;
D. CH4;
E. NH3.
285. Sulful poate forma urmatorul anion monoatomic:
A. S2−;
B. S2+;
C. S4+;
D. S−;
E. S6+.
286. Care din afirmaţiile referitoare la legătura ionica este adevarata?
A. legătura ionica se realizeaza pe baza transferului de electroni de la atomii elementelor
cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;
B. legătura ionica se intalneste in saruri;
C. legătura ionica se intalneste in cei mai multi hidroxizi;
D. substantele ionice nu sunt constituite din molecule;
E. in reteaua cristalina nu pot exista ioni complecsi sau poliatomici, deoarece acestia
sunt formati prin legaturi covalente.
287. Configuraţia electronica a ionului divalent de Ti2+ (Z = 22) este:
A. [Ar] 3d2;
B. 1s2 2s2 2p6 3s2;
C. [Ar] 3s2;
D. 1s2 2s2 2p6 3s2 3d2;
E. 1s2 2s2 2p6 3s1.
288. Care dintre sirurile de mai jos corespund ordinii crescatoare a polaritatii
moleculei?
A. NH3, CH4, H2O,HF, H2S;
B. CH4, H2O, H2S, HF, NH3;
C. HF, NH3, CH4, H2O, H2S;
D. CH4, NH3, H2S, H2O, HF;
E. HF, H2O, H2S, NH3, CH4.

creste polaritatea moleculei


289. Pentru legaturile covalente, afirmatia corecta este:
A. se formeaza prin punere in comun de electroni cuplati, din stratul de valenta;
B. se realizeaza prin transfer de electroni;
C. se realizeaza intre atomii elementelor cu caracter electropozitiv;
D. conduc la compusi care cristalizeaza in retele ionice;
E. sunt rigide si orientate in spatiu.
290. Care dintre sirurile de mai jos corespund ordinii crescatoare a polaritatii
moleculei?

43
A. H2S, SiH4, HCl, PH3;
B. PH3, H2S, HCl, SiH4;
C. SiH4, PH3, H2S, HCl;
D. HCl, H2S, PH3, SiH4;
E. SiH4, H2S, HCl, PH3.

creste polaritatea moleculei


291. Cel mai scazut punct de topire il are:
A. grafitul;
B. azotul;
C. apa;
D. diamantul;
E. acidul fluorhidric.
292. Intre moleculele de apa se pot stabili legaturi de hidrogen, deoarece atomul de
hidrogen dintr-o molecula de apa este legat prin legaturi covalente de un atom cu:
A. afinitate mare pentru electroni si volum mic;
B. afinitate mare pentru electroni si volum mare;
C. energie de ionizare mica si volum mic;
D. tendinta mare de a ceda electroni si volum mic;
E. afinitate mica pentru electroni si puternic oxidant.
293. Cel mai ridicat punct de fierbere il are:
A. NH3;
B. H2S;
C. H2O;
D. HCl;
E. HI.
294. Care dintre gazele de mai jos este monoatomic?
A. hidrogenul;
B. clorul;
C. oxigenul;
D. fluorul;
E. argonul.
295. In cazul hidracizilor halogenilor, cea mai mare tendinta de a forma asociatii
moleculare o are:
A. HCl;
B. HI;
C. HF;
D. HBr;
E. HCl si HI.
296. Cel mai scazut punct de fierbere il are:
A. F2;
B. Cl2;
C. Br2;
D. I2;
E. At.
297. Cele mai puternice legaturi intermoleculare sunt:

44
A. legaturile dipol-dipol si forţele van der Waals;
B. legaturile de hidrogen si legaturile dipol-dipol;
C. legaturile de hidrogen si forţele van der Waals;
D. forţele van der Waals;
E. legaturile de hidrogen.
298. Gazele rare formeaza retele:
A. atomice;
B. moleculare;
C. metalice;
D. ionice;
E. cristaline
299. Intre moleculele de HF se stabilesc legaturi:
A. de hidrogen;
B. ionice;
C. covalente nepolare;
D. covalente polare;
E. legaturi de hidrogen si legaturi covalente polare.
300. Prezinta electroni neparticipanti:
A. H2;
B. CH4;
C. C diamant;
D. NH4+;
E. H3O+.
301. Care din oxizii de mai jos sunt formati prin legătura ionica?
A. SiO2;
B. SO2;
C. CaO;
D. P2O5;
E. SO3.
302. Prezinta legaturi covalent-coordinative:
A. CaCl2;
B. Al(OH)3;
C. H2S;
D. [Ag(NH3)2]Cl;
E. CsF.
303. Ionul hidroniu se formeaza prin legaturi de tip:
A. ionic;
B. covalent;
C. coordinativ;
D. legătura de hidrogen;
E. covalent si coordinativ.
304. Care din afirmaţiile referitoare la legătura coordinativa este falsă?
A. legătura coordinativa este un caz particular al legaturii covalente;
B. electronii pusi in comun provin de la un singur atom;
C. legătura coordinativa este intalnita in combinatii complexe si ioni poliatomici;

45
D. legătura coordinativa se reprezinta printr-o sageata ce indica sensul deplasarii
electronilor de la donor spre acceptor;
E. substantele ce prezinta legătura coordinativa formeaza numai cristale moleculare.
305. Care dintre afirmaţiile referitoare la retelele metalice este falsă?
A. metalele au o structura policristalina;
B. in cristalele atomice, fiecare atom este inconjuraat de alti 12 sau 8 atomi vecini;
C. in cristalul metalic, distributia electronilor este diferita de cea a atomilor liberi;
D. reteaua cristalina a unui metal nu se modifica prin tratamente termice sau mecanice;
E. unele metale prezinta fenomenul de polimorfism.
306. Precizati afirmatia incorecta despre grafit:
A. este o forma alotropica a carbonului;
B. atomii de carbon prezinta hibridizare sp2;
C. are o retea cristalina stratificata;
D. este izolator electric;
E. are densitate mica.
307. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
A. molecula apei este un dipol;
B. apa este un bun solvent pentru substantele ionice;
C. apa este un bun solvent pentru molecule polare;
D. apa este un bun solvent pentru compusii cu molecule nepolare;
E. apa prezinta caracter amfoter.
308. Care din afirmaţiile referitoare la H2S este corecta?
A. molecula este mai polara decat a apei;
B. este insolubil in apa;
C. la temperatura obisnuita este lichid;
D. intre molecule se stabilesc legaturi de hidrogen;
E. formeaza cristale moleculare la temperatura scazuta.
309. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
A. densitatea ghetii este mai mica decat a apei lichide;
B. apa, prin inghetare, isi mareste volumul;
C. cristalul de gheata are o structura afînata;
D. orientarea moleculelor de apa in cristalul de gheata este tetraedrica;
E. in gheata se gaseste un numarul egal de legaturi de hidrogen, ca si in apa lichida.
310. Care substanta formeaza legaturi de hidrogen?
A. CH4;
B. HF;
C. HCl;
D. HBr;
E. HI.
311. Care din substantele de mai jos formeaza legaturi dipol-dipol?
A. SO2;
B. SCl2;
C. CH4;
D. CCl4;
E. HBr.
312. Urmatoarele hidruri formeaza legaturi de tip van der Waals:

46
A. HF;
B. HCl;
C. CH4;
D. HBr;
E. HI.
313. Lichidele prezinta urmatoarele proprietati:
A. au forma proprie;
B. nu au volum propriu, de aceea iau forma vasului in care se gasesc;
C. energia cinetica a particulelor este mai mica decat la solide;
D. au volum propriu;
E. toate conduc curentul electric.
314. Care din substantele de mai jos nu pot exista in stare lichida si in stare
gazoasa?
A. H2O;
B. Fe;
C. CaCO3;
D. CO2;
E. He.
315. Care din sirurile de mai jos corespunde ordinii crescatoare a punctului de
topire al substantelor?
A. AlF3, MgF2, NaF, NaCl, NaBr;
B. NaBr, NaCl, NaF, MgF2, AlF3;
C. NaF, NaCl, NaBr, MgF2, AlF3;
D. NaF, MgF2, AlF3, NaCl, NaBr;
E. NaCl, NaF, NaBr, AlF3, MgF2.
316. Se considera compusii: H2, H2O, HCl, HBr. Ordinea crescatoare a punctelor de
topire este:
A. H2, O2, HCl, HBr, H2O;
B. H2O, HBr, HCl, O2, H2;
C. HBr, HCl, H2O, H2, O2;
D. H2, O2, H2O, HBr, HCl;
E. O2, H2, HBr, HCl, H2O.
317. Care din metalele de mai jos formeaza retele cubice cu fete centrate?
A. Li;
B. Na;
C. Ba;
D. Cr;
E. Al.
318. Care metal cristalizeaza in retele hexagonale?
A. Ba;
B. Mg;
C. Al;
D. Ag;
E. Au.
319. Formeaza retele cubice centrate intern:
A. Al;

47
B. Ag;
C. Au;
D. Cr;
E. Zn.
320. La punctul de fierbere al oricarei substante coexista:
A. starea solida si starea lichida;
B. starea solida si starea gazoasa;
C. starea lichida si starea gazoasa;
D. toate starile de agregare;
E. oricare doua stari de agregare.
321. In reteaua cristalina a CaO exista interactii:
A. de tip covalent;
B. de tip ionic;
C. de tip van der Waals;
D. de tip covalent coordinativ;
E. de tip ion-dipol.
322. Se dau elementele A cu Z=11 şi B cu Z=16. Care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
A. elementul A este un nemetal, elementul B este un metal;
B. moleculele compusului AH se pot asocia prin legături de hidrogen;
C. elementul B formează un hidroxid cu bazicitate mai mare decât a hidroxidului de
bariu;
D. compusul format în urma reacţiei celor două elemente, AB, are reţea ionică;
E. atomii compusului H2B se leagă prin legături ionice
323. Se dau elementele A cu Z=12 şi B cu Z=17. Care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
A. elementul A are caracter electropozitiv, elementul B are caracter electronegativ;
B. elementele A şi B nu pot reacţiona cu hidrogenul;
C. compusul A(OH) este un hidroxid alcalin;
D. compusul format în urma reacţiei celor două elemente, AB, este un acid;
E. moleculele compusului AB sunt nepolare.
324. Se dau elementele A cu Z=56 şi B cu Z=8. Care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
A. elementul A este un metal alcalino-pământos, iar elementul B este un halogen;
B. elementele A şi B nu pot reacţiona cu hidrogenul;
C. compusul format în urma reacţiei celor două elemente, AB, este un oxid;
D. elementul A formează molecule diatomice A2, la temperatura camerei;
E. elementul A nu poate reacţiona cu elementul B.
325. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. ionul Al+3 are raza mai mică decât ionul de Ga+3;
B. substanţele amorfe sunt substanţe solide cu reţele metalice;
C. CaSO4 formează reţele moleculare;
D. legătura coordinativă se întâlneşte la formarea ionilor poliatomici: NH4+, HO-;
E. legăturile intermoleculare sunt legături ionice.
326. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule nepolare?
A. H2, HCl, LiH;

48
B. O2, H2O, CaO;
C. Cl2, HgCl2, AgCl;
D. I2, sulf, NH4;
E. F2, P4, N2.
327. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule polare?
A. HBr, HF, PH3;
B. BeCl2, NaH, Cr2O3;
C. H2O, NO, KOH;
D. NH3, ZnCl2, CH4;
E. H2S, CO2, FeSO4.
328. În care din următoarele serii toate substanţele au numai legături ionice?
A. NaCl, KOH, H3PO4;
B. CaO, AlCl3, SO2;
C. KCl, NaH, BaO;
D. NaOH, KNO3, CaSO4;
E. [Ag(NH3)2]NO3, Na2O2, AlF3;
329. În care din următoarele serii toate substanţele au numai legături ionice?
A. CaO, H2O, CCl4;
B. MgF2, KH, CaH2;
C. PdCl2, Na2SO4, Ba(OH)2;
D. Na[Al(OH)4], Cl2, NaNO3;
E. KH, CaCl2, MnSO4.
330. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele
moleculare?
A. grafitul;
B. zincul;
C. sulful;
D. neonul;
E. clorura de sodiu.
331. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele ionice?
A. Mg(OH)2, Ar, SrCl2;
B. HBr, SO2, Kr;
C. grafit, NaOH, AlCl3;
D. gheaţă, NaBr, MgCl2;
E. CaO, AlF3, CsCl.
332. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care nu formează reţele
ionice?
A. cauciuc, diamant, azotat de bariu;
B. apa, clorura de sodiu, azot;
C. sulf, grafit, argon;
D. ceara, oxid de magneziu, acid clorhidric;
E. hidrura de potasiu, acid sulfhidric, heliu.
333. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care conduc curentul
electric în soluţie apoasă?
A. NaCl, HOH, FeSO4;
B. CaCO3, diamant, sulf;

49
C. BaSO4, HCl, N2;
D. CO2, PbS, NH3;
E. Ca(OH)2, grafit, Na3PO4.

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

334. Legătura covalenta nepolară exista în substanţele următoare:


A. CH4;
B. NaCl;
C. HCl;
D. N2;
E. Cl2.
335. Factorii care determina natura legaturii chimice sunt:
A. electronegativitatea
B. dimensiunile ionilor
C. raportul rc/ra
D. polarizabilitatea ionilor
E. electropozitivitatea
336. Se dau elementele A cu Z=20 şi B cu Z=8. Care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
A. moleculele compusului H2B se leagă în stare solidă prin legături de hidrogen.
B. compusul AB are reţea ionică;
C. elementul B formează molecule diatomice B2;
D. elementul A formează un hidroxid cu caracter amfoter;
E. elementul A nu conduce curentul electric;
337. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. elementele grupei VIII-A sunt mai reactive decât elementele grupei IV-A;
B. siliciul formează de preferinţă configuraţii de gaz rar prin ionizare;
C. energia de ionizare a magneziului este mai mică decât energia de ionizare a clorului;
D. potasiul formează ioni pozitivi mai uşor decât litiul;
E. HCl, H2O, NaH sunt molecule polare.
338. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule nepolare?
A. SO2, HCl, N2;
B. NH3, O2, sulf;
C. CH4, H2, Cl2;
D. CO2, CCl4, N2;
E. diamant, F2, zinc.
339. Care din următoarele serii conţin numai substanţe cu molecule polare?
A. CaSO4, HNO, Br2;
B. CO, F2, NO2;
C. CO2, HCl, BaO;
D. HF, H2O, NH3;
E. PCl3, NO, H2S.
340. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele
atomice?

50
A. grafitul;
B. siliciul;
C. diamantul;
D. sodiul;
E. clorul.
341. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care formează reţele
moleculare?
A. H2, gheaţă, CaSO4;
B. SO2, HF, RbCl;
C. HBr, O2, Ne;
D. SCl2, NaH, H4SiO4;
E. HCl, O2, Kr.
342. Care din următoarele serii conţin numai substanţe care conduc curentul
electric în soluţie apoasă?
A. BaO, CaSO4, I2;
B. Cu, O2, Bi2S3;
C. Fe2O3, Cl2, SrSO4;
D. NaHCO3, MgSO4, AlCl3;
E. KNO3, NaOH, CaCl2.
343. Care din următoarele serii conţin numai substanţe ale căror molecule se atrag
prin forţe van der Waals?
A. CH4, Cl2, O2;
B. HCl, I2, N2;
C. CO2, H2O, Br2;
D. H2, HBr, NH3;
E. F2, SO2, SCl2.

Capitolul STAREA LICHIDĂ. SOLUŢII

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

344. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?


A. fenomenul chimic care are loc în procesul de dizolvare a substanţelor în apă se
numeşte hidratare;
B. dacă temperatura soluţiei obţinute în urma dizolvării unei substanţe într-un solvent
este mai mică decât temperatura iniţială a solventului, a avut loc o dizolvare
exotermă;
C. dacă temperatura soluţiei obţinute în urma dizolvării unei substanţe într-un solvent
este mai mare decât temperatura iniţială a solventului, a avut loc o dizolvare
endotermă;
D. dacă la dizolvarea unei substanţe într-un solvent cantitatea de căldură degajată este
mai mare decât cea absorbită, soluţia se răceşte;

51
E. proprietatea substanţelor de a ceda căldură la dizolvare este folosită practic pentru
obţinerea de amestecuri răcoritoare.
345. Care din următoarele afirmaţii sunt false?
A. un amestec format din 100 g zăpadă şi 22 g clorură de amoniu poate produce o răcire
până la -16ºC;
B. dizolvarea acidului sulfuric în apă este un proces exoterm;
C. la diluarea acidului sulfuric, se toarnă acidul în apă, treptat şi sub răcire continuă;
D. la diluarea acidului sulfuric se toarnă treptat apa peste acid;
E. dizolvarea azotatului de amoniu în apă este un proces endoterm.
346. Care din afirmaţiile cu privire la dizolvarea compuşilor ionici în apă sunt false?
A. la dizolvarea compuşilor ionici în apă au loc interacţiuni fizice între solvent şi solvat;
B. la dizolvarea compuşilor ionici în apă se formează legături de tip ion-dipol;
C. ionii înconjuraţi de dipolii apei de numesc ioni hidrataţi;
D. în procesul de dizolvare al unei substanţe în apă are loc orientarea polului pozitiv al
moleculei de apă spre ionii pozitivi, şi a polului negativ spre ionii negativi;
E. în soluţie ionii sunt mobili, ceea ce explică conductibilitatea electrică a soluţiilor de
compuşi ionici.
347. Care din afirmaţiile cu privire la solvenţi şi dizolvare sunt false?
A. substanţele se dizolvă în solvenţi cu structura asemănătoare;
B. dizolvantul cel mai folosit în practică este apa, care are molecule cu polaritate mică, şi
dizolvă numai substanţe cu structura polară;
C. substanţele cu molecule nepolare: CS2, CCl4, C6H6, sunt solvenţi pentru substanţe cu
structura nepolară;
D. uleiul nu se dizolvă în apă, dar se dizolvă în CS2;
E. lichidele care nu formează soluţii între ele se numesc nemiscibile.
348. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. două lichide care se dizolvă unul în altul sunt miscibile;
B. lichidele care nu formează soluţii între ele sunt nemiscibile;
C. solubilitatea substanţelor solide, lichide şi gazoase creşte cu temperatura;
D. prin răcirea soluţiilor saturate la o anumită temperatură, are loc procesul de
cristalizare, care se poate aplica la separarea substanţelor din amestecuri;
E. solubilitatea gazelor creşte cu creşterea presiunii.
349. O soluţie semimolară de HNO3 conţine:
A. 0,5 g HNO3 dizolvate într-un litru de soluţie;
B. 0,5 moli HNO3 dizolvat în 1000 g soluţie;
C. 12,6 g HNO3 dizolvate în 1000 mL soluţie;
D. 31,5 g HNO3 dizolvate în 1000 g apă;
E. 0,5 moli HNO3 dizolvat într-un litru de soluţie.
350. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/1, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanţei:
A. NaCl, KOH HNO3;
B. AgBr, NaHCO3, Cr(OH)3;
C. Mg, HCl, CaCO3;
D. AlCl3, Ba(OH)2, FeO;
E. Na3PO4, H2CO3, CsF.

52
351. Care din seriile următoare conţin numai substanţe el căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanţei:
A. Na3PO4, FeCl3, Al(OH)3;
B. K2CrO4, AgNO3, Be(OH)2;
C. AlCl3, Fe, ZnSO4;
D. NaNO3, BaCO3, NiCl2;
E. SnS, Cr(OH)3, NH3.
352. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/6, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanţei:
A. K2Cr2O7, Al(NO3)3, CoCl3;
B. FeCO3, GaCl3, K3[Fe(CN)6];
C. Al(SO4)3, Bi2S3, Cr2(SO4)3;
D. Fe2(SO4)3, Ca3(PO4)2, KClO3;
E. Pb3O4, TiCl3, Ca3P2.
353. Relaţia între concentraţia molară şi normală pentru o soluţie de sulfat de
aluminiu este:
A. CN=1/3 CM;
B. CN=1/2 CM;
C. CN=1/6 CM;
D. CN=6 CM;
E. CN=3 CN.
354. Relaţia între concentraţia molară şi normală pentru acidul sulfuric este:
A. CM=2 CN;
B. CM=1/2 CN;
C. CM=3 CN;
D. CM=1/3 CN;
E. CM=CN.
355. Relaţia între concentraţia molară şi normală pentru acidul fosforic este:
A. CM=2 CN;
B. CM=1/2 CN;
C. CM=6 CN;
D. CM=1/3 CN;
E. CM=3 CN.
356. Relaţia între concentraţia normală şi molară pentru o soluţie de hidroxid de
bariu este:
A. CN=1/2 CM;
B. CN=CM;
C. CN=3 CM;
D. CN=1/3 CM;
E. CN=2 CM.
357. Cunoscând concentraţia procentuală a unei soluţii, C%=md·100/ms, densitatea
sa ρ=ms/Vs şi masa moleculară M (unde md = masa substanţei dizolvate, ms = masa
soluţiei şi Vs = volumul soluţiei) relaţia prin care se poate calcula concentraţia
molară a soluţiei este:
A. CM = ρ·C%/100·M;
B. CM = 100·M/ρ·C%;

53
C. CM = ρ·C%/md·Vs;
D. CM = ρ·ms/100·C%;
E. CM = ρ·md· C%/100M.
358. Relaţia între concentraţia normală şi molară pentru o soluţie de sulfat de sodiu
este:
A. CN=CM;
B. CN=2 CM;
C. CN=3 CM;
D. CN=1/2 CM;
E. CN=1/3 CM.
359. Relaţia între concentraţia normală şi molară pentru o soluţie de azotat de bariu
este:
A. CN=6 CM;
B. CN=1/2 CM;
C. CM=3 CN;
D. CN=2 CM;
E. CN=1/3 CM.
360. Relaţia între concentraţia normală şi molară pentru o soluţie de iodură de
potasiu este:
A. CM = 2·CN;
B. CN = CM;
C. CM = 1/3 CN;
D. CN = 5 CM;
E. CM = 1/6 CN.
361. Care sunt concentraţiile procentuală şi normală ale unei soluţii de acid sulfuric
3 M care are ρ=1,18 g/cm3?
A. 24,91%, 6 N;
B. 24,91%, 1,5 N;
C. 34,70%, 6 N;
D. 34,70%, 1,5 N;
E. 24,91%, 3 N.
362. Precizaţi volumul de soluţie de acid sulfuric 96% care are ρ=1,83 g/cm3 necesar
pentru a prepara 300 mL soluţie 1,5 M.
A. 25,10 mL ;
B. 50,2 mL ;
C. 251 mL ;
D. 125,5 mL;
E. 83,66 mL.
363. Care sunt concentraţiile molară şi normală ale unei soluţii de acid sulfuric 30%
cu ρ=1,28 g/cm3?
A. 1,95 M; 3,91 N;
B. 2,6 M; 3,2 N;
C. 1,3 M; 0,65 N;
D. 3,91 M; 7,82 N;
E. 3,91 M; 1,95 N.

54
364. Se amestecă 300 cm3 soluţie acid sulfuric 0,3 N cu 500 cm3 soluţie de acid
sulfuric 1,6 M. Care este concentraţia molară a soluţiei obţinute?
A. 1,05 M;
B. 1,75 M;
C. 0,52 M;
D. 1,57 M;
E. 3,5 M.
365. Precizaţi cantitatea de permanganat de potasiu pur care se găseşte în 1760 mL
soluţie de concentraţie 0,02 N?
A. 5,56 g KMnO4;
B. 1,11 g KMnO4;
C. 2,24 g KMnO4;
D. 55,6 g KMnO4;
E. 11,1 g KMnO4.
366. Care sunt concentraţiile molară şi normală ale unei soluţii de acid fosforic 30%
cu ρ=1,18 g/mL?
A. 3,61 M; 1,2 N;
B. 1,8 M; 3,6 N;
C. 1,8 M; 0,9 N;
D. 0,9 M; 2,7 N;
E. 3,6 M; 10,8 N.
367. Ce cantitate de substanţă dizolvată conţine 100 mL soluţie de HNO3 0,1 N?
A. 63 g HNO3;
B. 6,3 g HNO3;
C. 0,63 g HNO3;
D. 37,5 g HNO3;
E. 3,75 g HNO3.
368. Ce normalitate are soluţia care conţine 12,25 g H2SO4 dizolvate în 250 cm3
soluţie?
A. 0,25 N;
B. 0,5 N;
C. 0,75 N;
D. 1 N;
E. 2 N.
369. Ce concentraţie procentuală are soluţia obţinută prin dizolvarea a 25 g NaOH
în 475 g apă?
A. 5,26%;
B. 5%;
C. 2,56%;
D. 4,75%;
E. 9%.
370. Solutia de acid sulfuric 34,4% (ρ=1,255 g/cm3) are normalitatea:
A. 8,8;
B. 5,3;
C. 1,2
D. 4,5

55
E. 6,4
371. O solutie de H3PO4 40% (ρ=1,25 g/cm3) are normalitatea:
A. 5,2;
B. 7,5;
C. 15,3
D. 10,2
E. 11,4
C

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

372. O soluţie de H3PO4 cu volumul de 1 litru conţine 98 g H3PO4. Care din


următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. soluţia are concentraţia 3 N;
B. soluţia are concentraţia 1 M;
C. soluţia are concentraţia 3 M;
D. soluţia are concentraţia 1 N;
E. soluţia are concentraţia 2 N.
373. O soluţie de H2SO4 cu volumul de 1 litru conţine 98 g H2SO4. Care din
următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. soluţia are concentraţia 1 M;
B. soluţia are concentraţia 1 N;
C. soluţia are concentraţia 2 N;
D. soluţia are concentraţia 0,5 N;
E. soluţia are concentraţia 2 M.
374. Relaţia între concentraţia molară şi normală pentru o soluţie de clorură de
aluminiu este:
A. CM=2 CN;
B. CM=CN;
C. CM=1/3 CN;
D. CM=3 CN;
E. CN=3 CM.
375. O soluţie conţine 0,8 g NaOH în 50 mL soluţie. Care din următoarele afirmaţii
sunt adevărate?
A. soluţia are concentraţia 0,4 N;
B. soluţia are concentraţia 0,4 M;
C. soluţia are concentraţia 0,2 N;
D. soluţia are concentraţia 0,2 M;
E. soluţia are concentraţia 2 N.
376. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a
substanţei:
A. Na2SO4, K2Cr2O7, Ca(HCO3)2;
B. Bi(NO3)3, AlCl3, H3PO4;
C. Cr2(SO4)3, FeCl3, HClO4;

56
D. Al, CrCl3, Fe(OH)3;
E. PbI2, CaH2, FeSO4.
377. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/1, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a
substanţei:
A. PbS, NH4Cl, CuSO4;
B. HNO3, NaOH, AgCl;
C. Na, HCl, Li;
D. NaH2PO4, Cu(OH)2, HI;
E. H2CO3, NiSO4, Na2CO3.
378. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a
substanţei:
A. AlCl3, FeS, H2SO3;
B. Mg, (NH4)2CO3, Fe(OH)3;
C. KClO3,BaSO4, H3PO4;
D. Ca(OH)2, H2SO4, Co(NO3)2;
E. K2CO3, MgCl2, Zn.
379. Care din seriile următoare conţin numai substanţe al căror echivalent gram se
calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a
substanţei:
A. Ba(OH)2, CuSO4, Ca;
B. H4SiO4, Zn(OH)2, MnSO4;
C. Cu, Ba(NO3)2, H2S;
D. NaNO3, CaCO3, BeCl2;
E. FeS, Cr2(SO4)3, KBr;
380. Indicaţi afirmaţiile corecte:
A. pentru substanţele ZnCl2, Ba(OH)2, FeSO4 echivalentul gram se calculează: Eg=M/2,
unde M este masa moleculară a substanţei;
B. substanţele se combină (reacţionează) întotdeauna echivalent la echivalent;
C. în reacţia de formare a clorurii de sodiu se combină 1 Eg NaOH cu 2 Eg HCl;
D. echivalentul gram al hidrogenului este 1 g;
E. echivalentul gram al oxigenului este 16 g.
381. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
A. apa conţinută în cristalohidraţi se numeşte apă de cristalizare;
B. “piatra vânătă” este un cristalohidrat;
C. “sarea de bucătărie” este un cristalohidrat;
D. în unele cazuri, prin evaporarea soluţiilor apoase, substanţele dizolvate se pot separa
sub formă de cristalohidraţi;
E. cristalohidraţii pot pierde apa de cristalizare numai la temperaturi de peste 500°C.
382. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?
A. proprietatea unei substanţe de a se dizolva într-un solvent se numeşte solubilitate;
B. solubilitatea unei substanţe într-un solvent se exprimă prin coeficientul de
solubilitate;
C. coeficientul de solubilitate reprezintă cantitatea minimă de substanţă care se poate
dizolva la o temperatură dată într-o anumită cantitate de solvent;

57
D. substanţele se pot clasifica după solubilitate în substanţe uşor solubile, puţin solubile
şi greu solubile;
E. clorura de argint este uşor solubilă în apă.
383. Care din afirmaţiile cu privire la dizolvare sunt incorecte?
A. procesul de amestecare omogenă a două sau mai multe substanţe, urmat de formarea
unei soluţii, se numeşte dizolvare;
B. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen chimic;
C. dizolvarea substanţelor reprezintă numai un fenomen fizic;
D. fenomenul chimic de la dizolvare se numeşte solvatare;
E. fenomenul fizic de la dizolvare se numeşte solvatare.

Capitolul NOŢIUNI PRIVIND ECHILIBRUL CHIMIC

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

384. Un sistem se află în starea de echilibru dacă satisface următoarele condiţii:


A. temperatura este aceeaşi în toate punctele sistemului
B. presiunea are aceeaşi valoare în orice regiune din sistem
C. compoziţia sistemului nu variază în timp
D. temperatura este diferită în toate punctele sistemului
E. presiunea este diferită în orice regiune din sistem
385. Starea de echilibru se caracterizează prin următoarele proprietăţi:
A. este invariabilă atât timp cât se menţin constante condiţiile exterioare
B. prezintă mobilitate, revine spontan la starea iniţială, o dată cu încetarea acţiuniii
perturbatoare
C. este rezultatul a două procese care se desfăşoară cu viteze egale, dar în sensuri
diferite, având caracter dinamic
D. entalpia liberă a sistemului prezintă valoare minimă, tinde la zero
E. entalpia liberă a sistemului prezintă valoare maximă
386. Care dintre următoarele reacţii chimice sunt complete sau ireversibile?
A. ionizarea acizilor slabi
B. reacţiile de neutralizare ale acizilor tari cu baze tari
C. unele reacţii de precipitare
D. ionizarea bazelor slabe
E. hidroliza sărurilor
387. Care dintre următoarele reacţii chimice sunt incomplete sau reversibile?
A. echilibrele redox
B. echilibrele cu formare de combinaţii complexe
C. ionizarea acizilor slabi
D. ionizarea bazelor slabe
E. reacţiile de neutralizare ale acizilor tari cu baze tari
388. Care din următoarele afirmaţii, , referitoare la echilibrul chimic, sunt corecte?
A. dacă asupra unui sistem în echilibru se exercită o forţă externă, echilibrul se
deplasează în sensul exercitării acelei forţe

58
B. raportul dintre produsul concentraţiilor produşilor de reacţie şi produsul
concentraţiilor reactanţilor este o constantă
C. dacă asupra unui sistem în echilibru se exercită o forţă externă, echilibrul se
deplasează în sensul diminuării acelei forţe
D. creşterea temperaturii unei reacţii exoterme deplasează echilibrul în sensul refacerii
reactanţilor, deci absorbţiei căldurii degajate
E. creşterea temperaturii unei reacţii endoterme deplasează echilibrul în sensul
consumării reactanţilor şi creşterii concentraţiei produşilor de reacţie

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

389. Care din următoarele afirmaţii referitoare la deplasarea echilibrului chimic,


sunt corecte?
A. dacă reacţia este exotermă, ΔH< 0, echilibrul se deplasează de la dreapta la stânga
B. dacă reacţia este endotermă, ΔH< 0, echilibrul se deplasează de la dreapta la stânga
C. dacă reacţia este exotermă, ΔH> 0, echilibrul se deplasează de la stânga la dreapta
D. deacă reacţia este endotermă, ΔH> 0, echilibrul se deplasează de la stânga la dreapta
E. reacţiile chimice la echilibru nu sunt influenţate de temperatură
390. Care din următoarele afirmaţii referitoare la deplasarea echilibrului chimic,
sunt corecte?
A. dacă reacţia este însoţită de creşterea numărului de moli, mărirea presiunii conduce la
deplasarea echilibrului chimic în sensul refacerii reactanţilor
B. dacă reacţia este însoţită de micşorarea numărului de moli, mărirea presiunii, conduce
la deplasarea echilibrului chimic în sensul formării produşilor de reacţie
C. dacă reacţia este însoţită de creşterea numărului de moli, creşterea presiunii, conduce
la deplasarea echilibrului chimic în sensul formării produşilor de reacţie
D. dacă reacţia este însoţită de micşorarea numărului de moli, creşterea presiunii,
conduce la deplasarea echilibrului chimic în sensul refacerii reactanţilor
E. reacţiile chimice la echilibru nu sunt influenţate de presiune
391. Care din următoarele afirmaţii referitoare la deplasarea echilibrului chimic,
sunt corecte?
A. Când o reacţie este însoţită de descreştere de volum, cu creşterea volumului exterior
are loc creşterea constantei de echilibru şi deplasarea echilibrului chimic către
produşii de reacţie
B. Când o reacţie este însoţită de creştere de volum, cu creşterea volumului exterior are
loc descreşterea constantei de echilibru şi deplasarea ehilibrului chimic către reactanţi
C. Când o reacţie este însoţită de descreştere de volum, cu creşterea volumului exterior
are loc creşterea constantei de echilibru şi deplasarea echilibrului chimic către
reactanţi
D. Când o reacţie este însoţită de creştere de volum, cu creşterea volumului exterior are
loc descreşterea constantei de echilibru şi deplasarea ehilibrului chimic către produşii
de reacţie
E. reacţiile chimice la echilibru nu sunt influenţate de volum

59
Capitolul TIPURI DE REACŢII CHIMICE

REACTII CHIMICE CU TRANSFER DE PROTONI

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

392. Acizii sunt substanţe care:


a) pun în libertate protoni;
b) pun în libertate electroni;
c) pun în libertate neutroni;
d) acceptă protoni;
e) acceptă electroni.
393. În reacţia cu amoniacul, apa manifestă caracter:
A. acid;
B. bazic;
C. neutru;
D. oxidant;
E. reducător.
394. O soluţie cu pH=10 are caracter:
A. acid;
B. neutru;
C. amfoter;
D. bazic;
E. oxidant.
395. La dizolvarea acizilor în apă are loc un proces de:
A. disociere;
B. oxidare;
C. neutralizare;
D. ionizare;
E. reducere.
396. Care din următorii acizi este monobazic?
A. sulfuric;
B. fosforic;
C. azotic;
D. sulfhidric;
E. arsenic.
397. Care din următoarele concentraţii în ioni de hidroniu corespunde unei soluţii
acide?
A. 5·10-5;
B. 10-7;
C. 2·10-9;
D. 7·10-11;
E. 3·10-12.
398. Care din următoarele concentraţii în ioni oxidril corespunde unei soluţii
bazice?

60
A. 3·10-10;
B. 2·10-9;
C. 4·10-8;
D. 10-7;
E. 5·10-5.
399. Care din următorii acizi are tăria cea mai mare?
A. carbonic;
B. sulfhidric;
C. sulfuric;
D. acetic;
E. sulfuros.
400. Care din următoarele baze are tăria cea mai mare?
A. hidroxid de cesiu;
B. hidroxid de litiu;
C. hidroxid de rubidiu;
D. hidroxid de sodiu;
E. hidroxid de potasiu.
401. Care din următoarele concentraţii în ioni hidroniu corespunde unei soluţii
neutre?
A. 5·10-2;
B. 4·10-4;
C. 7·10-5;
D. 10-7;
E. 3·10-10.
402. Care din următorii acizi este tribazic?
A. azotic;
B. clorhidric;
C. acetic;
D. arsenios;
E. cromic.
403. Apa este o substanţă cu caracter:
A. oxidant;
B. reducător;
C. acid;
D. bazic;
E. amfoter.
404. La dizolvarea hidroxizilor în apă are loc un proces de:
A. disociere;
B. oxidare;
C. neutralizare;
D. ionizare;
E. reducere.
405. Care din următoarele concentraţii în ioni oxidril corespund unei soluţii acide?
A. 5·10-2;
B. 4·10-4;
C. 7·10-5;

61
D. 10-7;
E. 3·10-10.
406. Care din următorii acizi are tăria cea mai mare?
A. iodhidric;
B. clorhidric;
C. bromhidric;
D. fluorhidric;
E. sulfhidric.
407. Care dintre următorii acizi este dibazic?
A. cianhidric;
B. sulfhidric;
C. bromhidric;
D. ortosilicic;
E. percloric.
408. O soluţie cu pH=3 are caracter:
A. acid;
B. neutru;
C. amfoter;
D. bazic;
E. oxidant.
409. Bazele sunt substanţe care:
A. pun în libertate protoni;
B. pun în libertate electroni;
C. pun în libertate neutroni;
D. acceptă protoni;
E. acceptă electroni.
410. Care din următoarele baze are tăria cea mai mare?
A. hidroxid de potasiu;
B. hidroxid de calciu;
C. hidroxid de magneziu;
D. hidroxid de aluminiu;
E. hidroxid de bariu.
411. Care din următoarele săruri care hidrolizează, provin de la o bază tare şi un
acid slab?
A. Na2S
B. Al2(SO4)3
C. SnCl2
D. Bi(NO3)3
E. ZnSO4
412. Care din următoarele şiruri ale oxoacizilor elementelor din perioada a 3-a,
corespunde ordinii crescătoare a caracterului acid?
A. HClO4; H4SiO4; H3PO4; H3BO3; H2SO4
B. H4SiO4; H3BO3; H3PO4; H2SO4; HClO4
C. H3BO3; HClO4; H4SiO4; H2SO4; H3PO4
D. HClO4; H3PO4; H3BO3; H2SO4; H4SiO4
E. H4SiO4; HClO4; H3BO3; H3PO4; H2SO4

62
413. Compusul Na2SO4 în soluţie apoasă:
A. hidrolizeaza usor
B. soluţia are caracter alcalin
C. soluţia este neutra din punct de vedere acido-bazic
D. soluţia are caracter acid
E. este o sare care provine dintr-un acid slab si o baza slaba
414. Compusul (NH4)2SO4 în soluţie apoasă:
A. nu hidrolizează
B. soluţia are caracter acid
C. soluţia are caracter bazic
D. soluţia are caracter neutru
E. este o sare care provine dintr-un acid tare si o baza tare
415. Care din reacţiile de mai jos reprezintă o reacţie de hidroliză acidă?
A. NaCl + H2O → (Na+ + Cl-) + (HO- + H3O+)
B. NH4Cl + H2O → NH3 + (Cl- + H3O)
C. Na2CO3 + 2H2O → (2Na+ + 2HO-) + H2CO3
D. Na2S + 2H2O → (2Na+ + 2HO-) + H2S
E. BaCl2 + H2O → (Ba2+ + 2Cl-) + (H3O+ + HO-)
416. Referitor la acizi şi baze este corectă afirmaţia:
A. acizii sunt substanţe care cedează electroni
B. bazele sunt substanţe care acceptă electroni
C. acizii sunt substanţe care acceptă protoni
D. bazele sunt substanţe care cedează protoni
E. acizii tari deplasează acizii slabi din sărurile acestora
417. La dizolvarea hidroxizilor în apă are loc un proces de:
A. disociere;
B. oxidare;
C. neutralizare;
D. ionizare;
E. reducere.
418. Neutralizarea este reacţia dintre:
A. ionii H3O+ şi HO-
B. un acid tare şi o sare a unui acid slab
C. o sare şi apă
D. un acid şi apă
E. o bază şi apă
419. Sunt mai tari acizii:
A. din solutii putin diluate
B. din solutii mult diluate
C. apa nu influenteaza taria acidului
D. apa influenteaza taria acidului
E. apa nu influenteaza taria acidului.
420. Care din următorii acizi are tăria cea mai mare?
A. carbonic;
B. sulfhidric;
C. sulfuric;

63
D. cianhidric;
E. sulfuros.
421. Care din următoarele săruri care hidrolizează, provin de la un acid tare şi o
bază slabă?
A. NH4CO3
B. NaHSO4
C. Na3PO4
D. Na2S
E. AlCl3
422. Care din următoarele concentraţii în ioni hidroniu corespunde unei soluţii
neutre?
A. 5·10-2;
B. 4·10-4;
C. 7·10-5;
D. 10-7;
E. 3·10-10.
423. Care din următoarele concentraţii în ioni de hidroniu corespunde unei soluţii
acide?
A. 2·10-5;
B. 2·10-7;
C. 2·10-9;
D. 2·10-11;
E. 2·10-12.
424. Care dintre următorii acizi este dibazic?
A. azotic;
B. sulfhidric;
C. bromhidric;
D. iodhidric;
E. hipocloros.
425. La dizolvarea acizilor în apă are loc un proces de:
A. disociere;
B. oxidare;
C. neutralizare;
D. ionizare;
E. reducere.
426. Referitor la reacţii chimice nu este corectă afirmaţia:
A. reacţiile cu transfer de protoni se numesc reacţii de tip acid - bază
B. reacţiile cu transfer de electroni se numesc reacţii redox
C. reacţiile cu transfer de ioni sau molecule se numesc reacţii de complexare
D. reacţiile cu transfer de protoni se numesc reacţii de oxido - reducere
E. reacţiile cu transfer de particule se numesc reacţii donor - acceptor
427. Soluţia rezultată la hidroliza Na2S are caracter bazic deoarece:
A. se formează acidul slab H2S şi NaOH, baza tare
B. Na+ este un acid foarte slab
C. este o sare care provine de la un acid tare şi o bază tare
D. se formează un acid tare şi o bază slabă

64
E. colorează în roşu indicatorul turnesol
428. Care din următoarele săruri hidrolizează, iar soluţia apoasă rezultată are
caracter slab acid?
A. Na2S
B. NH4Cl
C. Na2SO4
D. (NH4)2S
E. NaCl
429. Ordinea creşterii caracterului acid este corectă în seria:
A. HClO, HClO2, HClO3, HClO4
B. H4SiO4, H2SO4, H3PO4
C. HNO3, HNO2, H2CO3
D. H2CO3, HCO3
E. H2S, H2O, HCl
430. Care din următoarele baze are tăria cea mai mare?
A. hidroxid de litiu;
B. hidroxid de zinc;
C. hidroxid de crom (III);
D. hidroxid de aluminiu;
E. hidroxid de plumb.
431. În reacţia cu amoniacul, apa manifestă caracter:
A. acid;
B. bazic;
C. neutru;
D. oxidant;
E. reducător.
432. În apa pură, raportul concentraţiilor ionilor, [H+] şi [HO-] este:
A. [HO-] > [H+]
B. nu există ioni H+
C. [H+]=[HO-]
D. [H+] > [HO-]
E. nu există ioni HO-
433. Care din următoarele serii de specii chimice conţine numai amfoliţi acido-
bazici?
A. H2S, HCl, H2O, HO-
B. HCO3-, HSO4-, H3O+, NH4+
C. PO42-, SO42-, Cl-, S2-
D. H2O, Al(OH)3, Zn(OH)2, HCO3-
E. CO32-, S2-, Cl-, NO3
434. Ordinea creşterii caracterului bazic este corectă în seria:
A. Ca(OH)2, Mg(OH)2, Al(OH)3
B. NaOH, KOH, Mg(OH)2, Al(OH)3
C. Mg(OH)2, Al(OH)3, NaOH
D. HCO3-, H2CO3, CO32-
E. H2O, Al(OH)3, Mg(OH2), CsOH
435. Pentru amfoliţii acido-bazici, este corectă afirmaţia:

65
A. sunt substanţe care in functie de mediu pot atat sa cedeze, cat şi sa accepte protoni
B. sunt substanţe cu caracter anhidru care in functie de mediu pot atat sa cedeze, cat şi sa
accepte protoni
C. sunt substanţe care cedează intotdeauna numai protoni
D. sunt substanţe care acceptă intotdeauna numai protoni
E. sunt săruri care hidrolizeaza usor
436. Definiţia corectă pentru o anhidridă acidă este:
A. un oxid nemetalic, care in reacţie cu apa formeaza acizi
B. un oxid metalic, care in reacţie cu apa formeaza acizi
C. un oxid nemetalic sau metalic, care in reacţie cu apa formeaza acizi
D. un oxid nemetalic, care in reacţie cu apa formeaza baze
E. un oxid nemetalic, care in reacţie cu apa formeaza numai acizi tari
437. Care din următorii acizi prezintă o constantă de ionizare unică?
A. sulfuric;
B. sulfuros;
C. sulfhidric;
D. azotic
E. fosforic

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

438. Într-o soluţie neutră:


A. [H+] = [HO-] = 10-7
B. [H+] > [HO-]
C. [H+] < [HO-]
D. pH = 7
E. pH < 7
439. Care din următoarele concentraţii de ioni indică o soluţie acidă?
A. [H3O+]=2·10-9 moli/L;
B. [OH-]=2·10-8 moli/L;
C. [OH-]=5·10-6 moli/L;
D. [H3O+]=7·10-4 moli/L
E. [H3O+]=7·10-8 moli/L
440. Care din următoarele săruri provin din acid tare şi bază slabă?
A. clorura de potasiu
B. sulfat de aluminiu
C. sulfat de cupru;
D. sulfat de zinc;
E. clorură ferică
441. Acizii pot ceda protoni:
A. apei;
B. hidroxidului de sodiu;
C. amoniacului;
D. clorurii de potasiu
E. sulfatului de sodiu

66
442. Care din următoarele specii chimice pot fi considerate acizi?
A. NH4+;
B. HSO4-;
C. H3O+;
D. H2O
E. NH3
443. Care din următoarele specii chimice pot fi considerate baze?
A. SO3;
B. SO32-;
C. HCN;
D. CN-
E. NH3
444. Care din următoarele baze sunt diacide?
A. hidroxid de calciu;
B. hidroxid de aluminiu;
C. hidroxid de zinc;
D. hidroxid feric
E. hidroxid feros
445. Care din următoarele specii chimice sunt amfoliţi acido-bazici?
A. H2O;
B. HCO3-;
C. HS-;
D. H2S
E. H2SO4
446. Care din următorii acizi sunt acizi tari?
A. cianhidric;
B. clorhidric;
C. sulfhidric;
D. azotic
E. carbonic
447. Care din următoarele baze sunt baze slabe?
A. hidroxid de potasiu
B. amoniac;
C. hidroxid de cupru;
D. hidroxid de aluminiu;
E. hidroxid de litiu
448. Care din următoarele săruri pot forma soluţii cu caracter acid?
A. acetat de potasiu;
B. azotat de amoniu;
C. sulfură de sodiu;
D. clorură cuprică
E. azotat de potasiu
449. Care din următoarele specii chimice pot fi considerate baze?
A. HCN
B. HO-;
C. NH3;

67
D. HCO3-;
E. H2O
450. Care din următoarele baze sunt triacide?
A. hidroxid de calciu;
B. hidroxid de aluminiu;
C. hidroxid de zinc;
D. hidroxid de feric
E. hidroxid feros
451. Care din următoarele concentraţii de ioni se referă la soluţii bazice?
A. [H3O+] = 2·10-9 moli/L;
B. [HO-] = 2·10-13 moli/L;
C. [HO-] = 5·10-6 moli/L;
D. [H3O+] = 7·10-4 moli/L
E. [H3O+] = 7·10-2 moli/L
452. Care din următoarele săruri pot forma soluţii cu caracter neutru?
A. clorură de sodiu;
B. acetat de amoniu;
C. azotat de potasiu;
D. clorură de amoniu
E. azotat de sodiu
453. Care din următoarele specii sunt amfoliţi acido-bazici?
A. HSO4-;
B. H2PO4-;
C. HPO42-;
D. Al(OH)3
E. Ca(OH)2
454. Un acid este o substanta care:
A. are tendinţa de a accepta o grupare hidroxil
B. are tendinţa de a accepta un proton
C. are tendinţa de a ceda un proton
D. are tendinţa de a ceda o grupare hidroxil
E. prin pierderea unui proton se transforma in baza sa conjugata
455. O soluţie apoasă este neutră, când:
A. are [HO-] < 10-7
B. are [HO-] > 10-7
C. concentratia ionilor de hidroniu si a ionilor hidroxid sunt egale
D. are pH = 7
E. are [HO-] = 10-7
456. O soluţie acidă prezintă:
A. pH > 7
B. pH = 7
C. [H+] < 10-7
D. [H+] > 10-7
E. pH < 7
457. Care dintre afirmaţiile urmatoare sunt corecte?
A. acizii si bazele care se pot transforma unul in altul se numesc conjugaţi

68
B. dislocuirea unui acid mai slab dintr-o sare a sa de către un acid mai tare este o reactie
de transfer de electroni
C. un acid nu poate ceda un proton decat unei baze, care se transformă în acidul ei
conjugat, iar acidul initial în baza sa conjugata
D. fiecare acid are o baza conjugata si fiecare baza are un acid conjugat
E. neutralizarea unui acid tare cu o baza tare în solutie apoasa nu este o reactie
protolitică
458. Care dintre afirmaţiile urmatoare sunt corecte?
A. cu cat acidul este mai tare cu atat baza sa conjugata este mai slaba
B. in apa pura, concentratiile H3O+ si HO- nu sunt egale;
C. substantele care pot sa functioneze ca acizi si ca baze in acelasi timp se numesc
amfotere sau amfoliti
D. dizolvarea unui acid in apa este o reactie care consta in transferul unui proton de la
molecula acidului la molecula de apa cu formarea ionului hidroniu
E. cu cat pKa a unui acid slab este mai mare, cu atat acidul este mai slab, dar baza sa
conjugata castiga in tarie avand un pKb mai mic?
459. Sarurile provenite prin neutralizarea unui:
A. acid tare cu o baza tare, hidrolizeaza
B. acid slab cu o baza slaba, nu hidrolizeaza
C. acid slab cu o baza tare, hidrolizeaza
D. acid tare cu o baza slaba, hidrolizeaza
E. acid slab cu o baza slaba, hidrolizeaza
460. Sarurile provenite din acizi slabi cu baze tari:
A. hidrolizeaza dupa reactia urmatoare: A- + H2O → AH + HO- , iar soluţia este
bazică
B. cu cat acidul este mai slab cu atât hidroliza este mai înaintată
C. au constanta de hidroliză egală cu raportul dintre produsul ionic al apei şi constanta
de ionizare a acidului slab
D. cu cât acidul este mai tare cu atât hidroliza este mai înaintată
E. au constanta de hidroliză egală cu raportul dintre produsul ionic al apei şi constanta
de ionizare a bazei tari
461. Sarea provenită dintr-un acid slab cu o bază slabă hidrolizează şi soluţia are:
A. o concentratie egala de ioni HO- si H+, daca baza si acidul din care provine sarea au
constantele de ionizare egale sau foarte apropiate
B. pH-ul slab acid sau slab alcalin in functie de marimea constantelor de ionizare ale
celor doua componente
KH 2 O . Ka
C. [H+] =
Kb
D. reactie acida pentru ca acidul este disociat total, iar baza disociata partial
E. o concentratie diferita de ioni HO- si H+, daca baza si acidul din care provine sarea au
constantele de ionizare egale sau foarte apropiate
462. Gradul de disociere α:
A. este raportul dintre numărul de molecule disociate în ioni şi numărul total de
molecule dizolvate
B. depinde de natura electrolitului şi creşte cu diluarea solutiilor, pentru că mărindu-se
distanţele dintre ioni nu mai există tendinţa de recombinare a lor

69
C. caracterizează starea unui electrolit numai într-o soluţie de concentraţie dată şi
variază odată cu aceasta
D. când este egal cu 0, electrolitul este complet ionizat
E. determină marimea conductibilităţii electrice a soluţiei electrolitului, deoarece
transportul electricităţii în soluţie este făcut de ioni
463. Care din următoarele afirmaţii referitoare la diluarea soluţiei unui electrolit,
sunt corecte?
A. concentraţia în ioni din soluţie creşte prin diluarea electrolitului
B. gradul de disociere α creşte prin diluarea electrolitului
C. la diluţie infinită, gradul de disociere α tinde catre valoarea 1 chiar pentru electroliţii
slabi; în acest caz moleculele electrolitului sunt practic total disociate în ioni
D. gradul de disociere α scade cu scăderea concentraţei electrolitului
E. gradul de disociere α scade cu creşterea concentraţiei electrolitului
464. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. prin diluarea soluţiei unui electrolit posibilitatea refacerii moleculelor se micşorează
B. gradul de ionizare variază direct proporţional cu diluţia
C. produsul ionic al apei scade cu temperatura
D. în cazul electroliţilor tari, prin diluarea soluţiei, α → 1;
E. pentru electroliţii care în soluţii foarte diluate ionizează puţin, α → 0
465. Care din următoarele afirmaţii referitoare la conductori, sunt corecte?
A. conductorii de ordinul I sunt conductori ionici sau electroliţi şi conduc curentul prin
electroni
B. conductori de ordinul II sunt conductori electronici sau metalici şi conduc curentul
electric prin ioni
C. conductorii de ordinul I sunt conductori electronici sau metalici şi conduc curentul
prin electroni
D. conductori de ordinul II sunt conductori ionici sau electroliţi şi conduc curentul
electric prin ioni
E. în funcţie de capacitatea substanţelor de a conduce curentul electric, există substanţe
conductori şi izolatori (dielectrici)
466. Un electrolit disociază cu atât mai mult cu cât:
A. constanta dielectrica a solventului este mai mare
B. gradul de asociere a moleculelor solventului este mai mare
C. intre ionii din solutie si moleculele polare ale solventului se stabilesc interactiuni
electrostatice mai puternice, care micsoreaza tendinta ionilor de a se reuni in perechin
de ioni sau compusi nedisociati
D. constanta de echilibru este mai mică
E. constanta de ionizare a electrolitului are valori mari
467. Care din următoarele afirmaţii referitoare sunt corecte?
A. Constanta de ionizare caracterizează capacitatea electrolitului de a forma electroni şi
de a disocia perechile de electroni în electroni liberi în soluţie
B. Electroliţii reali (ionofori) sunt substanţe de natură ionică, a căror reţea cristalină este
alcătuită din ioni pozitivi şi negativi
C. Electroliţii potenţiali (ionogeni) sunt reprezentaţi de moleculele polare ale acizilor
D. Ionizarea este procesul de formare a perechilor de ioni ca urmare a transformării
legăturii covalente în legătură ionică

70
E. Disocierea este procesul de desfaceree a perechilor de ioni în ioni liberi
468. Care din următoarele serii de substanţe conţin numai electroliţi tari, care
prezintă grad de disociere α > 0,5 ?
A. HF, H2SO3, HI
B. H2S, NH3, NaOH
C. NaF, HCl, HClO4
D. Ca(OH)2, HgCl2, H3PO4
E. KI, HCl, H2SO4
469. Care din următoarele serii de substanţe conţin numai electroliţi slabi, care
prezintă grad de disociere α < 0,01?
A. HI, H2SO3, KCl
B. H2S, HCN, NH3
C. NaCl, HCl, HClO4
D. Ba(OH)2, HClO4, H3PO4
E. HgCl2, H2CO3, HCN
470. La acizii dibazici slabi:
A. se pune mai întâi în libertate un proton şi după o diluţie mai mare începe punerea în
libertate a celui de-al doilea proton
B. predomină ionizarea primară (în prima treapta)
C. ionizarea în treapta a doua este mai mică din cauza efectului ionului comun
D. concentraţia ionului divalent (ce se obţine în treapta a II-a de ionizare) se poate
considera numeric egală cu constanta de ionizare în treapta a doua
E. predomină ionizarea secundară (în a doua treaptă)
471. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solvenţi, sunt corecte?
A. Starea de agregare predilectă a solventilor este cea solidă
B. Starea de agregare predilectă a solvenţilor este cea lichidă
C. Pot fi considerate solvenţi, substanţele: apă, alcooli, hidrocarburi aromatice,
tetraclorură de carbon, dimetilformamidă
D. Solvenţii pot fi polari şi nepolari
E. Solvenţii cei mai frecvent întâlniţi sunt cei cu molecule polare
472. Care din următoarele afirmaţii referitoare la solvenţi, sunt corecte?
A. Sunt consideraţi solvenţi moleculari: apa, HCN, H2SO4, dimetilformamidă, benzen,
alcool etilic, alcool metilic
B. Sunt consideraţi solvenţi ionici: topiturile sărurilor NaCl, CaCl2
C. Sunt consideraţi solvenţi protici: apa, NH3, alcooli
D. Sunt consideraţi solvenţi aprotici: tetraclorura de carbon, sulfura de carbon,
hidrocarburile
E. Sunt consideraţi solvenţi disocianţi: topiturile sărurilor metalelor
473. Care din următoarele specii chimice pot constitui una cu cealaltă, o pereche
acid-bază conjugată?
A. CO2;
B. HCO3-;
C. CO;
D. CO32-
E. H2CO3

71
474. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. conform teoriei protonice Brönsted-Lowry, acizii sunt substanţe capabile să cedeze
protoni, iar bazele sunt substanţe capabile să accepte protoni
B. conform teoriei electronice Lewis, acizii sunt substanţe capabile să accepte o pereche
de electroni, iar bazele sunt substanţe capabile să cedeze o pereche de electroni
C. conform teoriei ionice Arrhenius-Ostwald, acizii sunt substanţe care eliberează în
soluţii apoase ioni de hidrogen şi anioni, iar bazele sunt substanţe care eliberează
anioni hidroxid şi cationi
D. în teoria protolitică, reacţiile de neutralizare sunt reacţii de tip donor-acceptor de
electroni
E. în teoria electronică, reacţiile de neutralizare constau în stabilirea unei legături ionice
între acizii şi bazele Lewis
475. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. pH-ul este logaritmul zecimal negativ al activităţii ionilor de hidrogen dintr-o soluţie
B. pOH-ul este logaritmul zecimal negativ al activităţii ionilor hidroxil dintr-o soluţie
C. Hidroliza sărurilor este o reacţie ireversibilă
D. Sărurile provenite din acid tare şi bază tare nu hidrolizează
E. Hidroliza sărurilor este o reacţie reversibilă
476. Care din următoarele afirmaţii sunt incorecte?
A. În reacţia dintre un acid slab şi o bază slabă se formează o sare care conţine cation cu
funcţie acidă şi anion cu funcţie bazică
B. În reacţia dintre un acid tare şi o bază slabă se formează o sare cu hidroliză bazică
C. În reacţia dintre un acid slab şi o bază tare se formează o sare cu hidroliză acidă
D. În reacţia dintre un acid slab şi o bază slabă se formează o sare hidroliză acidă
E. În reacţia dintre un acid tare şi o bază tare se formează o sare ce conţine amfolit
acido-bazic
477. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. pentru ca procesul de hidroliză să aibă loc solventul trebuie să autodisocieze
B. fenomenul de hidroliză, ca fenomen de echilibru, este propriu doar electroliţilor tari
C. pentru ca procesul de hidroliză să aibă loc sarea trebuie să conţină cel puţin un ion cu
funcţie acidă sau bazică
D. aprecierea cantitativă a hidrolizei se face cu ajutorul constantei de hidroliză Kh şi
gradului de hidroliză α
E. gradul de hidroliză α, reprezintă raportul dintre numărul de molecule hidrolizate şi
numărul de molecule dizolvate
478. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. hidracizii sunt acizi poliatomici în care hidrogenul protonic este legat direct de un
atom central
B. oxoacizii sunt acizi diatomici ce conţin hidrogenul protonic legat de oxigen, care la
rândul său este legat de atomul central
C. radicalii sunt grupe de atomi ale unor elemente diferite, care se menţin neschimbate în
reacţii chimice, comportându-se ca un singur element
D. valenţa unui radical acid este egală cu numărul atomilor de hidrogen ce pot fi înlocuiţi
de un metal
E. acizii binari au denumirea formată din denumirea elementului central la care s-a
adăugat terminaţia hidric

72
479. Care din următoarele denumiri pentru acizii de mai jos, sunt corecte?
A. H3BO3 – acid boric
B. H3AsO4 – acid arsenios
C. H3PO3 – acid fosforos
D. H4SiO4 – acid ortosilicic
E. H2MnO4 – acid permanganic
480. Care din următoarele denumiri pentru acizii de mai jos, sunt corecte?
A. HMnO4 – acid manganic
B. HClO4 – acid cloric
C. HClO2 – acid cloros
D. HClO3 – acid percloric
E. HClO – acid hipocloros
481. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
A. hidracizii se pot obţine prin sinteză din elemente componente, prin reacţii de
hidroliză, prin reacţii de deplasare
B. bazele solubile se obţin din oxizii metalelor cu apa, descompunerea apei de către
metalele alcaline, electroliza soluţiilor sărurilor unor metale puternic electropozitive,
săruri prin reacţie de dublu schimb
C. bazele greu solubile se obţin din tratarea unor săruri cu baze alcaline, tratarea
sărurilor cu amoniac, precipitarea cu unele baze organice sau săruri alcaline ale
acizilor slabi
D. toate bazele se numesc hidroxizi deoarece sunt considerate produse rezultate prin
combinarea oxizilor nemetalelor cu apa
E. soluţia tampon este un amestec chimic care are proprietatea de a păstra aproape
constantă concentraţia ionilor de hidrogen, atunci când se adaugă un acid sau o bază
tare
482. Care din următoarele metode generale de obţinere a sărurilor, sunt corecte?
A. Reacţia dintre un metal şi un nemetal
B. Reacţia dintre un acid tare şi un metal
C. Reacţia unui oxid nemetalic cu un acid tare
D. Reacţia de neutralizare a unui hidroxid cu un acid
E. Reacţii de dublu schimb

REACTII CU FORMARE DE PRECIPITATE

TESTE CU COMPLEMENT SIMPLU

483. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?


A. reacţiile de precipitare sunt reacţii chimice în urma cărora se formează substanţe greu
solubile, care se depun
B. precipitarea are loc atunci când produsul concentraţiei ionilor participanţi la reacţie
este mai mare sau cel puţin egal cu produsul de solubilitate
C. produsul de solubilitate al unui compus este egal cu produsul concentraţiilor ionilor în
soluţia saturată

73
D. cu cât un precipitat este mai greu solubil, cu atât produsul de solubilitate are o valoare
mai mică
E. un precipitat se dizolvă atunci când produsul concentraţiei ionilor respectivi atinge
aceeaşi valoare cu cea a produsului de solubilitate
484. Prezenţa ionului SO42- în mediul de reacţie, poate fi pusă în evidenţă cu
ajutorul unei soluţii de:
A. NaCl
B. HCl
C. BaCl2
D. CaSO4
E. AgNO3
485. Se dau sărurile: MnS (Ps = 7 · 10-16); PbS (Ps = 1 · 10-29); ZnS (Ps = 4 · 10-24);
BaSO4 (Ps = 1 · 10-10); AgOH (Ps = 4,9 · 10-3). Care dintre şirurile de mai jos,
corespunde creşterii solubilităţilor acestor săruri?
A. MnS; PbS; ; AgOH BaSO4; ZnS
B. PbS; ZnS; MnS; BaSO4; AgOH
C. ZnS; ; AgOH BaSO4; PbS; MnS
D. BaSO4; PbS; ZnS; MnS; ; AgOH
E. AgOH; PbS; ZnS; MnS; BaSO4
486. Se dau sărurile următoare: BaSO4 (Ps = 1 · 10-10); CaF2 (Ps = 4 · 10-11); Fe(OH)3
(Ps = 4,32 · 10-38); PbS (Ps = 1 · 10-29); Bi2S3 (Ps = 1,6 · 10-7). Care dintre şirurile de
mai jos reprezintă ordinea creşterii solubilităţii acestor săruri?
A. Fe(OH)3, PbS, CaF2, BaSO4, Bi2S3
B. BaSO4, CaF2, Fe(OH)3, PbS, Bi2S3
C. PbS, CaF2, BaSO4, Bi2S3 Fe(OH)3
D. CaF2, Fe(OH)3 , Bi2S3, PbS, BaSO4
E. Bi2S3, PbS, Fe(OH)3, BaSO4,CaF2,

TESTE CU COMPLEMENT MULTIPLU

487. Care dintre afirmaţiile urmatoare sunt corecte?


A. precipitarea este un proces de formare a unei noi faze solide într-un sistem lichid
B. toate reacţiile de precipitare sunt complete
C. precipitarea este consecinţa unor reacţii chimice dar şi a unor fenomene fizice
D. solubilitatea intrinsecă (moleculară sau molară) reprezintă concentraţia moleculelor
nedisociate şi a perechilor de ioni
E. produsul de solubilitate, în soluţia saturată a unui electrolit greu solubil, reprezintă
produsul concentraţiei ionilor ridicate la puteri corespunzătoare numărului acestora şi
este o constantă la temperatura dată
488. Care dintre afirmaţiile urmatoare sunt corecte?
A. solubilitatea molară SM este mărimea pe baza căreia se pot compara electroliţi de
natură diferită
B. solubilitatea molară reprezintă numărul de moli de electrolit greu solubil aflat
dizolvat sub formă de ioni într-un litru de soluţie saturată
C. precipitarea unui electrolit greu solubil este completă când concentraţiile ionilor
acestuia în soluţie sunt mai mari de 10-5 mol/L

74
D. prin creşterea concentraţiei agentului de precipitare are loc o scădere considerabilă a
solubilităţii precipitatului
E. solubilitatea electroliţilor greu solubili proveniţi de la acizi slabi creşte cu creşterea
concentraţiei ionilor de hidrogen, cu aciditatea
489. Principalii factori care acţionează asupra fazei lichide, modificând echilibrul de
precipitare sunt:
A. prezenţa ionilor străini şi comuni în soluţia unui electrolit greu solubil
B. reacţia de hidroliză
C. reacţiile redox
D. solvenţii organici
E. presiunea
490. Principalii factori care acţionează asupra fazei solide, modificând echilibrul de
precipitare sunt:
A. polimorfismul
B. gradul de hidratare
C. dimensiunea particulelor
D. izomorfismul
E. presiunea şi temperatura
491. Formarea soluţiilor coloidale în momentul precipitării este un fenomen nedorit,
care poate fi îndepărtat prin:
A. adăugarea înainte de precipitare a unui reactiv potrivit: HCl, NH3, NH4Cl
B. fierberea sau răcirea soluţiei coloidale sau chiar evaporarea la sec
C. efectuarea precipitării la fierbere, dacă nu sunt alte indicaţii
D. adăugarea reactivului de precipitare în picături
E. adăugarea reactivului de precipitare brusc, în cantitate mare
492. Care din următorii compuşi se pot obţine în reacţiile chimice, sub formă de
precipitat?
A. HgCl2
B. PbCl2
C. CuS
D. ZnCl2
E. MnCl2
493. Care din următorii compuşi se pot obţine în reacţiile chimice, sub formă de
precipitat?
A. FeCl2
B. SnS
C. BaCO3
D. CoS
E. ZnS
494. Care dintre afirmaţiile urmatoare sunt corecte?
A. în soluţia saturată de AgCl se stabilesc echilibre de solubilizare şi de disociere
B. concentraţiile în ioni, la echilibrul de precipitare, sunt foarte mici, cu atât mai mici cu
cât substanţa este mai greu solubilă
C. în soluţia saturată a unui electrolit greu solubil, un adaos de substanţă străină care
conţine una din speciile de ioni ale substanţei dizolvate, micşorează solubilitatea
acesteia

75
D. la formarea unui precipitat, reacţia nu este totală, o parte din ionii precipitatului
rămân în soluţie
E. la formarea unui precipitat, reacţia este totală, nici o parte din ionii precipitatului nu
mai rămân în soluţie

76