Universitatea “Aurel Vlaicu”

Arad

Rezistența Materialelor

Profesor dr. ing. Student

Adriana M. Moțica Pîrvu Florin
Anul II TCM

Arad, 2021
 Problemă reală

Polizorul unghiular Makita 9557 HN este o mașină de șlefuit și debitat utilizată pe scară
largă în industrie. El are o putere de 840W și o turație de 11000 rot/min.

Acest polizor are în interior două axe. Primul ax este cel pe care se află rotorul. Acesta
angrenează prin intermediul a două roți dințate conice cel de-al doilea ax pe care de montează
pânza abrazivă. În imaginea de mai jos este prezentat cel de-al doilea ax.
 În timpul funcționării acest ax este supus la două solicitări și anume torsiune și respectiv
încovoiere. Materialul din care este realizat este oțel de tip S460N. Acest oțel prezintă bune
calități mecanice și anume:
-Rezistența la rupere Rm între 540 și 720 [N/mm2 ]
-Limita de curgere superioară (la diametrul de 16 mm) ReH = 460 [N/mm2 ]
-Alungirea la rupere A s = 17%
-Caracteristica de încovoiere prin șoc (la 20℃ ):
Longitudinal: KV=55J
Transversal: KV=31J

Pentru a analiza cele două solicitări prin calcule teoretice mai întâi am măsurat axul și l-am
desenat.

Pornind de la relația dintre putere,moment și viteza unghiulară vom determina momentul maxim
de care este capabil acest motor.

P=M ∙ ω

2π ∙n
ω=
60

2 π ∙ 11000
⇒ ω=
60

⇒ ω=1151.9
[ ]
rad
s

P – puterea
M – moment maxim
ω−¿ viteza unghiulară
n – turația motorului (rot/min)
 P
M=
ω

840
M= =0,729 [ N ∙ m ]
1151,9

M =729 [ N ∙ mm ]

După cum putem observa acest ax are două secțiuni critice și anume cea din mijlocul canalului
de pană și cea din degajul pentru cuțitul de filetat. Comparăm cele două secțiuni.

a) Secțiunea din mijlocul canalului de pană :

2 2
A=π ∙ 7,5 −16=176,71−16=160,71mm

b) Secțiunea din degajul pentru cuțitul de filetat:

2 2
A=π ∙ 6 =113,1 mm

Înseamnă că secțiunea critcă este cea din degajul pentru cuțitul de filetat având diametrul
de 12 mm și suprafața de 113,1 mm2. Mijlocul ei se află la 12,5 mm de la începutul axului.
Lungimea axului este de 70 mm.
În prima etapă vom calcula valoarea reacțiunilor din reazeme:

∑ F iX =0 ⇒ H A =0
∑ F iY =0 ⇒V A −V B =0
M 729
∑ M A =0 ⇒V B ∙ 70− M =0 ⇒V B = 70 ⇒ V B= 70 ⇒V B=10,41
−M −729
∑ M B=0 ⇒V A ∙ 70+ M =0⇒ V A= 70
⇒V A =
70
⇒ V A =−10,41

Împărțim în secțiuni prin mijlocul degajului și determinăm forțele N,T,M pentru fiecare secțiune
în parte:
(A- 1)
N=H A=0
T =V A =−10,41
M A =V A ∙ x A
M A (x=0)=0
M A (x=12,5)=V A ∙ 12,5 ⇒ M A ( x=12,5) =−10,41 ∙12,5=−130,125
(B- 1)
N=0
T =V B=10,41
M B (x=0)=0
Pentru verificare calculăm momentul în punctul 1 din cealaltă parte:
 M B (x=57,5)=V A ∙ 70+V B ∙ 57.5 ⇒ M A ( x=57,5)=−10,41 ∙70+ 10,41∙ 57,5=−130,125

Pe baza rezultatelor obținute trasăm diagrama

În continuare urmează să calculăm momentul de torsiune la care este supus axul.

Pentru aceasta vom folosi relația:

P [ CP ]
M t =716.2∙ daN ∙ m
n
[ ]
rot
min

840W = 1,14130434782 CP

1,14130434782
M t =716.2∙ daN ∙ m
11000

M t =0,0743092885371daN ∙ m=743,092885371 N ∙ mm

Momentul de torsiune maxim ce poate fi suportat de material în secțiunea cu diametrul de 12mm

se determină astfel:
M tmax=G ∙θ ∙ I p

G - modul de elasticitate transversal (specific materialului)

G = 79000N/mm2

Θ – răsucirea specifică a materialului

° °
Θ=0,28 / m=0,00028 mm (din tabele)

I p – moment de inerție polar

4 4
πd π ∙12 2
I p= = =2035 mm
32 32

M tmax=79000 ∙ 0,00028∙ 2035=45014,2 N ∙ mm

Observăm că momentul de torsiune la care este supus axul (743,092885371 N ∙ mm) este mult
mai mic decât momentul de torsiune maxim suportat de material (45014,2 N ∙mm ¿ . Concluzia
este că în secțiunea critică axul va rezista cu succes. Dacă axul rezistă în această secțiune atunci
el va rezista în orice altă secțiune.
Determinarea răsucirii specifice se poate face cu relația:
Mt
θef =
G∙I p
743,092885371
θef =
79000 ∙2035

743,092885371
θef = =0.0000462< θ din tabel
79000 ∙2035

Determinarea efortului de torsiune se face folosind formula:

Mt
τ a=
Wp
W p – modul de rezistență polar
3 3
π d π 12 3
W p= = =339 mm
16 16
743,092885371
τ a= =2,19
339

Determinarea efortului capabil și verificarea axului la torsiune

M t cap =τ a ∙ W p
M t cap =2,19 ∙339=742,41
Mt 743,092885371
τ max= = =1,00091< τ a
M t cap 742,41

⇒ axul rezistă cu succes la torsiune

M t 743,092885371
W p nec = = =339
τa 2,19

Determinarea energiei de deformație la torsiune

2
Mt
E=
2G∙I p
552187,0283
E=
2 ∙79000 ∙ 2035

Concluzie:

Observăm că momentul de torsiune la care este supus axul (743,092885371 N ∙ mm) este mult
mai mic decât momentul de torsiune maxim suportat de material (45014,2 N ∙mm ¿ . Concluzia
este că în secțiunea critică axul va rezista cu succes. Dacă axul rezistă în această secțiune atunci
el va rezista în orice altă secțiune.