Sunteți pe pagina 1din 14

2.

3 Calculul si proiectarea mecanismului reductor


2.3.1 Alegerea materialelor

Pentru roi dinate se folosesc n general oeluri nalt aliate pentru a reduce pe ct
posibil dimensiunile i masa angrenajelor. De aceea se va alege ca material 18MoCrNi13
(STAS 791-88).

Tabelul 4.1 Principalele materiale utilizate pentru roi dinate

Duritatea miezului: D=260HB


Duritatea flancului: DF=59HRC
Rezistenta la pitting: H,lim=1504 MPa
Rezistena la piciorul dintelui: F,lim=450 MPa

Rezistenta la rupere: Rm=950 MPa


Arborii cutiilor de viteze sunt solicitai la ncovoiere i rsucire, care, dac depesc
limitele admisibile, conduc la o angrenare necorespunztoare reducndu-se gradul de
acoperire al danturii. Dimensionarea arborilor se face dup considerente de rigiditate i nu de
rezisten.
Astfel s-a ales oelul 21MoMnCr12, ce are urmtoarele proprieti mecanice:
-1=440 [MPa] si 0=410 [MPa].
Arborii schimbatorului de viteze sunt solicitati la torsiune si incovoiere,ca urmare a
fortelor
introduse de angrenaje si de transmisiile prin element intermediar.
Materialele recomandate in constructia arborilor sunt:oteluri carbon de uz general OLC
45,OLC 50, OLC 60 STATS 500/2-80,oteluri carbon de calitate OLC 25,OLC 35,OLC 45
STATS 880-80,oteluri aliate pentru piese tratate termic sau termochimic 13CrNi 30,15 Cr
08,18 Mo Cr 10 STAS 791-88.
De obicei in cazul pinioanelor arborii se confectioneaza din acelasi material cu
acestea,pinionul fiind dintr-o bucata cu arborele.
Pentru arbori se alege materialul OLC 60,durificat prin calire prin inductie (CIF),avand
urmatoarele proprietati (STAS 880-80):

Duritatea miezului D=240 HB


Duritatea flancului DF=53 HRC
Rezistenta la pitting H lim=20 DF+120= 1180MPa

Rezisnteta la piciorul dintelui P lim=230 MPa


Rezistenta la rupere r=730 MPa
Limita de curgere c=440 Mpa

2.3.2. CALCULUL ROTILOR DINTATE


Calculul rotilor dintate se va face pentru 2 perechi de roti dintate si anume:

perechea de roti care corespunde a doua trepte celor mai solicitate ;


rotiile dintate ale acestor trepte sa fie dispuse spre mijlocul arborelui astfel incat
zonele de mijloc sa fie maxime
Calculul diametrelor i a razelor de divizare a fiecarei roi in parte se realizeaza cu
ajutorul relatiei :

Dd =

z mn
=2 R d
cos

Treapt
a
Nr
dinti

Z1

1
Z2

14
37.3
3
18.6
6

Dd
Rd

55
146.6
6
73.33

Z3
17
46.6
8
23.3
4

2
Z4
50
137.3
1
68.65

Z5

3
Z6'

21
56.8
2
28.4
1

Z7

4
Z8'

47
127.1
8

26
71.4
0

41
112.5
9

63.59

35.5

56.29

5
Z9
34
91.9
9
45.9
9

Z10
34
91.9
9
45.9
9

Unghiul de inclinare etc !!!

Pentru un microbuz care circul pe drumurile din Romnia, cele mai


utilizate trepe de vitez sunt II i III, acestea vor fi cele pe care le vom
verifica la solicitrile de oboseal la baz i pitting.
Rupere prin oboseala la baza dintelui[3]
Pl =

Ft
K S K V K F K K PB
Bm n

(4.1)

C Hl= Flim 1,2


Pl
K S =1,2
1
K = =0,6

K PB =1,1

K V =1+

v=

m
]
s
10

v[

Dd n
6010

(4.3)

In cazul treptei II:

(4.2)

D d 1=

z 1mn
172.5
=
=46.68[mm]
cos cos 24.45

D d 2=

z 2mn
412.5
=
=137.31[mm ]
cos cos 24.45

Presupunem c:
v=

nII=2000 rot/min

46.682000
m
=4.88 [ ]
60000
s

K V =1+

4.88
=1,22
10

Alegem KF din grafic:


Ft =

K F =2,3

2M 2401
=
=17.18 [ da N ] =171.8 [N ]
Dd 1
46.68

B=15 [ mm ]

Pl =

C Hl=

171.8
1,21,222,30,61,1=343.45[ MPa]
0,0153

400
=1.24 1,2(se verific)
343.45

In cazul treptei a III-a


Dd 5 =

z 5mn
212.5
=
=56.82[mm]
cos cos 22.5

Dd 6 =

z 6mn 472.5
=
=127.18[mm]
cos cos 22.5

Presupunem c:

nIII=2000 rpm

v=

56.822000
m
=5.95[ ]
60000
s

K V =1+

5.95
=1,24
10

Alegem KF din grafic:


Ft =

K F =2,5

2M 2401
=
=14.11 [ da N ]=141.1 [N ]
Dd 5
56.82

B=15 [ mm ]

Pl =

C Hl=

141.1
1,21,242,50,61,1=256.68[ MPa]
0.0153

400
=1.55 1,2(se verific)
256.6 8

Oboseala superficial (pitting)


HCl=K M K H
C Hl=

Ft
i +1
K S K V K HB 12
BD d
i 12

Hlim
1,2
HCl

Alegem:
K H =0,8
K HB =1,25
K M =271

n cazul treptei II :

171.8
1,21,251,252.93+1
0.01546.68
HCl=2710,8
=538.54 [MPa]
2.93

C Hl=

Hlim 1500
=
=2.78 1, 2(se verfic)
HCl 538.54

2.3.3. Calculul arborilor


n cazul cutiei de viteze cu doi arbori, arborele secundar este
solicitat e forele care iau natere ntr-un singur angrenaj, datorit faptului
c n timpul ct cutia de viteze se afl ntr-o treapt oarecare, momentul
este transmis numai unei roi dinate de pe acest arbore. Arborele primar
este solicitat n acelai timp de forele care iau natere n angrenajul
permanent i de forele care apar n angrenajul dintre una din roile
arborelui primar cu roata corespunztoare de pe arborele secundar.
Dimensionarea arborilor cutiei de viteze se poate face cu urmtoarele
relaii[3]:
-arborele primar:

d=

16 M t 3 16410
=
at
60

= 32.6 mm

Se va alege dp = 35 mm
-pentru arborele secundar :

d=

16 M t 3 164103,88
=
at
150

= 38.75 mm

Se va alege ds = 40 mm
Forele din angrenaje
Pentru calcularea fortelor din angrenaje se poate considera ca la angrenarea rotilor
dintate aceste forte actioneaza pe cercurile de divizarea ale rotilor.
Se vor calcula fortele tangentiale ,radiale si axiale pentru cele 2 trepte utilizate si la
subcapitolul anterior, respective trepte II si III.
Arborele primar:
-pentru treapta a II-a:
Forte tangentiale:
Ft =

2 M t 2410
=
d3
46.68

= 17566 N

Forte radiale:
Fr =F t

tan n
tan20
=17566
cos
cos 24.45

= 7023 N

Forte axiale:
Fa =Ft tan =17566 tan 24.45

Momente de incovoiere:

= 7986 N

M i1 =F a

d3
46.68
=7986
2
2

= 18.639 daNm

M i2 =Fa

d4
137.31
=7986
2
2

= 54.82 daNm

Momente de torsiune:
M t 1=F t

d3
46.68
=17566
2
2

M t 2=F t

d4
137.31
=17566
2
2

= 40.99 daNm

= 120.59 daNm

Arborele primar:
-pentru treapta a III-a:
Forte tangentiale:
Ft =

2 M t 2410
=
d3
56.82

= 14431 N

Forte radiale:
Fr =F t

tan n
tan 20
=14431
cos
cos 22.5

= 5685 N

Forte axiale:
Fa =Ft tan =14431 tan 22.5

= 5977 N

Momente de incovoiere:
M i1 =F a

d3
56.82
=5977
2
2

= 16.98 daNm

M i2 =Fa

d4
137.31
=5977
2
2

= 41.03 daNm

Momente de torsiune:
M t 1=F t

d3
46.68
=14431
2
2

M t 2=F t

d4
137.31
=14431
2
2

= 33.68 daNm

= 99.07 daNm

DIAGRAMA1

Rezultatele reactiunilor in plan vertical si orizontal


Va = 3816 N;

Vb = 5436 N

Ha = 9921 N; Hb = 4509 N
Calculul reactiunilor in lagare
Ra= V 2a + H 2a= 157342 +41905 2= 10225 N
Rb= V 2b + H 2b = 116892 +192892=

Arborele secundar:
-pentru treapta a II-a:
Forte tangentiale:
Ft =

2 M t 2410
=
d3
137.3

Forte radiale:

= 5972 N

5224 N

Fr =F t

tan n
tan20
=17566
cos
cos 24.45

= 2388 N

Forte axiale:
Fa =Ft tan =5972 tan 24.45

= 2715 N

Momente de incovoiere:
M i1 =F a

d3
46.68
=2715
2
2

M i2 =Fa

d4
137.31
=2715
2
2

= 6.33 daNm

= 18.63 daNm

Momente de torsiune:
M t 1=F t

d3
46.68
=5972
2
2

M t 2=F t

d4
137.31
=5972
2
2

= 13.93 daNm

= 40.99 daNm

Arborele secundar:
-pentru treapta a III-a:
Forte tangentiale:
Ft =

2 M t 2410
=
d3
127.2

= 6446 N

Forte radiale:
Fr =F t

tan n
tan 20
=6446
cos
cos 22.5

Forte axiale:

= 2539N

Fa =Ft tan =6446 tan 22.5

= 2670 N

Momente de incovoiere:
M i1 =F a

d3
56.82
=2670
2
2

= 7.58 daNm

M i2 =Fa

d4
127.2
=2670
2
2

= 16.98 daNm

Momente de torsiune:
M t 1=F t

d3
56.82
=6446
2
2

= 18.31 daNm

M t 2=F t

d4
127.2
=6446
2
2

= 41 daNm

q0

Transmisia principala:
D 1=

14 mn 142.5
=
cos 30 0.866

= 52.5 mm

D 2=

47 mn 552.5
=
cos 30 0.866

= 158.7 mm

Fortele tangentiale:
2 M t 21205
Ft 1=Ft 2=
=
D1
52.5

= 4592 N

Fortele radiale:
tan n
tan20
Fr 1=Fr 2=Ft
=4592
cos
cos 30
Fortele axiale:
Fa 1 =F a 1=F t tan =4592 tan 30

= 1930 N

= 2651 N

Momentul de incovoiere:
D
52.5
M i=F a 1 =2651
= 69.6 daNm
2
2
Momentul de torsiune:
D
52.5
M t=F t 1 =4592
= 120.5 daNm
2
2
Treapta a III-a:
Va = 5602 N;
Vb = 7601 N;

Ha = 6302 N
Hb = 9006 N

Ra= V 2a + H 2a= 56022+63022 =

8941 N

Rb= V 2b + H 2b = 76012+ 90062=

10634 N

M imax= M 2V + M 2H = 79.82 +132.4 2=

154 daNm

2.3.4. Calculul pentru alegerea rulmentilor

Arborii din transmisie se sprijin pe rulmeni, cei mai rspndii sunt


rulmenii radiali cu bile ce pot prelua i o anumit sarcin axial. Aceti
rulmeni sunt mai ieftini, au un randament ridicat, se monteaz uor i nu
necesit reglaje n timpul exploatrii autovehiculului.

Figura 4.2 Scheme pentru calculul ncrcrii rulmenilor[2]


Rulmenii se aleg din cataloage, n funcie de capacitatea de
ncrcare dinamic. Dependena dintre capacitatea dinamic i durata de
funcionare a rulmenilor este dat de relaia[3]:
C=Q p D [mm]
(4.6)
n care:
-Q reprezint sarcina echivalent [N];
-p exponent ce depinde de tipul rulmentului (p=3 pentru rulmeni cu bile;
p=10/3 pentru rulmeni cu role).
Relaia este valabil pentru rulmenii care lucreaz la sarcin i
turaie constant.
Durabilitatea D se exprim n milioane de rotaii i se poate calcula
cu relaia:
D=60nDh/106
(4.7)
n care:
-Dh este durata de funcionare n ore;
-n reprezint turaia inelului rulmentului [rot/min];
n cazul cutiei de viteze rulmenii funcioneaa ntr-un regim
nestaionar, cu sarcini i
turaii variabile:
Capacitatea de ncrcare n acest caz se determin cu relaia :
C=Q m p D
(4.8)
n care:
-Qm este sarcina echivalent medie
-D este durata de funcionare.
Durata de funcionare se exprim cu relaia:
D=Dhnech60/106

(4.9)

Tabelul 4.2 Durabilitatea rulmenilor

Prin sarcina echivalent medie Qm se nelege ncrcarea care


acionnd asupra
rulmentului la turaia echivalent, n ech are acelasi efect asupra lui ca i
exploatarea n regim staionar.