J

Fig 8.29 Local, o !rea defecriunilor arbarelui plone/or ell an./e.

Pe nlru se pareurg matoarele etape:
arborele ineovoiat se indreapt la 0 presa hidraLiliea;
se reeonditioneaza prin In eplare sa Li prin reet' carea supraferei frontale pana la
grosimea limila admisa;
gauril e uzate din se lncarcii cu s ura oi se prelucreaza la dimensiunile c
nominale sau se Incarca complet se exe . tre foste le auri;
,zilT'e e za prln i a are cu sudura, strunjire frezarea altor
caneluri lil cota nomi nal ii sau se elimin - porriu a canelata uzata se sudeaza cap la cap
o paJ1e nouii eu eaneluri.
In cazul mborilor planetari eu e eonslata uzun ale supraferei sferi ce I, 2, uzura
suprafe\elor laterale, precLim uzura ea uri lor 3 (fig. S.30).
Fig. 8.30 Localiwrea dejec!iunilor arborelui planerar cu bra/e.
L
eeondi\i onarea se faee prin lneiireare eu sud Lira preluerare la eola nominala.
Arbor ii planetari care prezint a fisuri rLipturi de orice natura preeum se
, reformeaza.
8.6 FABRICAREA SI RECONDITIONAREA FUZETELOR
Fuzelele. din punct de vedere tehnologi c, fae parte din piesele de tip arbore eu suprafele eu axe
care sc intersectcaza datorita ca rLii fapt au 0 tehl1(llogie de fabrieare destul de difieila.
8.6.1 Conditii tehnice, materialc, semifabricate
Condi(ii tchnicc.
Pril1cipalele conditii tehnice ce se il11pun aeestor piese se refer5 la respecta rea unghiurilor
dintre axe le sc intcrsceteaza, a dimensiunilor a pozitiei reciproce dintre diferitele suprafete
axe, a preci ziei rormei fusurilor pentru montarea rulmentilor, a alezajelor pentru pivotul fuzetei.
Pentrll exemplificare condiriile tchnice mentionate se prezinta in tigura 8.31.
-.,
- "
-- -,
Ifl

.' -\, I
, .......
'J
,-
"
-
.' ,- - , I",
, .
" ,
, I
.
..
-. '
"
--
.# . - =-- 1 .

, . .
.. .....
\ . '
"
I i
""'t""" 1 ..
't

i.
.. '
-t - . (

- I l
. ,
, .
Fig. 8.3/ DesenZl/ de execu!ie al unei/iizele
Matcriale.
Fuzetele se executa din oleluri aliate cu conlinut mediu de carbon de tipul 4I CIO, 411\10C I I,
41 CN 12 etc. STAS 791 -7 9. Tratamentul termic cons ta in calire la temperatura de (830 ... 840)OC,
urmat de revenire inalta (51 0.. . 600)C.
Semifabricatc.
In producJ ia de serie $i de masa semifabricatele se obl in printr-un procedeu combinat de forjare
de refu lar" dupa care se despica urechile fuzetei apoi mat ritare In doua trepte.
8,6.2 Tehnologia de preluCI'ar-e mecanicii
Aspcde parti c ul are etapel e principale ale procesului tchnologic.
La preili crarea fu zetelor se disti ng lIrmaloarele grllpe de operati i:
preluerarea panilor cilindri ce eo ni ee ex tcrioare:
preluerarea fmcilor;
prelucrarea alezajelor gau ril or.
Prelucrarea paqi lor cilindriee coniee se face prin copiere dupa $ablon cu prinderea fuzetei
intre varfuri pe strunguri speciale de copiat. iar la un volum mare al producriei, pe strunguri eu
(omanda 11U00erica dupa program. Strunjirea include Irei operali i sll ccesive: degro$are, prefinisare,
fini sare.
Prelucrarea suprafele lor plane ale urechilor fuzetei se face prin frezare. Interi orul urechilor
fuzetei se frezea7. CI eLi cate Lin set de freze (se asigma astfel simetria fe!elor falii de axa piesei), iar
exteriorul eLi 0 freza separatii.
La excculia pentru pivoli din urechile fuzetei prelLicrarea se face din tr-o singura
pozi!ie a piesei, cu fixarea in dispoziti v. Este economi c ca dupa la prindere, sa se
fad! opera!i a dc fini sare, cat degajarile, lamaril e.
Aile gauri simple sau fil elate, in fuzetei (daca es te ca2u l) se executa, pe de gauri t
cu di spoziti ve CLl de ghidare.
Exemplu dc proces tehnologic tip , de prelucrare mccanicii a unci fazete.
Pentrll exemplificare in fi gura 8.32, se arata pri ncipal ele operatii de prelucrare a unei J'mete.
_I

l
( .,
,
' ..
--
--.... :
((..
r--J(0- fl3
.,

iIi

Fig. 8.32 Succesiunea principalelar opera!ii 10 preillcrareo unei ji./zele.
Operat iil e de preilicrare a unei fuzete se execut a in urmatoarea succesiune:
a) frezarea fr ontala a cozi i fu zetei, gaurirea, cent ruirea;
b) c) strunjirea de prin co piere respecti v fini sarea;
d) frezarea celor doua urechi la pal1ea exterioari,;
e) lamarea interioara, strunjirea in lini e a doua gauri partilor exterioare ale celor doua
urechi;
f) gaurirea unei singure mechi:
g) frezarea simultan3 a felelor;
h) frezare a;
i) g[lUl' irea a 6 gauri strapunse in
8.6.3 Recondi!ionarea fuzetclor
Principalel e defectiuni ale [uzdei se manifesta sub forma uzurilor in urmatoBre le zone (fig.
8.33 )
Blezaj ul pentru levi erul fuzetei i ;
fusurile pentru rulmen tu l exteri or 2 rulmentul interior 3;
fusul pentru garnit ura de 4;
fi letul pentru piuli (a dc stra ngere a ru lmentil or 5;
alezajul din buqa pivotu lui 6.
.'
Fig. 8.33 Localiwrea la fuze/a
Zoneie cu uzuril e men!i onate se recondilioneaza prin inearcare eu sudura unnata de struniire
rect ificare la cota nominala, eu exceplia buqei pivotului care se
8.7 FABRlCAREA SI RECONDITION AREA ARBORELUI
CARDANIC
Arborde cardanic , in cazul general, este format dintr-o pi esa ci lindri ca centra la (arborele
propriu-zis) piese auxili are care servesc pentru prinderea art icui a!i iJor (fi g. 8.34) . Deoa rece la
autovehiculc in timpul funq ionii rii sunt necesare compens{lri axiale arborii sunt telescopici. in acest
caL. imbinarea di ntre capatul unui arbore furca corespunzatoarc se reaiizea7.u prin caneluri .
-,

HI' - , -+ .
.-
, .
. .
1:.
.... ..: 1 1
i
L.. /' I
d --." ...
I I
..:.
Fig. 8.3.J Arbore cordanic OS{(lI1hio/
Construct iv, arborele propriu-zis este 0 pi es" cOlllpusa: la un capat al arborelui tu bular 7 este
presata ~ i sudata furca 2, iar la celalalt capat 0 buqa cane lata 3 (uneori un arbore canela t) in care
gliseaza furca cu capat canelat 4. in construqia articula!iei se includ: crucea cardani ca 5, ru lmen\i
cu ace 6. fu rca cu fl an$a de fi xare 7.
8.7. 1 Cond itii teh nice, ma terial e, semifa bri ca tc
Condipi tehnice
Principa lele conditii tehn ice ale arbore lui cardanic asamblat, se refera la corec tit ud inea
asam bl arii (axe Ie fu rcil or sa fie in acela$i plan) , precum 5i 13 ec hilibrarea dinamica a acestui a (v.
fig. 8.34). Aile cond ili i tehn ice pri vi nd execu!ia pieselor separa le se arata in fi gu ra 8.35 ) i 836 .
.:1
, ,
, I , -
- - ,~ - .
. -
- ~ .
I I
.. '. "
_.,-
.' .
.'
,
..
Fig. 8.35 Fureel eu orb ore cone/al .
'-'-'-:,_ . f"' ....
'1-"
'-'
-'
,

Fig. 8.36 Desenu/ de execu{ie a/ crueii cordon ice.
Materiale
Pentru exeeupa arboreJui lubular se folosesc, tevi speciale de 0lel trase la reCe, tara sudura sau
sudate. din calitar ile de ore lmi OLC IS, 18 MC 10 etc.
Pentru furcile cardani ce sau capetele canelate se fo losesc o(eluri carbon de caJitate sau oreluri
aliate, pentru cement are sau imbunii tii rire 18 MC 10, 21 TMC 12, OLC 45 X, 40 C I 0 etc .
Crucea eardani ca se executa din oleluri ali ate cu continut redus de carbon [5 MoMC 12. 21
TMC 12. 13 CN 30. care se supun cementarii unnata de calire revenire; durita tea dupa tratal11cnt
aj unge la (57 ... 65) HRC. Uneori se folosesc orelLir i aliate cu COn!inllt mediu cle carbon, de lipul 41 C
10,40 MC I I. la care se aplica un tral al11 enl lel'l llic de imbllnata!ire urmat de: d lire prin curen\ i de
induqi e.
Scmil'abricate
Pentru confeqionarea pieselor arboriJor cardani ei (fLirci, parti ca nelate, crLl cea cardani ca)
semifabricalele se obrin prin matritare de precizie CLi lncalzire in instalarii CLi curen\i de inducpc sau
in cuptoare cu atmosfera conlrol ata.
8.7.2 Tehnoiogia de preiucrare mecanicii recondirionarea
principaieior piese
Furca cu arbore canelat
Penlru exemplifi care, condi\iil e tehnice de exec uri e a unei p, ese de aces t lip au fost prezentate
In 8.35.
Proeesul tehnol ogic de preluCl'are mecanicii sc Incadreaza in cat egoria prc:t:erarii a arboril or in
[repte seuni de baza suni
a) eenlruirea arbordlli penlru crearea bazei tehnologice in vederea prelucrarilor ulter ioare;
b) strunjirca sll prafe\elor cilindri ce u[ili zand sirunguri lIniversale, de copia t sau ell comanda
program ;
e) l'rezarea supr8fcrel or interioare eXleri oare al e fu reii pe dc frezat ori zonlal e eu freze
simple sa u eu seturi de freze;
dl t'r ezarea eanelur ilor?i rectifi carea lor;
e) preilicrarea alezaj elor din furca pri ntr-o gauri re pe strllng sau pe de frezat verti ca le;
f) ga nrirea fil elarea gauril or pentru capace le al1i eula! iei;
g) control final, urmiirindu- se In speci al perpendicLil ari tatea alezaj elor fmci i Cll axa pi esei
poziti a de si metrie a furcii fajii de axii .
Flirca cu arbore canelat poate prezenta urmatoarele defeqiuni (fig. 8.37):
L1ZUr8 pentru rulmenri 1;
uzura canelurilor 2;
uzura fusului pentru garnilura 3.
- ,
.'
Fig. 8.3 7 Loealizarea defecli unilar furc i; eu w'bare cane/of.
Primele doua defecpuni , daca val ori le limila conduc la refor marea piesei. Fusul
pentr ll gCl rniturii se reco nd irioneaza prin lncii rcme slrunjirc la eota nominala.
Crucea cardanicii
La prelucrarea acestei p,ese probl ema tehnol ogica cea mai importanta care se impune a fi
rezol vat ii este asigurarca per pendicul arilii! ii de simetrie. pastriind In timp coaxi alitatea
bru\elor diametral opuse. Axa de simetr ie a tuturor bra!eior trebuie sa fie in plan, iar unghiul
dintre aeestea in planul ori zont al sa fi e de 90
0
Aile condi!ii tehnice au fas t prezentate in flgura
8.36.
Succcsiunea principaleJor operalii de prrlucrare mecani ca po ate fi urmiitoarea:
frezarea suprafe\elor fI'ontale ale bralelor;
centruirea bra\ eJor;
strunjirea de fini sare a bratelor;
spalarea;
controlul intermedia r;
tratamentul termi c (de exem plu, cil lire prin cureo ti de ioduC\i e);
recliflcarea de a bra\elor;
rectificarca de fini sare a bralclor;
superfini sa rea:
spillare a:
control ul tina!.
Crucile cardani ce se uzeaza in principal pe supra fe!el e cil ind ri ce I, pe supra fC\ele frontale 2
la lil elul penlru gresor .l (fi g. 8.38 ).
I' If
Fi g. 8.38 Lvcaiicorea de/eC{iliniior crucii cordon ice.
Recondi!iona rea consta in incarcarea suprafe\e lor uZ3t e eu aliaje dure (incarcare prin sudura,
rrin melaJi ;al\; eu pulberi , prin cromare). rectifi cmea fusuril or I" cora nominala refaeerea lilelului
la di mensiunea corespunzaloare gresorulu i. Cii nd crucile card ani ce prezinra fi smi , ll zuri exagera!e ..
de forma[i i ce nu sc pot inlatura ele se reformeaza.
Arborcle cardanic
Se execut a di n leava lrasa, avand fi xa! la capete prin presare sudare, [urca
canela!. La presarea aces lora se va asigllra CJ planul care euprinde axa celor doua gauri ale fureii se
rreaca prin tr-un gol al canelurii.
Defectel e speciflce uk arborelui ca rdanic sun! (fi g. 8.39):
defolmarea arborel ui I:
dereriorarea cusaturil or de sudurii 2:
uzura pen!ru rulmen!i 3;
lI zura canelurilor 4.
Fig. 8.39 Localizarea de/ec!iunilvr de/ec!iuniior arbvreilli {ubular.
Reconditionarca consta in:
indreptarea arborelui deformat pe 0 presa hidraulica;
refacerea sudurilor;
inlocuirea furcii prin taierea la strung a cordonului de sudura;
presarea unei furci noi refacerea sudurii;
inlocllirea in mod a canelat.
Daca 3 pentru rulmentii ell ace este lIzat, furca se inlocuiqte. In cazul flsurilor sau
crapaturilor de orice natura cat in cazul torsionarii tevii, arborele cmdanic se reformeaz3.
Dupa recondi!ionarea pieselor componente arborele cardanic se asambleaza se echilibreaza
dinamic.
10 FABRICAREA SI RECONDIPONAREA PIESELOR DE
TIPUL CARCASELOR
10.1 FABRICAREA RECONDITION AREA BLOCULUI
MOTORULUI
10.1.1 Conditii tehnice, matcrialc, semifabricatc
Condi!ii tchnice
Bloetd motoru lui . ca organ structural. ca re treb ui e sa asigure normala a Huuror
subansamblurilor. trebuie cu mare precizie. De aceea, se prescriu conditii tehnice care se
refera 13 preci! i<: dimensiona l5 de fo rma. precizie reciproca a suprafe\elur
rugozilate. Unele conditii tehnice se prez inl ;, pcn!:u cxemplifi care in fi gura de mai jus. in de
acestea sc mai prevedc proba pentru canJlizalia li chidului de rac ire la 0 presiunc de 0,2
MPa, cu men!inerea :2 minute. iar pentru canali zatia de ulei la 0 presiune 0,5 MPa, eu men\inere I
mi nut.
,.
. 1_
-.
Fig. j 0.1 COl7di!ii tehnice pentnt execlt!i(l blowlui rnatanti,,;
Materiale
in majo rit alea cazuril or bl ocul motorului se execut a din Font a La motoarele mai mici
m.a.s. sau m.a .c. se uti li zeaz[. aliaj c pe baza de aluminiu.
Scrnifabricatc
Bl ocul rnotorului din fonta se IOa rna in fonna din amestec de lormare dupa care se face un
tratamenl de recoacere de '"c.Lzi re Icn la (80 ... 160" (, lh), pana la 50(), .. 550C,
men[inerc la aceasta lemperall:: cl limp de 2 ... g ore raci rc lenta (20... 50
u
C/h), pElna la 200 .. . 250C.
Duri tate;' obtinut ii 170.,.2 10 H 13 .
din aliajc se loa rnii in c\.lc hil ii dupa In scopul ob\iner ii unel
structuri corespunzatoare se faee 0 imbatrii nire artificiala.
10.1.2 Tehnologia de prclucrare mccanicil
Aspecte pnrticulare etnpeie principnle ale proccsului tehnologic
PaJ1icuiariUitile constructi ve ale blocului motorului impun un proces tehnologic complex de
prelucrare mecanica pc ma$i ni- unelte speciali zat e. Masa mare a pieselor implica mecanizarea
lUCTal'ilol' de manipul are pentl'u prindcl'ea scoaterea din dispozitivele de lucru precum $1
transportld de la un post la altu/.
FlInqie de volumld produC\ iei se pot organi za linii tehnologi ce in flux continull Cll transfer
aut omat int eropcratorii $i cu grad mare de mecClnizare a operali il or al.lxiliare. Pentru 15rgi rea
domeniL'c:, de lIlili zare a llnor 3stfel ue lini i, in genera l foane scumpe, de nl arc inlerlOS. slint
fa mil ii le de moloare ale caror bl ocuri Cll nllmar di fe rit de cili ndri se pot prelucra pc aceea,?i lini e.
L.. ;' reill crarea ll1ecanica a blocullli moto rlll ui. se di sling urll1atoarele elape:
alege rea prelucrarea sllpmfe[elm de baza;
prclucrarea suprafe\clor plane eXlerioare;
prelucrmea alezajelor ci lindril or. respect iv de eilindri;
preillcl'area diferilclor gauri ;
prclllcrarea alezajelor lagarel or arborelui cOlil. arborelui cu came $i arboril or
intermed iari :
conlrol final proba de presi llne.
Pe rarcursul proeesului lehnologic dupa operal iil e determinate privind rca li zarea condiriilor
teh ni ce se interca leaza opera!'ii de con!rol inlermedi ar.
Alcgerea prelucrarca bazelor de
ea baze de servesc una din par!ile latera Ie alc blocul ui lllotorului sau anumite bosaje
sau urechi care se toarna special in acest scop. Din analiza confi gura[i ei se mi fa bri catului se constat a
ca suprafata plana inferioara de separarc a baii de lIl ei I (fig. 10. 2 a) asigurii 0 ce permil e
execlIlnrea maj oril"!ii operati ilor. Pentru prelli craTea bazelor de se folosese baze auxili are
brute ,au prelucTale .
o
,,
,
9 ] 8 0
_ _ f ____ --"'-_-,
-
c
. ;=
J
Fig. 10.2 JJac e cJe oj eare .)' i prelllCl'ureu SlIpru(e!elor plane.
La semifabrieate de gabarit redus, prelucrarea suprafetei de bazJ I se face 13 0
dupa suprala\a bnlld 3 consta de ob ieei in i'r czarea de dcgro,?are de rrni sare a suprafetelor I 4
simul!an (fig. 10.2 a) , folosind ma,? ini de rreZa! bil aterule. FUI1C\ie de " OIUlllUI de produqi e sa il
ul ilajul nistent se pOl prevedea de freza t tip tambllr .
Nu eSle indi cata acestor supra[erc deoarece [orrete mari care apar In timpu prci ucrarii
provoaca deforma rea blocului mOlOrului.
Pentru 0 static determinata a bl ocului Dlotorului la cel elalt e opera\ii , pe suprafala
interioara plana, se executa doua gauri lehnologice 5 (fi g, 10.2 b), In care se vo r ghida din
placa dispozilivului.
Ca baze auxili are prelucr<lte servesc urechi sau bosaj" turnate In acest scop. Pentru prelucrarea
lor bl ocul se orienteaza dupa anum it e supraie[e interioare exlerioare brute. 0 varian ta 0 reprezi nta
ce ntrarea llxarea blocului dupa suprafe!de brute exterioa re lagiirul palier central Intr-un
di spoziti v portabil. La 0 ascmenea fi xare se prel ucreaza urechile gauri le tehnol ogice care vor
servi ea baza de pentru opera[iile ulterioare. Intr-o alta vari anta, bl ocul l1lotorul ui se
pe 0 suprafa! ,j laterala brut a cu ghidarea dupa lagarelc palicre de capat fixare cu dornuri
extensibik introduse In eilindri ex terni . in ,lCcasta pozipe se executa frezarea suprafe!ei lak!".le
op use ga uri Ie tehn ologice.
Preillcrarea sU[lr a k!clor plane "xtcrioarc
in gel eral. prelLlcrarea acestor sLlprafe!c se f'aee to losi nd bazc de prelLlcratc, pl.iand
exi sta direri tc vuriJnte.
La 0 a$ezare dupa suprafa!a 1 $i ghidare dupa ga uril e lehnologice 5, se prelucreaza [1" ma$ini
de frezat bilaterale, suprukfde front ale 6 7 (fig. 10.2 c) cele laterale 8 9 (fig. 10.2 el). Ca nd
bloc Llrile au supra fetel e 6 7 In trepte, acestea s'" prelucreaza pe strunguri caruse!.
La frezarea sLlprafe! elor plane se face succesiv prelucrarea de $i de fini sare, utilaje
speciule [lc rmiland executarea operati ilor la 0 singura treeere.
Se merqioneaza ea prelucrarea finala a suprafqe i pl"ne 4 (suprafaJa pe care se monteaza
chiulasa) se execu ta lnr r-o elapa ulterioara dupa prelucrarca definitiva a liniei de arbor i In vederea
reali zarii cotei fata de axa arborelui eoti t a paralelismului eu aceasla. in tehnologia 11l 0derna
aceasta iinisare se execut a pri n frezare fina .
In uneie proeese lehnologiee, la a$ezarea blocului dupa suprafetelc pr<!lucrate ale bazelor
auxili are sc rrczcaza mai int ,ii sLlprafetel e laterale 8. 9 Uig. 10.2 d). Una din aces te supra te\c (de
cxeml,lu, suprai'ata 9) seni ,,:)oi ca huz.a de pent ru fre zarea (k degro$me $i tlnisare
sil1l ull an a sll pr:lj(;!elor 1,2. 4 (fig. 10.2 a) arni la alt agrc gal de frezare, a suprafetelor fronwle 6
7 (ji g . 10.2 c).
Su:-: procese lehnologi ee la care sli praIC!ele plane se prel ucreaza prin Ulili za rea
acestei metode nu se recomanda In cazul bloeurilor de di l1l ensiuni mari , unde foqele care apar in
timpLd prelucrflrii pot prOvllca defonnaJi i ale aces tora.
Prcillcrarea alezajeJor cilindrilor, rcs[lcctiv a cama)ilor de cilindri
Procesul tehnologic poate avea diferite v"riante funqie de so lu\ia conslructiva : alezaje pentrll
cilindri care fae corp comll n cu blocul motor lilui; de cilindru uscale; de ci lindru
uIl1ede.
Pentrll cazul alezajelor care fae corp comll n ell blocu l motorlilui , semi rilbricatlll se dupa
sllprafa\a I (fig. 10.3) ilind ghid at dupa gauri tehnologice de ti pul gauril or 5 din flg ur" 10. 2 b
Akzajele III (fIg. 10. 3 a) se executa prill strllnjire inlerioarf, de de sel11 ilini sare,
rol osind bare eu CU!i le sau eu capete de strunji t ell pl aclI! c dllre.
I I
,
-.
,
:0
I
r.
I
II

I
>
' ../
1
I
I
i
/ Le::
, , , ..
..
I I
(
I
/. I
..
!2

r-
'-1
... ..
o b
Fig. 10.3 I'relucrarea alezaje!or cilindrilor respecli l' a !oco;l'Uriior penlru cama$ile de cilindru
Prelucraril e sc fac pe ma$ini verli cal e de alezat cu mai Illulte axe, numallJI acestora putand fi
egal Cll numil rlll aiezajelor sau diferil. in al doilea caz, prelucrarea se face prin (de exemplll,
se prelucrcaz:, alezajele J 3 apoi 2 4). ]n cadrul unei eta pe ulteri oare (d upa pre lucrarea
definiti va a alezajelor laga rel or arborelui colit) are loc prelucrarea fina a sllprafe!elor interi oare ale
cilindrilor (fie prin slrunjire, fi e pri ll alezare) pentru preg5tirea in vederea honuirii .
Penlru 0 mai precizie, lltilizand agregate speciale de frezat alezal, la 0 pc
suprafara de baza I CLi ce ntrare pe ali;zajele lagarelor arborelui colit (fig. I OJ a) se execut,j frezarca
de finisare a de 4 lil cota ! fata de axa arborelui cotit apoi a\czarea sinl1l llana a
alezaj elor eilindril or (fie loale oclal i" fie nUlllai cate un grup de alezaje).
in mod asemanato r se prducreaz:i blocurile ell usca te lib r-: (s lip fit). jn cu?u!
blocuri lor eli Ll sca te r resatc. din eorpLiI bl oCllllii se prclucreaza la 0
slinilard, iar opcr<qia de pc agregale verlicale de alezat sc incheie la alezarca de
semifa hricarc, dll p:'i care urmcaza prcsarea Inlr-o operatic ulr.:r ioara se executa honuirecl
lor.
in eazul blvcu ril or eu lIlll ede, se face nllll1ai pre lucrarea suprafe\elor 11 (fig. 10.3 h),
alezarea de fini sare a acestora execut andll-se dupa prei ll erarea definili va a li niei arbore lui cOli!.
Prclucnlrcn diferitclor ga uri
Deoareee este necesara exec u!i a unui numar mare de gauri nelecle, palr- llnse sau ncpalnlnse,
akzat e. tarodate, I"mate, le$ile, ori entale perpendi cul ar sau lncl inat pe sllpraferele pl ane ,au
inci inate. se preteaza bine concentrarea operalii lor de prelucrare pe linii automate, prevazute e ll
agregale CU CUP,;l,; multiaxe.
Preillcrnrca alezajclor lagarelor arborelui cotit, ..-borclui ell came arborilor
in term cd ia rio
Preluuarc" accsto r alezaj e se exc-cUla in doua erape:
in pri ma eUl' ii se preluCl'c:l7.ii fi nal suprafetelc plane de a$ezare a capacL'i or lagarelor 2 $i se
execll l3 prel uLTii ri ie de semifini sare die sllprafetelor sClllil agflrelor 2 (fig. l OA). i\ceste surrafc!e se
prei ucrcu 5 prin h'ezare cu un grup de freze profilate sau pr in bro$are ori zontala. In general
se prii l sllbdi vizare reducand astfel gabari lll i ,"ul ei pUle rea necesari1
n-, I
r/; I 0


\ 2' '
Y \l
J'
Fig. 10../ Prell/Grareo sl(pra/e!elor pCl1fru lagclr<,ic arb orelui COl it.
Uneo ri se apli ca pe 101 co nturul 0 [rezare de semifini sarc urtmi nd ea prin bro$are sa se exec ute
numai suprafe\el e pl ane de a$ezare a eapaeelor.
in ':lapa a dOLl a, dLlpa asamblarc" capaeel or la bloc, prelucrarca alezaj elor lagarel or arborelui
CO[il , arborelul eu came $i arboril or intermediari (fi g. 10.5) se simultan la a singuril
pe agregalc ori zo ntal e de alezat eu Illai mult e axe. Se lucreaza eu eu!ite aplicalc pe bare de alezal,
ulili zarea unor astfcl de lIlilaje. speeiali za te asigurand condi!i ilc rrivind: dintre axe.
concenlricitatea alezajelor; precizia de forma dit11ensional a a a!ezaj elor. in urma acestor
preluerari eapaeel e lag[rrelor nu mai sunl inlersehimbabil e.
Fig. 10.5 Slrul7j irea simll/lol7ci a o/ezojelor /agcirelor orborel ui colil.
Opera!ii de control
Prineipalele opera!ii de conlrol li nal sun!: verificarea eo ndi !iilor tehnice impuse suprale:!ei or
pll! rle, cilindril o r. lin iilor lagarelor arborelui colil , arborelui eu came arboril or
intertned iari verifiearea etan,)cilCq ii circune lor de r,'cin:: ..e. in care scop bl ond se supunc
probei de presiune. Probele se fac pe bancur i speci ak. eu di l;; .. il c lichi de . De exell1 plu, pentru
circuitul de rJc ire, inlroducii ndu-se 0 solu!i e de ulei sniubil ilZo lat de socl iu la 0 presiune de
O,2 .. .0J MPa, in limp de doua minute nu se admit asudari sau scurgeri . Pentru circuitcle de un gcl' e
sc int roduce petro l ia pres iunea de 0,5... 0, 7 MPa limp de doua minule, in care de asemenea nu se
admi t asudari sau scurgeri .
10.1.3 Reconditiona rca blocu lui motoru lui
Pentru reconditionarea blocului motorului sun! neeesare 0 seri e cl e opera!ii pregatiloarc nrinlre
care proba de a canaliza!i ei lichidului de rilcire a ca nali za!i ei de uk i. penlru
--
eva luarea defeqiunilor preeUOl $i pentru slabili rea lehnologiei de
Prineipalc le de[eC\iuni ale unui bloc motor sunL ar,-,la1e in figura 10.5. iar posibil il5[il e de
sc In tabelul 10. 1.
:OQ '
mr. -L
c I , --- - -. !-.
l . , .
nJ g
/ -" -.
] / 7 J
Fig. 10.6 Localizarea prineipalelor de/ee{illni ole unlJi bloc molor.
Tabel 10,1 Principalele dcfcctiuni posibilitiili de reeondi1ional'e a
blocului motorului
1\1'. [)et" qi ulle Tch nologia de utilaje,
I
crt. dispoziLi vc:
,
Se reeondi!ione;mi pr in: - Instala!i.; de
3 - suuare electriea; sudura;
b - sud3re oxiaeciilenica ; - epoxiciice ;
c - lipire eu epoxi uice. - Dispozi li\
Dupa sudare se lace proba hidrauli c5 13 p
=
0.4 hidraulic penlru
MEa, timp de douii milluk.
I Fi sur i in bloc
verificarea
I
-,
i. Sp,-,rluri in bloc Se aplica un petee din fOIlLa carc ,e sudeaza electric.
-
Oupa sudare se face 0 proba hidraul ica la circa 0,4
Mpa, timp de 2 minule. I
a) Se aplicii un petec care sc sudcazii;
b) Se incarca eu material prin sudare oxiaceti lenica.
Dupii sudare se face proba hidraulicii ca la per. 2.
4
3 Rupturi in bloc
- de ul elaL; Sc recti lica mai int;ii eapat d e pa licrdor pe supwfa- Deformarea sat!
- de
lor
!a de pentru prelucrarea dcformatiilor sa u a
rectifieat plan.
,-, ul.i ne\ilor palieri
uzurii. dupfl care se pc bluc apoi loc3
se alezca/
c
, la cota nomina,,", . res pecland
- de a\t-z' ll ;
:i l zUr"
- Dispozitiv de
f
lll r pen tru
ell
presare
came ________ ____
G ll LlIra

pentru lache! i
aJ Se alezeaza pentru tacheji la 0 cota de
reparatii se folosesc tache!i cu dial11elrul majorat;
b) Se alezeaza la 0 COLii majorata. se
preseaza buqe noi. dupe, ,'arc sc interiorul
- Presa hidraulica
de ate lier;
- Dispo zitiv de
presa re-depresarc :
acestora la cota nominala sau la una din cote le de - de aleza!:
repara\ii . - Dispozitiv de
____-,-____________,--____ _ _
a) Se refileteaza gallrile 1<1 J imensiunea de Ii let - InSlala[i e de
, galll ilo :..:. ta::..:. tl' __ : i sud ur[t: ""c....J.,:..:iL' .:..: .:... J.!.llediat superi oara . .:..___________
10
b) incarca eu material prin sudare oxiacetileni ca
dup a care se ex ecuta gaurirea filetarea la cota
nominala;
c) Se buqeazii eu buqe fil etate exteri or interi or,
confeqi onate eil semifabricat din materi alul de baza
al blocului motorul ui .
I
.o-r-l--',=e '-"' "' a::': , ..:::': 8 Uz u r" il I e zaje1:- a"'Ic:':' ze-" z--' a c-" i I e I a co I" m aj oratC i "e
pelllru fixarea
de
cilindru
I
Oelcrior"rea prill
zg,l nere sau co
rodare a supra
te!ei de asambl a
re eu cbiulasa
Deformarea su
prafc!c: i de asam
bliITc eu chi ulasa
Se rccondi!i oneaza prin m"nuaia a zonelor
respective cu 0 pialra eu granula!i e tilla.
Se rccondi!i oncaza prin rcctifi carea suprafelei
dcformate pana la 0 ad ancime max ima permi sa.

ULura gaurilor
cl m bllqele
arhori I or eu
, ca ml'
nl(l nlcaza noi eu dilllensiuni cxteri oare
maj orale
Sc a!ezeaza la cola nominal a sau la una din cotele de
reparali e.
- Je gaurit ;
- Oispozi li v de
ghidare.
- Dispozil iv de
presare-lk presii re
cl e cil indru;
- de alezaI
vertical :i .

- I'iatra cu mu chii
rotunjile
- de
rectifi cat plan
- Presa hidra ul icfl
de atelier;
- Di spozltlv de
I

___L. lk al c7.at.
La repararea prill sudura pentru a evil a lcnsiunil e carc se produc prin dil atare, bl ocul sc
ireprat inlr-un cuptor. Penlru sudarea oxi acclilen ica incfrl zirea se face pii llll la circa
700C, iar la slI darea elec tri ca (c. c. sau c.a.) pan a la circa 200"(:, Este indicat co apl icarea
co rdonului de sudura sa se faea discontinuu, succesiv in pllrli opuse. Oupa sudurii , blocului i se face
o detensionare la 600 ... 6S0C fiincl lasat sa se raceasca lent.
Sudarea tis urilor la blocuril e turnate din ali aj de aluilliniu se face eLI eieclrozi de aluminiu.
810cul motorului se reformeaz3 in urmatll!de situa!ii: flSuri , criipaturi sau rupluri in dreplul
lagarel or pali ere, in dreptul lor de cilindri, sau in loclli un de nu es tc posi hil '-I
sudare a; fi suri ale sP"liilor dintre de ci lilldri sau care traversea za gaurile fil et"l" cle
Ill olltare a prezoanelor; diamctrc! e alez".idor de li xare a de cilindri sunt mai mari decal
c,' lol limiUi de prelucrare; ovalil atea 5i conicitatea lagarcl or paliere sunt mai mari dcc;rt va lorilc
maxi me acimisi bil e.
10,2 FABHICAREA SI RECONDITIONAREA CHIULASEI
10.2.1 Condirii tehnice, materiale, semifabricatc
Conditii tchnicc
Forma consrructivii a chiulasei 0 all umila asemanme a procc, dor tc hn ologice de
Ca bricare eu cele cc se execut a la bloCld rnolorului , indeosebi pentru prelucrarea suprafclel or plane.
Unele, dcosebiri sunt delerminate de li pul motorului 111 .a. s. sau m.a.c. ti pul racirii cu apil sau aer,
amplasarea supapel or, rnaterialul sernifabri catului erc.
Condi\iilc ill1puse refcrit or la precizia su prafelelor pl ane sunl asemanatoa re cu cele prezentate la
blocul mOlorlllui. Alte prescriptii se refera la: bataia max ima a suprafe!elor conice a scaunului
supapei in raport cu cilindri ca a ghidului de supapa (max. 0,03 mrn) ; vari a! ia inclinerr ii
supapelor in raport cu supra rata de rererin!a (!: 0.1 %): pozi!ia axe i pentru injector.
rc, pcctiv orifi ciul penml buji e. Coudilii si mil are cu celc prcvazllte I" bl ocul mot orului se refera la
1
rugozi tatea suprafe!elor.
Materialc
Materi alul eu eea mai mare util iza re este fonw di n marcil e Fc20, F, 25, STAS 568 -75,
sau fonta spceia la alia ta eu erom; nichel, molibden cup ru.
Ali ajele de aluminiu au 0 tot mai mMe utiJi zHre la m.a.s. mai ales la motomele raeile eu aer,
deoareee redue masa mOlorului , imbuniil J! csc ca lilJ!ile antidctonante ale camerelor de ardere, au
bune cali !ii!i de tu rnare . Compozili a chimi cii a unoI' ali ajc de aluminiu folosite se arala in tabelul
10. 2.
Tabd 10.2 Compo/.ili a ehimi61 " unor ali llj e de aluminiu pentru eh iulasc
deite eu acr
-
S' "
U :\ Iiuj ui
I
Zn Mn M . 1 Ni
g --"'--'-::::'-;;--f-:='::--'--- ,
I
I
0,20 0, l.j 0,100 1,08 0,56 2,06 1,20

- - 0,302 12, 70 1,03 0,6U 0,20
,
-
-
7,00-12,00 1.90
'--_-,_ --'_ _1'-, )_0_ -'- __0-'- ,) '-' 0'-0___0.4
0,)
0
_ _
Semifabri eMc
din fontii se toama in fonne din ames lee de [ormare, dupa care se face un tratament
de de delensionare. Chiul asele din aliaje de aluminiu se toarna in eoehila urmata de 0
Iw'cau'a nire anifi cial a.
10,2.2 Tchnologia de prclucrarc mecanidi
\'o rma conslrueli"a a chiulase i pC:"III itc 0 anlll11ilir aSell:;ll !Cl re a proeese lor tehnologice de
rilbricarc ell eele ce se executa :a bl ocul 111 0tOrL"di . mai ales pcnlru prelucrarea sup ra i<:!c!or plcll' c.
Unelc c!eoscbir' sint determinate de tipul motoruilli m. a.s. sau m.a.c, tipul rac irii eu apit satl ael",
amplasarea ,upareior materi alul semifabri calllilli. Din eonsicierenl e cconomice de eal;la te,
preili crarea ehililase i se poate organi za pe linii aUlomate.
in general proces ul tehnol ogi c de prelucrare a ehiuiasc i euprindc urmatoarel e etape:
alegerea bazel or de
preilierarea sliprafere lor plane:
operari i de burghi ere, iirrgire, ":aare, riletare, lamare, tqire;
opera!ii de prelucrare in stare asambl ara;
conlrol fi nal.
f\wlnd in vederc ascmanarile eu prelucrarea blocuilli motoruilli in eontinuare se vor preze nt a
doar une le as peete mai sel"ll niricalivc.
Ca bazi, de 8$eZare se ct k ge in mod sliprafa!3 pla na de asamblare ell bl oCLd mOl<l rul ui .
care permil c 13 0 singurii inslalare, c:\eeUl area ry:cljoritii! ii openqii lor de prelucrare meeaniea. r en tru
asigmar"a pozi( iei static dClennill cllc in J ispozil iv pc surra fata plana a bazei de se exec uta
gami (eh,;, :ogiee de g'lidarc a dispozi ti vului (conform fi g. 10.7).
Fig. 10.7 Bme de geillrile Ichnulugice de prelucrare a chiu/asei.
Folosirea unor speeializale (ma$ini de hezal orizontale, vertieale, unilaterale, bitaterale)
eu mase rotative etc. asigura preluerarea supraletelor plan-paralele simultan, eu mare produetivilate.
Operaliile de bllrghiere, Hirgire, larodare, lamare, lqire se executa la agregat
prevJzute ti-eevent cu cape Ie multiaxe.
o situatic particulara 0 reprezinta preluCl'area scaunelor ghidurilor pentru supape. in vcdcrca
respeclarii (onti qiei de eoncentricilatc 1I1\ re scaunul ghi dlll supapei. preluerarea aeestora se
e\eeutzl sim ulran pc m<I$ini-Ull ci le agreg"! cu capele Jl1uiliaxe (conform fig. 10.8).
:-.,
I
Fig. /0.8 Schemo /)f'c/lIcr(irii pc ell oc(ionare din 3 parri. CI ghidul'j/or de
slIpopci (aJ, a /uco.)lIri/or scolll/e/ur de .1'111'01"] (h) .)i u/ilele/ur luca.)urilur penlrLl blljii (c).
In aceia"i scop, dupa montarea scauncior 5i ghiduriior pentru sLlpape, se executa a!ezarea cle
finisare simull"na a aecstora (conform fig. 10.9).

. A !J
r

p
Fig. I U.9 Pre IliaC/rea de/illisare a scmlll,' I"r .yi ghidurilor de s/!pap6.
La und e procese tehnol ogice, dccasta opcralic ,k fini,,,r, se execut a in douJ faze succesi vc:
1118 i inl<i i sc: akzc'aza suprafele le scaunului sup'lpci (dupa lcnninarca pre lucrJrii scula nu sc rctra!;c) .
ia r apoi se alcLena suprafalil inl eri oara a ghiJului supapci, ccnl rarea [rlci ndll ' '' c in di n capul
sc ulei carc a alezat scaun ul supapei.
Monl :IJ'CJ sec.,melor ghiduril or dc sup,,!,a se exeCUla prin presare. Scaunele de supapa sunt
racite IOLa I in hnie de aZUl li chi d sau g;ICd!a carbonicij , apoi sunt presatc in men!inu te sub
sarcina ell "-j utorul ull:li dispoziti v special. C:i ul asele dill aliaje de aluminiu se indil z(';;c I, circa
160C int r-un cuptor apoi se preseazit scaunele supapelor in prealubil in azot IichiJ.
Dupa efecluarea unoI' opera!ii de ajustare montaj esle obl igatorie verificarea
slipapelor pc scallneie lor.
Pentru 0 chiulasa de m.a.c . succesiunea principalelor operarii ale procesului tehnologic este
prezentat'l in tabelul 10.3.
Tabcl 10.3 Succcs iunca rrincipal clor orcr-a(ii la prciucrarca meca ni oi a
N,::
Denul11i rea operatiei
!
o cfct[ic:i
hCL:llca lk a supral 'c telor plane
._ __1! SII Infcno:lra $1 lawrnlc) ___
gaun lor de centr.:: r., _ ".:.;=---___
'on trol bal.c lchnologice
4 Prelucrarea prin rrezare de semi a
suprafe!elor plane i plan para lel e
5 Prducrarea concentrata a difcritel or gau ri pc
1-- -- ctape (bur)!hi cre, largire, alezare)

6
7
1 arodare, lqire
I-rezarea de fin isare a suprafe!ei de pe
h I tiC ul mot oru lu i _ _ ,,-.......,__-:-;:----:-____
I' rcill crarea prin strunjire de sem ifini sare a
pcntru scaune aluajelor pentru
I!.!h idu ri le de;u ape_ _ _
_ _ chiulase de m.il.1.:.
na-unealla
_I
..\ grega t de frezal

Al!regat d" hur!!h iat. lama!
lVIasa Je control ___
Agregat de rre;em
Agregm de burghiat $i alaat
1\ rell.at eu ca!Jete multiaxc
spccial a tl> frezat cu douJ
bro-e "crti cale masa Ion 'itudiml a
Agregat de strunj ire
9 f Presan.: a scaund or e lllrU SLI (I C (.l' pr.::e.:.; sa:::[c: e'---_ _ _
_......:__
---- -
_ _______
12
10 I Prcsarca ghi du ril or pentru supapc Pre sil hidraulica
II I Preiucrarea delini li vfl pri n aiezare lina a spcciala de alezat fin
scauneior uiczajelor in gh idurii e supapeior
CO l1l rolu l sUf'af'eio r
ADanll de control
13 Asambl arc, aj usrarc Bane iucru
-
..
- . .. ..
0
r - "
14 . IOba pncUnUIlI CJ a cllI ul ",el. pl esa lumpie t l3anc pI oba

prcstune
I Il...: a=iI'--_ ___ _ _____ ___ -L__________ ____...J
10.2.3 Rcconciitionarca chiulasci
Principulele defeqiuni ee apar la ehiulasa. prCCll m posibilit{l! il e de rcmed iere a aeestora SUIll
prezc ntate in fig. 10.9 labelul 10.4.
,.
,
Ie
J
Fig . 10.10 Localizorea principalelor delee!ittni ale chili/osel.
Tabe! 10.4 Principalclc dcfcc(iuni posibilitiiti de rcconditionare a
])eJCqiunea I
Tehno logia de recondirionare
<.I" fec
liunii
Nr
l _ _ o I
Fisuri , erapalllri pc
sll prafap
Scurgeri cle apa prin
orifieiik de trecere a
prezoanelor de
prindere
Se pr in: a)
electrica la r(cc: b) slIdare
oxiacctiicni cil: c) lipire Cll i
epoxidice. Se verilicil
chiulusei pri n prob" hidrall licala 0
presiune de 0.-1 !Vl pa ._ ______
Se alez(azit oril'iciul se preseaza 0
de trece re care sc poa te ung" la
exterior eu strat sub\ ire de ermetic sau
nitroemai l. Se veri fi ca
chiul ase i pri n proha hi drmtli ca In 0
chiulasci
utiiaje, di spozit ive I
instal ari '': d(
epox idice ;
Ill stabiie hidrauli ca
pentrll verifi earea

Presa hidraulica de at el ier:
de alezat VCrli calii;
[nstaia!ie hi drauiic3
pentru veri fica rea

_-::- J-:,,--;-:- IJJrcsi une de 0.4 MP a'-_ ______ ----.,--c---
Deforl11arcu Se recolld i! ioneaza prill frczarca I!Vl a?i m\ de frezat
slllx3i"e!ei de acest ci sllprak !c oriLOnt,da
hlocull11ol< )rului
---'--'-'
2
3
2
______ __ 4
-l 5 L I. ura su prnt"ere]or J) Se inlocuiesc ghi durile L1 zalC cu de alezat;
a ghi ghiduri ll oi, care dupa pre sare se Presa hi draulica de atd ier.
dur ilor supape lor de alezeaza la cOlele de repara]ii ;
ad mi sie evac uarc b) Se alezeazCt ghidurile uzalC la COl';
majorat e se lolosesc supape cu
diametrul li jci m'- ri t prin cromare.
S" rccondilioncaza pri n alezarca dc .rl ezal ;
la 0 cotft majora tii se Presa hid rauli ca de al d ier.
preseaza ghiduri le cu dialllelrul
ex terior mari l
6 7
8 $i 9
J
l lura lor
supa!1elor
admi sie

Ciuril uri. uzuri sau
sllfluri pe suprafat a
dc a supapei
de'adlllisic sau de
I.!Vacuare
10 L Lura
I I \ pL'n! ru sca ullul
de admisi e
S(JU de CV(lc u are
a) Se (i"rezcaza) suprafalll de
a$czare respecl{rnd unghiuril e de
in clinare;
h) Se introduce un scaun de Sllpapa
nou ce se prescazlt pri ll subraci re la
70C urmaUi de 0 reclifi care a
supra felei con ice de
in ambele cazuri supraraiu conica de
. ' t$CLare se rodcaLii cu ___t--:--,
Dispozili v pncumat ic de
reclilieat;
Presa;
Dispoziti v de rodat
supapc.
Sc recolldi\io nc:tL5 pri ll 3it:zarcit de ala"l;
Iuc<l$ului la 0 cOlii majorat3 sc Pres,-r hidrauli ca.
preseaza un scalln de supap;] nou (care
va ti sllbraci t 13 -70
0
e) eu diame lrul
exterior m[lri t cores Ullzator

Se pri ll zell cuirca
lI wr" suprafetei de
a injectorului
sliprafetei respec ti ve
de g;l uri t:
Se reconditioneaza prin frezarea
suprafetei res pective
Zencuitor.
Ma$i na dt! frczat plan

12 Ciuril uri . ri7..Uri sau

13 r Dcfl,rmarea
suprarelei de
asa lllbl are ell
co leclOrul de
r
admi sic salt de
1----- e \ ac:.:u",d.:.:re:..----,::-;----:--:--!
1-1 iJelcr illrarea tilctu ill i ill Se rdiiclc;!dr I" COli; Instala!i" de sudurf,;
I pent ru f1\at"cil rnujoralii: de gauril ;
rdor. b) St.: incarc5 eu Ill akrial pr in Tarozi ;
supor\ il or ax ului oxiacetilcnic5 lUra care SI! g5urqlc 'i i
Dispozili v de ghidare eu
l:ltlbutorilor $i gauri k se fiJeteaza la Cula nominal a.
Ie.
I
, de prindcrc a
colecloarelor de
___ J..:,,,,lL::.:l nl:.:::. .::e-'-v=.3c:::: l:::::.:r.::c___________ .:.: is.ie ta
Un caz partic ul ar il reprezinta uzu ra supmi"e!ci de a supapei. i n funqic de gradul de
uzura, recondit ionarea poale ri fli cuta prin rodare, prin rec tificare Sil U fre/el ,., $i roclare prin
inl ocui reu scaunului de supapa.
Rodarcu ,e face co rp la corp ln tre supapa sca unul supapei In prezcnp unci pasle abrazive.
Procesul sc 1'0Jtc considera incheiat cand pc suprufal<l de a scaunului apare un ine l ci rcul" r
de cul oar" nraU. nel ntrerupl , carc are aceea$i forma pe talerul '''papc i.
In cazll l unor L1 zuri mari saLi L1rme de coroLiunc. scaun ul Slrpapei se frczcn5 1I1ili zand truse dc
I"reze. JlIpii car" se face rodGrciI .
C5nJ este preva/_ura eLi dcu$abi lr supra!"a! , de etil n5are rec til icii . sau in
ealUri ex treme, seaunele se inloclIiesc ClI altele noi apoi suprafa!a de se eu
supapa.
In t!nalul acestor opcra!ii de recolldi!i ona re se face 0 veril!care a etan$ed!ii supape i pe scaunul

Chiula sa se refonneaza in urmatoarele C31.1I, i:
su tl uri pe slIprak!ele canalelor de adlllisi e sa u ,k lOvacuare ale camerelor de ardere;
t! suri ale perelil or in zona ghidurilor sLipapeior de cvaCllarc:
ti suri ak perejilor camcrci cle arderc.
11 T EI-tNOLOG IA DE FABRICARE
RECONDlTIONARE A PIST OANELOR,
SEGlVIENTILOR Sf BJE LELOR
Gruparea acest m piese intr-un capitol separst are IJ baz5 cr it eriul const ructiv (fac parte din
grupa teilnologia de fahricare reconclitionare !I ind deosebita de Is 0 piesa I" ccalall o.
pentru executarca opera\ii doe prelucrJre raman valabile problemele cle
prczenl:t\e in capitolcie prececlente (prelucrarea suprJfetelor exLeri oare sau inter iome, a canalelor,
,lIezajelor. cliferitelor gClUriri etc .) adoptate la specificul fiec[ll'ei pi ese in parte .
11.1 FAB IUCAREA $J RECONDTTIONAREA PISTOANELOR
11.1.1 Conditii tchnicc, rnlltcrialc, scmifllbriclltc
Con di !ii tehnicc
ranicularitil!i k constr uctive fu nqi onaie illl!1l1l1 penlrLl excclJ!ia pi Sloane lor 0 Inah'l preci zie
dimem,j"nala. a Connei. a di spuncrii rcc iproce a clcn1Cllldor geometricc prCClJm a ca lilill ;i
SlJpr<1tc!e i. I'rincipJlele conditii tehnice se pOL vcd,' cr in figu ra 11 .1 .
--, - --;
- " " -
."
.
--
,
- -' -"
.. '
. ".
. ,
. -.
Fig. Jj .l de execlf(i(! O/1II111i pi.\ /on de JJ1 O.e.
Din mOli ve economi cc de toleran! ele slninse ce impun pentru suprafa!a
eXleri oara se ob! in prin sortarea pi Sloane lor pe grupe dimensionale. Pi sloanele fabri cate til piese de
sc him b in trepte de repara!ii de 00,25, +0.5 sau I mrn se marcheaza cores pun7iilor
1\" R
1
, R.,
Cali tatca supraktelor prelucrate depinue de rolul aceSlOra in proccsul Pentru
supraiu\a exteri oara .. ,O,2) ,11m, penlru suprafe!ele cana lcl llr de segmen!i R,=( 1.4 ... 0,S,
!i m, pentru alezajul bol!ului R,=(O,4 ... 0,2) ,11 Ill. Pe suprafqe'c prelucrat e nu se ad mi t zg5rieturi,
ri zuri. bavlIri , urme de lovituri sau alt e derctle. Toleranta pri vind mas;1 pi slonului se adillite in
limiUe (0.5 ... 2)' :, din masa totalii a pistonului .
f'nlru a se putea impereeherca pistonu lui cu bol!ul bie:la pc grup e, ace:stca
mareheaZ.a prin poan sol\ilre sa u vops ire, indieand u-se pentru grupei dimensionalc\
masa de :liez:lj pentru boll.
in conditiile lehn ice se mai preseri u: proti lul pistonului in plan longitudinal Iransvers, d.
tratamentul de protec! ie condiliile de marcare.
Material e
Avant! in vClkn: eonJi! iile de ale riSlonlllll i, 'l iJjele de aluminiu s-au llWci il GI
liind ce le mai smisladlOarC, daroriUi ealit{l! ilor pc care Ie au:
conduCli vilal c lcrmi ea ricli cala:
densi lale mica:
propri ela!i anlifr icl iune superi oare uzinare
Dupa cOn!inUiUI ekmentului de aliere, ti e al uminiu penlru pi slOane se imparl in douii
grupe:
ali aje pe de sil ie iu, grupa Al - Si - Cu - Mg - Ni (silllmin);
aliaje e baza de eupru AI - eu - ]\.i - Mg (a li aje Y)
Dintre aliajele baza ele sili eill pentrll pi stoane se lltil izeaza ali ajele elltecli ce
Propricta!ile aeestor aliaje clomeniile de utili zare se dau in tabe lul 11, 1.
Tabel J 1.1 Prorriet iiti ic "I iajelor de alumin iu r Clit ru ristoa nc
domcn ii lc de util iza rc
' \",:..:. i::.<1", iu:..:. 1 _ __----,,-,__----,_ _ -=-.? ropricla I i dOl1len ii de u I i I i74!rC__--,--_ ___ ___-----,
Aliajc ACCSl\; uli: je poscda coeficienl de dil atare lermic[1 eare se Illiqoreaz pc masura
bal"' lk c<>n !i nllt li lu i de siliciu . A: i;ljclc corespund eel mai bine ee rin!ei
si liciu ' de a avea lin codicicnt de dil alarc cat mai arropiat ele eel al cilinelru lui . DalOril 3 aCl'sl lii
faplj oclIriic la recc pOI ti mai mic i. din cCirc ca uza lIzurilc ineleoscbi a segrnenlil or a
canaklor VO l" Ii ma i recl use. Majorilalea conslr,reloril or ulili zcaza aliaje
elatorita clilalarii lor redu se dar mai ales pC:1l ru calitalilc lor bunl' ele frecare ?i ULIUU .
TOIOdm(1 de sunt mai pu!i n sensibik Ia fo rmarea lis uril or. Aliajele hipere ut ccl ;Cc SUI H 'I
mai d ifici le la lurnare, iar penlru a reduce pcrico lul de fisura re la turnare se aclaugii
sodiul ca mod ifi ea tor. De asemenea. de rczista mai pu\in la oboseala t(,[l11i ca.
Rezisten\a mccaniea mai slaba a ali ajelor pe baza d<: silie iu la temperaturi rdicaic'
conduce la see\ iuni mai mari , dec i la pi sloane mai grele. ma ri rea seq iun:i c:sk
de: ensitatea mai mi di a acc:stor aJiaje. propri etii \il or lor. , ali aj cl c
elilectiee sunt ali aje le smndard exc:cutarea pi stoanC'ior de diferit e tipur i. In GILu l
lInor 111 ,3.C. pUlernie soliei lale folosesc ali aie hipereuleelice.
!\ Iiajc pe Ali ajele din aeeUSla grupii au cuclieientul de dilatare cc: mai In care
bazj pislOanelc se prevad eu jol'uri m,ir itc ceea cc l'uvori zcJL:I int ensifiearea uzuri lll f
CUP]' U Dr: 'iL' car
m id lencilnta de a Inrl11 3 I "U ri Ia ealJ. lJalrll"ll u propndiiplor mt:cal1lCe
ridi c:,te, ;,I ;Cljelc r c baza de cuprll se pentru execll! ia riSloancior ale m.a.e. eu
o
Semirabricate
La exccuti a pi SLOJ nclor scmifabricaLck se oblin pri n tumolre in sau maLriprc. U'lcl e
incercari se refera la rea li za rea semifabricatelor prin , inLeri zare din r ulberi de ali aje de aluminiu
Ilip' reULectice.
Turnarea in coehile CSLt: procedeul ell eea mai mare apli cabi liLarc deomece se 0
structurd ell granula\ie [ina cmacteristi ci mecaniee riji cate. Preci zia semifabrieatelor estc mai
lnalta, calitatea suprafe!elor este mai buna, ceea ce derermina adaos urilor, pcn tr u
prelucrarea mecani ca crqrerea coefic ientului de utili zare a meLal ului . in acesr caz se prcvild
adaosuri de (0,8 ... 1,2) mm pe 0 pane. ProccJe ul permite tume,,ca pisloanelor Cll forma calole i
compl icata lcazul moloarelor CU injec( ie dirccU.
Pcntru llzurilor can,,;ui ui prilllului segment, la pi stoa nele puternic incarcalc tennic
se pome lnco rpora un inel din font a sau aliata (fig. 11.2.. a, b, c).
________________ b
'::T-: I! IF;11111 ![][tHII! la i :; C
d

Fi;; . 11 .2 Piese de pl"O!eClie inglobole 10 !umore: 0- incl simp/II; h - inc I ClI preilingiri, c - illel
prof/lo! , d - pies6 ineloro.
In uncle cazuri. in ca lota pi stonului se inlrodu ce la turnare a picsa inelara din fonta aliatrl (lig.
! 1.2, d). pentru a evila arderea Illuchi ei superi oarc a camerei de ardere din piston. in accasl >l
sil li atie. inelul pi r sa de proteC!ie sunt realizalc cu legiitu ri inrre ele. Aeeslc pi ese se incorpurcnJ
li e pr in metoda 8MI (realizarea unOr ri zuri pc :uprafata piesei, ellrii! irea perfeCla turn area sub
pn:si une). fie prin l11et oda !\ LFfN (acoperire eu un SLrat de aiuminiu prin inlroducerea inlr-o de
alu lll illi u I' I. llb! illerCCl unui strar de al ul1liui u dc I-tel. lurnarc In lil11 pul ciind stralu l de
"I ulllini u in!ermeciiar cstc in Slare plastica). \ Iatc ri alul pentru pil' scic incorporate po ate ii lk tipu[
l1iraist eu Ul"m810areCl compozi!i e: (2.7 ... 3, 1)" " c. 11. 5... 2.5)% 51. (0. 5... 1.'; )% i\ ln, (5.0 .. 7. 0)" "
Cu, 11 .0 3.1i)% ( I". ( 15... 17)% Ni cu Sl ructur:l auslenil ica. Coefic ienll!1 de diJala re 1'-U x
10 -6 grd -I, <l propial de ce l al siluminiului , as igura d iminarea \II1 W cforl uri supl il11entare In linll'u!
illcfllzirii pi stonul ui.
in cazul ullei fabr ic3\ii de seri e mare, proccsul Lurnarii poaLe Ii cOl11plet aUlomati zat.
Matri tarea pistoanclor din ali aje de aluminiu asigura mai l11are un ilonn'l "
sCl11il:lbri calelor, raiD de cele turnate insa la Ull pre! de coslmai ridicat. Pentru matri\are se loloscsc
l ill guuri mi ci turnatc in lingot iel'e racite ell apft, ceea ce asigura 0 strucLUfi1 fi nn
'c lkbit eaza, se forj eaz{J penLru 0 formare prealabila dupa care se mat rilca z<1 . Matrilarea se apl icii la
mot[) arele fonate penLru aul ocamioane. motoare pc:ntru sport curse, uneori la molomc de
Cll toturisme de clasi! sllperioani .
Tratamente lelmice ;]coperiri dc protectic
!"EHamentul Lermi ..: al pistoancl or CO ll sta III cnli rc urmuta (trti ficiala. Prin
sc dimlv:"c,, ekmentului dc alicrc in soluti a solida. cviL" ml rormarea unei SL ll cl uri
I!fusi ere. Prin itutnilrLlni rc sc rea li zeaza prccipit:lrea a unoI' chimi ci, care condLic e h-1
imbunatii Lirca earaeleristi cilor mecanice. Tototiala, pri n imbatranire :;<;; reulic lensiunile It'fmice care
"par in ti'mpul Llirnfirii datorita seqiunilor nCLIlliforl11e ale pi sLOnll! ui. De cxemplu. penlru a!iaidc
di n grupa ATC Si 12 Cu IVlg Ni sc rccomanda (STAS 20 1-77) cMire in apa cu inculz.irc la
(5 00 ... 520)(, du rala men[inerii de (46) ore. urmala de imb5tranire la (170... 190)OC, limp de
(6 ... 12) ore. Tralamcn lul lermi c se apl ica inaintea prelucrari i mccanice penl ru a e\,ira modifi cii ri de
ynlum dupa operar iile de Clni sarc.
Penlru imbunalitr irea reZi Slen[ei la uwra in conditii grele de fu nqi onare (rodaj, porn iri la rece.
insuficienta ungerii) se apliea pi sloanelor acoperiri de prolee tie. in limp. aeeste acoperiri au
rolul sa lnlocuiasca pentru scu rt timp lipsa ul ei ului in cazul unei frecari uscate. Pentru pistoane de
aluminiu. ca acoperiri de proteqie se apli ca gra fitarea, cositorirea sau pJuJ11buirea ox idarea
electrica sau chimi ca a suprafe\ei de frecare (tabelul 11 .2).
Tabel 11 2 Acoperiri de protectic a pistoanelor
Ti pul acoperi rii Carac teri stici
Gra fi tarea Procedeu! con sta in deplln erea pe sllprafata a pistonul ui a un ui
strat de grafit rugos adcrent in grosimc de 8 15 JI m. Siratul de gra fit sc
ob\inc prin introducerca pi stoanelor intr-o solll\i e de grafit coloidal in
suspensle. Intl-o so lu pc de alc< l,1 metrilc 32,/" . ace tat de metd 15%
Co,itonrca sa u
plum buirca
nit rocelul oza 3%. Ca lit aple antifri q iu,w ale suprafe[c lor sunl supcr ioare
(dor oblillll te )rin cosil orire sau p l:.;; l..:, ln;c. ll::.)l::. ll:.:. r.;:. e.=--c_ _ _ _ -c -c---=--, --,
Acoperirile se ob!in prin galvani za re. grosimea stratu lui depus fi illd de
(5 .. .30) JI rn . Prin co sitorire se SCll l'l CaZa peri oadele de rodaj lkoarece
me talul de acoperire curge in loc urile de presiune inalta corecteazil l11ic ile
varia!i i ale suprafetei form ei pi stonului . Prin acest procedeu se rnaresc de
ase mCll ea ro rie ta til e antifrictiune i rczisten!a la alacuri chim ice.

elec trolitica
(el ox area)
ox idarea chimiea
Accstea sllnt procedee prin ca re pe sli prafa!a pis tonu lui se ob!ine un stra l dur
poros de 1030 JI m ca re poate rqine ul ei ul, marincl rezistenta la uzura .
Procedelll es te li mitat deo arece stra tlll de la sllprafala se poate desprinde, in
care caz lucreaza ca un abraziv. Prill oxidarea ehimi ca se obtine un strat mai
I dur mai aderent.
11.1.2 Tchnologia de prclucrare mecanica
Aspccte parlicularc etapcle principaie ale procesului tchnologi c.
Forma a pislOnului (scqillni eiiptice profil longitudinal var:abil ). condi! iile tehni ee
riguroase ce Lr ebllie realizate precllm ri gid iLatea mica a pislonului (pereri sub!iri) illlpun ca in
cadrul procesului de pre lucrare sa se tina seama de unc k cerint c de baza. Concentricita Lea
conturului exteri or far:1 de co nt urul interior ne prelucral sc poate obline numai cand pis tlJl1 ul se
pe un dispozitiv Cll striingere interioara cu aut oreglare. Condi!iile de perpendic ularitate Intre
ca naleJ e de se grnen li supra fa ta cil indri ca extcri oara implln preillcrarea lor concomitcntil la 0
singuril Cond ilia de perpendi eularilate intre ilxa boltu1ui axa de sime tri e a pi stonului
impune ea opera!iile de preill erare a aeestor suprafelc sa se exec ut e In cadrul aceleia$i
Pistoancle se fabrica in seri e mare, iar procesll l tehnologic de preillerare meeaniea compona
urmiiloarele etape:
al egerea prel ucrarea bazelor de 3$eZare;
prelucrarea sllpraklelor e.'(lerioare;
pr'el liermea alezaj uJui pentrll boll ;
opera!ii de g' lur i re frezare:
sort ar<" u pc gru pc lllasicc dimensi onak:
"pcrarii de control.
Alcgerca prelucrarea bazelor de
La alegerea aceSlora se are in "cdere ca pri n apli carea lortel or de strangere sa nu se provoace
--- -
pis lonu iui, sa existe posibilitatea exccularii unui nUI1l['" cfll mai mme de operil!ii la 0
singura prin,lere, sa 51': :lsigure 0 grosimc cal 111<li un il ,)rm{r a perelil or in condi liil e ex isren!ei unci
c3vi lrui i nl crioare nepre[ucratc.
Ca baw de suprafal3 inlerioara a brau lui lllanlalei pi sronului. Ca baza auxiliara
se rv lic gaura de cenl ra re din adaosul laSHl pe capul pisronu lui. li e alezajul penrru bol l (fig.
11 .3). Prelucrarl:a supralc!ei interioare a braului m<lntalei se I'ace 1 0 3$eZare pc suprafat a cilindr idl
brul .i ( fig. 11.3a) in treplele 7 ... 9 de prec izie (ISO): bii laia fqei frontale fai R de bra ul
interi or sii Il U depJ $cuscG (0,05 ... 0,07) mm.
1"
b'p\ II
i Ie

'

J
I
,
,
Fig . 11 .3 Df/eril" mrionl e penfrll bazele de u) e:;ore. u - slIpra/u!o eXI erioara brufa; b - .' ;/f l'e
vi"iljitri : c - elf hoi! l ehn%;.!, ic
PrcJucrarca sliprafc!c1or exterioarc.
in cazul r"brica\iei de seri e, prelucrarea suprofCi do l' cxtniOlll'C a cil nolelor pentru s,:gn:e n[i
se executii pc l11 3$ ini sel11i automate cu mai ll1 ulte ilXC (Ji g. 11 ...1 ). pcrrn il5nd la 0 singura printkrc 0
l11are concenlrare H opera\iil or.
C-:"- --ul,Il,l l
}-
cftj-..=_,,,,I
,- - -''''1
_ _ L _ _
r
--'
r ig. 11.-1 ,\ 'Llt c! IJI CI prr! /ucn,rh eXferi oure CI !);\"{Ul1u!w"/u () mu.YllI(i .';emiuufOmafCl ell moi Jnu/le axe:
_ r e/ e:;({r(Ui prci/!(Ih ilti (I J17ul1 /u/ei .\In mjireu ca/ulei' 2 - SlJ'lI/?j irea de finisure {/
3 - I'frll l/fi rea de a canulelor l)el1lf'1I .I'eglllcnil. -/ \' fl'l lnjirea de degro} ore a
man/olei ,51 C/ r('p,iunii porl,':J"egmenfi , 5 jinisoreo I'egllmi i pOr/segl1len!i.yi u conale/or: 6
s/r unjireoje( e/or 1I1liwullli COI7(1/ {lmun/olei : - sl r !lnji rea ovoid a pisfonului prin coplere,
Pentru fini sarea 'i uprafe!el or ex terioarc sc preter,( f,na Cll cuti Le cu virr -'o' ;. mant.
Pentru reali zarc;, su prafqci exte ri oa re profilate (ovali tate constanta sall vari abi la) se lltili aal.il
spec iale de strunji l. StrLlnjirea se facc prin copicrca forme i dLl pa (tig. ; 1.5) CU CLqi t cu
varf de diamant in doua treceri finisare), r<.! spcctancilln regim cle corespllnzator
(n = 5.000 rolfm in, iar s = 0,12 mm/ rot).
FI,f/" J1,5 prln cop/ere a "nU l pis/uj} Clf Ol'olilol e l'oriobi/a: I -' p,ston: ]
,yub/oJ}. .J - ("/./111 ("If v(il / de diwnol7l pel7/ rl t -I - ClI!;/ C/{ wllIde diamon/ penlrll .!inisore:
5 - polpal o!": 6 - .fiiS/em e/oslic de Ifrmill'lre. -:- - e/emenl pen/nl pozi!iol7oreo Ol'O/ifi!ii piSlOl7ului
o meloda prin cme: se rcalizea/., intcgr,rI forma supl'fl i'qci exterioa re a pistonului 0 cOl1 slitllie
preillcrarea la ra $abl on, lllili zanci un di,C'Llziti l' eLI cap special cu cll[i te rotitoare. La aceasta
preillcrare (fig. I J.6) !'Islonui J esle fi x, i:< r capul cu ell \ile 2 la llnghiul a, fat a Je a,;"
piSt0I111lui. Se rOle$te se depl<l seaza in aeela$i Limp de-a Ill ngul axe i pi stonului.
---'----'
Fig. 11.6 Schelrl o 1)f 'e/lICUIl'il ul'ol<! u/Ji.Y/o((l1elor ell cup ell cUfi le rOlifoan:
Cll\il lilui este un cere silllm '" If -un pl an intcrsecteaza ax" pislon LlllI i in r li ll ctlii
o estc ill clinat [ala de aecasla ell lInghiu l a : eerell l are (cl1 trui pc axa pistonului, iar proieq ia lu i
pc lin p<.!rpencl icular pc axa eSle (1 clips5 constituie scqi unea [ransversaJa a pi ston ului . eu un
cli "pozi tiv speci al se realizeaza vari alia eOllt inua a di amcLrul ui cle pre lucmt in timplll depiasa rii
capului ell curi tc roli toare: JCCSW asigura forma coni ea-ova la sau bombat-ovaJa a suprafqei
exteri oare a pi slOnulu i.
Prciucrarca >l iczajuiui [l cntru boi!.
In cazul pisto<:lll clor din ;:;;uJ"n i:liu prcvazllte eu din turnare se execu ta semifini san:a
akLajului, til' 0
Prelucrare<l de scJ1liti ni :--' 21l'c (.unstfl din (I ck"inci rea simpla :--a u dubJc1 sau strunjirc inlL'r lu::1rrl
de aie7are. l1ncori la aCcas. l,l opcm\ ic sc slrunjirea cUll alelor pentru siguranrele
bollului tb rant. ill g,cll cral. sc e)' cntl " pc "gregatc bii J!c: rale Cll masa tip talll bur ell Ill ai
post uri de ILlc ru, ri c:-, ei sc pe l1a/ a in verti cala, Ca ulti ma
sc e.xec ulu () ult.: n trc prin slrJpullgcJ'c. pn.:l uujlid ( \l ncomiWnt ambe lc alezaje.
Prci uc ra rea de li nis(l re C() ll st" ill st ru niirca tina Cl ' ctl !i t Cll v,i rf de cliatnant. folos ind
l1lul Li axc de alezat. pi esci sc face_ 1l1 losind dispoLiti ve in forma de prisme sau paharc
seqlOuate bra!e speciale rubatabil e. in allllmiLe eazllri , pcntru Inl aturarea coni cit i'i! ii dupa
strunjirea [ina se executa 0 ealibrare eu alezorul. Uncle p;ucedee muderne utiiizeaza dupa sl runjireo
de finisare. netezirea 7i eeruiS,l:T3 alezojului pcntru bOlt prin cali brare CLi bile sau pri' l rLilare cu
dOfll ur i cu role.
Anumite procese tehnoiogice prevad rodarea alezajului pentru bolt dupa strunjirea de tinisare.
Aceasta inlocuiqte calibrarea prin alezare 7i asigura cerin!e ridicate privind precizia dimensionala
calitatea suprafetei
Operatii de gaurire frczare.
Pemrll executarea orificiiJor radiale din canalele segmentilor de ungere se folosese agregate eu
n:ai mulle postLiri de lucru amplosate pc 0 masa rotativa. GaLlrirea se executa concomitent sau prin
schimbarea pozitiei ungh iulare a pistonLilui. Gauri le din umerii pisto nul ui se executa intr-o operati c
independenUi.
Frezarea famelor se e.xeeuta sau la de frezat eu destinatie generala eci1ipate Cll freze disc
S3U la agregatc speciale de ?i frczat ell mai multe postllri de lucru.
Sortarca pc grupc masice.
PClllru a evita difcrite perturbatii pri vi !lci echiJ ibrarea. pe un mOlOr se monteazA pislo,:ne din
grupa masic3. Aducerea pistoanelor in grupa masiea se obtine prin indcpanarea
surplus ul tl i de material determinat printr-o cantarire. Acesr surplus, existent datorita CCivit:,: ;;
interioare neprelucrate a pistonului, se indepal1eaza prin strunjirea braului interior al mantak i tar5
sa afecteze suprafata exterioara sau rigiditatea pistonului. Strunjirea se executa pe smrngun
sau pe semiautomate.
in unele tehnologii datorita rurnarii de precizie a semifabricatului se trece direct la sortarea pe
grupe maslce.
Operatii de control.
LJ cxecutarea pistoanelor se prevede controlul inkrOperajii 7i controlul final. Adesea, contro lul
ti nal se efcctueazil in incaperi separate cu aCt conditionar 7i temperatura constJma utiliziind aparate
dispozitivc cu posibi fitatea masllrarii si rnul tane a mai multor rarametri .
Cont f() lul vizual consra lntr-o e"aminare pri\'ind rugoziralca defectele superficiaie (nu se
adlni! cr,'paluri, sufluri. adancituri, rizuri. bavuri etc).
Cont rolul dimensional consta in:
cOl1lrolul suprafe tei exrerioare sortarea pe grupc de dimensiUl,; marcate prin culori:
cOlmolul alezuj ul ui pentru bolt sortarea pe grLpe de dimensiuni cu marcarea prin
cLi lor i;
controlul diametreloL la\imii amplasarii canalelor pentru segmenti, preeum bataia
suprafe!ei or frontale ale canaldor;
controlul masei pistonului;
sortarea pe grupe masice, cu marcare prin CUlOl:.
Exemplu de proees tchnologic de prellicrare mccanidi.
Succesiunea principalelor operatii la execu!i a unui piston de m.a.c. poate fi cea ararata in
tabelul J 1.3 (igura J J .7.
Tabcl 11.3 Excmplu de proces tchnologic pcntrll prelucrarea mecanica a
lInlil iston
Denumirea
Sell ila di n I
1
figura
ope
J \.7
I
ratici
.---''-''+-::-- - --;----;-::c-c
I ReceptiJ semi fabrieatului
Strunjire
Strung muir iox Cll POSllJrt
2
_ _ __________ __________ _________________
l--- :inisarc contur
canale pentru segmcn!i
d
c- tn s.::.re canale pcntru segmen ti-.t:.,, i.:.. r,:.. cci:.:: u:...: b=-_-I-.,--,-__-,-______
-
f--::----r--=:--,fi _ _ _ _
3 Curatire sLll1are Sull are cu jet de acr comprima!
:..::..:..:.::.:...:-
4 Strulljirea gaum bol! c Strung
Pre Iucrarea a doua gaur! ' d
e ungere

111
h
osa
Ie l
5 Stru nj ire de fi nisare curb oval pc toa ti'i Strung de copiat I
lungimell
6 Frc7arca rrontala a call1 crei de ardere
_-t__d=-_ -'-ti- .cC_7-" ,3.:.. 1_____ ----i
7
X
9
10
I 0'
0 '
c dII c 1c Ill I.n c r1I n \ I
-
Il 7 c=:,: C:.:.I::.1l1:..:ccc 1--:c-_,----,:-l
A jl lstare
Sl'aiarc
So rW re-marcare. dur,j di amctrLlI hol\ ului ( trei
1t: di n trt' i in [r(: i mi i lll i )
,
dUp[l diHlllct rul (trei
'-"'---c--,--
In stalatie de sn:1 lare
, .
[lane
Ranc
. , ,
- ..

II Sl)r1 arc.' ITI llrc;]re in greutate (grupc: din Ul ) U{l in ' \Jane
--r-=-d lJ :1 }! ra 11) e)
lnst alatie penlru
Ill cw lice
12 Stililare
Masi'! de cn ntl'Ol 13 Control fi nal
------1
1-1 pistoaneie sc VOl' imperechea
cate avand diametru ex terior,
dia ll1ct ru 31 gauri i pen tru bo IUi.,,,g:.: re=:,: l::. lt =at:.: "'----_--1 ____ -+_____________
15 Der o71 tare-conscrvarc
c
Fig II / Succesiltl H..'u fJFincipalelor opero!ii /0 pl'eJll crorea me "onicd (f unui pis/on
Prclucrarca mecanit.:l-l (1 pistoanclor pc linic tchnologidi ilutomata.
Precizia de fabricatie, di vers itatea forme lor constructi ve cat se ria mare de fabricatie a
pi stoanelor au Jckrillinat reali zarea unor linii aut omate ca re sa sati si"aea cer in!ci e impuse. In figura
11.8 se rrezintii exel11plul unei "st fe! de linii eu 0 pro<i llcti vitatc de -100 pis loanc pc ora, pi,wanclc
di al11 ctrul intrc 73 95 111m suprak!c ale calmei sau prolilate conwx sau conca, .
Fig. / / .8 insraia!ie {/lIl OI Il L/lii pen/I'll /)I'c/IfCl'orcu p is/oune/ol'.
/nsta l<q;J sc compune di ll scCliull: cl e pre/ ucrare sistem automat de i nd irearc. tr ansport
Stoeare care asi l!-tlrii II conti nua 5i cOllstanta Cll piese. Profi/ul supra k!ci c;xtcri oare se
Icalizeu3 pe uti/aj d e de copiat, lii nd exccuutc I" Ll il imll l grad de prcciLic pc cu
comanc! '1 Ilumcr ica "siguriindll -se in tot ali13tc condi[ii le I<: hnicc pri"il1ll cele mai l' " mpiexc forme.
Linia se alimcnlcaza ,1UlOmal de la 0 pb liorma rota tiva L de undc pistoancie ia scqi unea
: :t:u pre I uce,:'e" i "',, fi I u lui exteri or 2. La 0 suprafa[a inrerioarJ pc dOl'nuri
eu 0 ori enlare eu capul in jos, se strt: njcsc simultan suprafa!<I extcri oarfl,
Cl'Onta la infer ioara a mantalei ca iola . .'\poi la 0 in uni vcrsale cu trei lalc i, sc cxeClIl.l
pentru supapc giruri le pent ru ungere, care ies prill al claj ul pentru bol!. Our:; sp5lare,
pislo'lIlele se deplln in cupcie de transport pcntrll alimenlarea seqillni i in pe agregat 3
se preilicreaza akzajul penlru boll .
La seqiunca urmatoare, eompusa din doua Iinii de Iransfer paralele 4 se fin iseaza supra fa!a
".\ :,,.ioara ak/.aj u/ penlru boll . Suprafala exterioara se prelucrcua pe un strung Je copia!.
in cont inuare sc face ajlls tarea masica a pi stoanelor 5 pc un ulilai care, prin gaurire sall li'ezare,
l'on.x:h:aza in limi le de:t 1 g so rt area man.;arca. Pi slOaneie tn:c apoi la inst alali u
de sp:l iare uscare 6. Jupa se sorlcaL.ii se marChC<l LCI diamelrul alc zajului pl' ntru bolt
(prin masurare eu Jom pneumatic) durj diametl' ul Sll l' rJ k lCi eXlerioare in Z0na 7.
i ll zona 8 instal ati a Cll staoi u. sur: t I1tni inLL-,i dcca!J:lte
la apoi spal"te eu apa rece CLi 0 , Ulli lic de a,' i,1 awtie. di n nou Cll ap:1 recc in tinal ell apfr
CJldEr. dupCi care sunt aco peril", prin seui"lIndarc' , eu un slral Illcios de sraniu cu grus inlca pm. La
punclu) terminus al instahqiei 9 se mai dcclutnzfl un control \'i zL1a l. dupa care urmeaza opc\"cqia de
ami' " Iotre.
eu ajut orul di spoziti velor autom ak inknnediarc de in(, :::'(,:lrc, dcscarcare . slocarc, transport
al ink' I:Llre /0 se as igura, in funqie de timpld de ,,! po<u!ui de lucru, lin Ilux unilo l'm
cJ!ilinliu. este posi bi lii reglarea alimentarii in cazul opri rii un or
11.1.3 Rcconditionarca pistoanclor
Datorita cxpl oalilrii . dupa un anlllnil timp de funqi onare pistoanele pOl pracnta urm:ilLl arele
ri zuri sau url11e dc gripaj pe sll p:'aLqH de lueru:
ondul3rc'l pun! ii dinlrc ccu::ric ic penlru sq ;mcl1!i :
l'lslIri l"UrlUri indiferenl. 11larimc. 112wra saL!
Joeui m3rit <11 scgl1l en; il or in (' an:lle:
lI ZLll"1 al ezajel or penlrll bol! etc.
DalOl' ila ru ll"u! illlpvrtant al pi stonuilli prcc um c,'ndi !iilor rigll roase pentru cxcc ll!i a sa, la
:',-'J. .Ira; :.J rnotorulLli pisloanele nLl se recondi!i oncaza. c i sc inl ocui<:! sc cu atele ell marit la
repara!ie.
11.2 FABRICAREA SEGMENT ILOR
11.2.1Conditii tehnice, materialc, scmifabricatc
Conditii tehnicc.
La exec u!ia segmen!i1or in afara condi!iilor privind precizia dimcnsionala, de for mj
nl gozilal e a suprafetelor se impun condi!ii care S[I as igure elasti cilalea acestora.
-" bateri limita la inaltirnca axiala se admil nUll1ai in minus in limi telc (O,01...0,OJ) mm;
ai1a lerile limila la grosimea radiala sunt de 0.1 mm; abateri le la deschiderea segl11enlului in stare
monliH', sunt de (0.20.3) ml11, nef,ind adl11i sa in minus a jocului.
Abaleri de la 5,. (rig. 11.9. a) se accepla pan5 la 50% di n lol eran!a iniil! ill1ii axia lc:
i,!1;IlCre;, de la plani lil lcd pcr ifCrica - 5}' se adl11 ite pil na I" 0. 02 IH I11 pelHru segmcnp eu
dWll1 c, ru l piln:, la 13 U Inm (fig. I 1. 9. b): se ad milc un \ ,daj <I.\\a l al c<l peklnr scgmcntului 5. ptlll:'
Iii (OJ .. 0.5) Illm pClli ru diamclrc ( i" l ' . ' : .'i. c).

,
C ..>-- \__--'i)
0)
b
'b'1
1.
Fig. 1 J.9 Condi!i; re/e n/oure /a dc/ ol"J}7 or e(l .\egm': i.'{ iiu
r
R(-fcrilor la rugozilal ea suprafCi elor se recomandf, rugozi t:1Lca R,=( I,6... 0.8) ,lI m la supra k ;c' c
pl<lll -puraic k. R.o (0.4 ... 3.2) fl111 la suprulil!<J cili ndri di e,\ leri oarii R,' 25.0 p m la rcs lul
su prate relor.
segmen!i1or din lonta nealiata sau "li aW trebuie sa fi e (98 .. 112) HB
la IUilli nil eSle obligalorie pc eel pu!in 90 % din circ:':: l:ferin! a segmen[i1or. Penl,-u
segmen!ii cromali nu se admit intersti !i i de lumina.
Exeetl!ia segmen!i1or prevede alte condi t;; spccili ce lunC( ie de panicularitii\ile consl:L,'(ive
I ig. 111 0).
":-;r: :>/",- iM1 :
S &,-.,f,f:i.'(' ,'-']M.l !e _f'I.::IIl-:C': '':
!i;;ra:rJ,rl' --:(' ;'r;., M
_ _ . I.--;:O. _"r
o
'"
. J -. ; . ..
.. r,.
-
- " .
Fig. i 1.1 0 Desene <II.! execlI (. ie penh!! \"egll1<!n(i. {/ - de co mpJ"esie: h de Ir' nge,. e (rac!urj.

Pelltru materialul segmentilol' se impun urmatoarek proprio!ii !i:
in"l :a rezistcll\31a uzura in corod iliile freca ri i semiuscate interac!illne buna ell
materiale ie cilindrllill i;
proprietilJi meeaniee ridicate sta bil e la temperaturile inalte de functionare;
iJ lIne cali lCl[i de amorli zare rezistcnJii ridicat[, la impact :
conduetivit atc termica ridicatii.
Fontct , -u doved il a fi eel mai bun mate ri al care sa illlicpli l1cusca eondi!iil c impuse. In felbrica!i"
:; l!gmenli1or uti lizcLl La fonla J:er: :'.o-sorbili ctl ell gra !it lametar (uli ata sau ncali ata)
I'onla moditicata ell st rll ctura per liti ca ell gra fit nodlllcr r (:II I" t5 sall IlcJ liata ). Struclura b vorabil 5 si
pruprie(;ili ic I11cc31l icc il1lpli sC ' " " brill la 0 e()t1l pozil ic elri llli c:-, :\li ccva j .
::it: lt li lizea:dl in cazuri puni CLl hll\: I1ld! ales 11cnlru s\.!glllen\ii de ungere can: sunl , in
g"lIl' raL [ahrieati din OQncl 5 de olel carbon Sau n,ei aliat. Pent ru cxnanelor se oldul lk
Dator; I;-' CaplUlui d Ionia ell <,r,,[it nod ul ar preeum olclul ;l\I propriclfili de freearc (l scal a ma i
ndavorabik, sc impll nc acoper irca acestora eu e,\)n, sau molibden. eu "l,i t mai lllull pClllru
sq pn entul de toc,
Segmen!ii din mal eriale rnctalo-eerami ce conli n ea ck menl e de bna sub to rmf, li e pulh,: rc
grafit. la care se adauga cupru niche! in stare pura precum crOIll. mi:ll1gan, losfur III
cumhin:qic ell fiend. Segmentii de aceSI fCl se obl in pr in presme individuala la 0 presiul1c el l.'
(7. ,.12)x l 0
2
N'rnrn2, inc:', lzil c inlr-un cur',<-Jr eleclric la temperat ura de (1 . 100... 1. 150)' C, in
atlilosfe ra J c hidrogen timp de lora ur matii de raci re. Prin raei rea in lIlei se oblin segmcn! i cu CCa
rnai bu n'l structur5 CLl duritatea de (98 .. 100) HB (5, =(700 ... 850) N/mm
2
.
Avuntujul princi pal al segmenti lor metalo-cerami ci este rczisten\ a mare la UZur[1 datoritii unui
nUIll,ir mare de cavit (i care rC!in uleiu !. in accla$i ti mp sc rcalizcaza cconomi i de matcriu lc ( 1.5 t
metal la I t pi ese finit e) se reciuce timp ul tic prel ucrare.
Scmifab ricat c
In cal-til ll1o toareinr de automohile iractoare product ia sq, 1I1c nliior tiind de seri c marc sau de
masE! . sc'mibbricateic 'c obl in prin turnare indi\ in eiorc hillC (rig. 11. 11).
Fig. / / . / / Semi(i.lbrical e penlrLl segmenti lumale in jou ne de ciorchine.
Pr in aceasta metoda fieca re semifabri cat se o(1] ine ca 0 pi esa turnatii scparat eu auaos uri
minime de preluerare cu 0 structura compact't , tin gran ulata. Se reduce manopcra pentru prc'ucrarea
mecanicii $i canti talca de metal Se pot turna segmenti cu forma exteri oara rotund" , au OVil la
fllJl c]ie de mCloda de prelucrare mecanica.
[n ca7. ul uzinelor pro,-'\.'su! tchnologic Ji:.' tUf narc lndividuub.1 cslC :.IUIOmUli i!.al.
Acoperiri d e s urrafat;;.
I'cntrll a inl esni adaptabilil alea Jd forma cili lld rului c,il pCllt ru a mari re zislenla 13 corozillnc
llzur5, scgmenl il or Ii se ap li ea in dikrit" sit wI\ ii <tc opcri ri dc sllpra [alCI. I'articli lari lc'i!ilc ;Iccstor
dcoperiri sunt prczcll Ul C in tabe llil 11.6 $i figur:l I I 12.
_ _ _ _______-=--:: CI _ =,----,---_--r Ta:.:: b:.=..: 11.'1 Tr:alHm cntc superficial e i acorcriri _ _
Tipul Caracte ri st ici

Fos lil tarca $i
fero:-;id rrrcJ
Cos il ori rc8
cupr arca
Aceslc procedee sc rcal izeaza pr intr-un IratJment chil11i c sau lennochimic.
Sllprara!a segmen tului , in pril11 ul caz, se transfo rma In cristale de fosfat, iar in al
doil ea, in cri sta Ie de oxid de fi er, care se ll ZCllza mai repede, reducand as tfel limpul
adaptahil il[)rii . Grosimea slratul ul minim 2 .u 111 .

Sunl acoperiri aplicate prin galvanoplas ti e ([!rosill1ea stral ului 5 - 10 II Ill). care
prin proprielalilc lor ,.c vasilubrifi :t lllc" favor iLc<lza
! gl"loaretl .
Cro mar,.:a CromMea c,tc: und J in eelc mai uZlIa le lTlel (l de ci t: " iiabililii!ii segmenlilur,
fi ind prin durilalc mare (570 - 1.250) H13. cocficienl de frec are re cl us,
o mare fezislCllj" LI uzurJ lemperaluri inalt e. hllnrt unger ' posibi lilJtcJ de
inmagazinare a L1ie iu lui . Experimenta l. s-a conSlal"l cii segmcllI ul eromal reduce
lIzura suprafe\e i cilindruilli eu "proximal i, 5U% cea a scgmen \il or eu circa 30%.
Stralul de crom poros aplieal prin galvanoplasli c (Ii g. 11.12, a) are. in genera\. l'
grosime de mill . 0,08 mm. Procedeul fiind scump. sc utili zcazii mai ales pent ru
segmentul de foc segmenlul de ungerc. Grosilll"" slratlllui de crom pcnlru
segmen\i i de eompresie eSle de (0, I0 - 0,25) 111m, iar pcnlru segmentii de Li ng ' IT de
(0,06 - 0, 12) mm. l'entru proleqia impolriva coroziunii se dcpunc lIll slral cle slan iu
.-:-__-:-:-_ _ ,--':-",:.: t.:. . [1 c' s e-:; a:.::c.::operi rea ell crom .
/\copcriri ell IM':loLia se l ntrcbuin!,,:;zii pentru seglnelqi i care lucreazfl la un regim lemlle inalt.
l1lolib<.lcn Acoperirile eu molibden se apli ca pe suprara\a (Ii g. 11 . 12, b) sau inlr-un
executat (fig. 11 . 12. c) pc suprara!a de Ca li la!ile deosebite ale stratului
de molih,kn eonslllu in lem[1cralura Lk lopire ill"ilii 12.620 C). SlrUl'l Ur:
poroasii aqi ullc lubri tiJlll :i da!orila L), icill l Ii de l11oli bJell . Slrarul de ll10li hden ' c
apl ic,) pe 0 grosime de (0.05 .. mill [' ri n roieqi c eu Il ae;,ra sal!
.,
prin sudur[1 eLI plasm:-l.
l\ lic/. urik de Miez lril e de lerox (un am(' slcC pe baz:i de ll xid [i cr) se illlrodue in canilk ell
!"e rnx ad5ncimca lii! il11 ca Je 0.5 111 m (Ji g. 11 .12. el l . Miez ul CSle poros se imb ibii eu
ulei , as igur jlld bune propricriqi <.Ie " I UliI: D !"C. in ("unClie cle inaJ! ime, sq; Ill<:ntll l '"
I
. avea I - 3 canale.
IL


!
1,
'
j

/
,
' ,
""I I
t
t- ---..
II
It
1
.,
-----
l ..
,
)
j; I
I
I
---'-'
;1
Fig. I J.I ;;, Icoperiri de pro/eerie U
11.2,2 Tchnologia de prclucrare mecaniciL
particulare ale
Specificlli teimologiei de fabr ica!i" a segmen\ii or lezulla din raplul ea ['e tang;l concii !iilc
re!"criloarc b preeizia dimensional!1 ca lita!ea suprafqei lrebuie 5'1 Ii se asigure propri cW i
elaslice determinate. Ultima condi!i e pcnlru segmentii di ll [0111;1 so:: asigLira prin metocle:
prin indepal1area unei portiuni de malerial:
nrin !enn oClxa re.
in 111 <: ;003 eliminarii unci por! iuni <.Ie materi al. sClll ilahriem lll. luma! sub forma 0\" 31<\
11 .13) sc ,l lll nie$te pri n copicrc de nSCI11l'nGl oval. Dupa sllllnji rc "" decupeaza 0 [,on iune ",Ire
C(I!,:srtl ih..l..: cu dcschidcrea Ii 111 stare . .\ poi scglllCfllul cslc In dispol.il j\
la forma cil indrica corcsputl/,:lt t'arl..: )ozi !icl de l1lontaj Pri!, metoda sc oh\in
de cCllita[e sLlpcrio Jrrt pcnlru care eSle rncwd, \ cea mai l'l)i o::; i ta.
-- -
;,
' N
"
,
j' .:'
...t , J''''
"-
/

,
"
,
I
I
Y
D
Fig . II. I J rOI" !l7U (J \'(t/ii 1I segfJI en(i /or.
in IllC;uJiJ pr ill scgn1Cn\ii se strll njc"c rollind pana b COla fin ala. ell tXCCF !i::
slipraJC! ci cilindri ce eXlcTioare 1<1 sc Ius" lin "Jans pcnll' lI fi nisare de ( 0.4. .. 0,9) ;;;111 . e ll 0 [reza
Ji-.;c se .:.\ecuUi !'c! nta corcSpUll zatoar...; ell i.k sc..: hid c.:rea til s[(I rc montata a segmentului. Segmcnli i
",I Cel ob\inu\i se monl cl! zJ pc lin dmn, prC\'l/. ul ell 0 proc llli ncnpi enrc sa foqe ze des faccrca
til stJn.: In Sc Qi)iica tratamentul lermic de
lerll1ofi xare: SI': indil zesc segmen \ii pina la 0 lelll per" lur,-, dc. circa 600=C. dupa care se racesc in ae r.
e a lI lti ma operatic. dupa lralamc ll tul tenni e. se f,x eaza in poziti e stra nsa.
Dcoarece pri n k rmofixare ilL! se pOI "si gura calila!i ci as lice cores punzaloare, meloda are 0
q> icabi :i::1lc limil aUl.
Sco;!:len!ii din ote l se I':'cluereaza dupa lchnol ogii speei fice.
Etapclc principale alc proccs ului Ichnologic pcntru seglllcn!ii din fanta.
f) arl icularila!ile op<:ra!iilor de pre ili erarc a di spozi ti ve lor ut ilizale decurg din fa ptlll ca
piese inelarc' cu rigidi wk IIl1 pol fi prinse ind ividual. Preluerarea se race III pachel<.:
dt.: seglllcnri.
Aicgcfl'a prclucrarca bH/.ciur ue
ill wderea furl1l 5ri i paehcll'ior de CJ ba/.:l de 111e g suprafelel e plan e. Pt'lltru
11 pu!ca Ii lIlili 7al e ill accsl seo!" slI pr:ll e lcic sc rCCliliea I'C de rcclificat specia lizale (fig.
I I 11l
.,
, I
r
"
----,
/'
'.- .
.J . : '1
..
-- .-
Fig. 11.1 Recl ifiwreu /el clur (runlole ole segmen!ilor
MCl:;;ina se compline dill colivia ,.Ie ' ip laill bur 2, care transpon3 segmentii 3, Inlre dOLla discuri
de recti ficc;l eu axe orizontale I, eu sensuri de rOlatie di reri te di slan!ii r<: giabila inlre ele.
Segmen! ii se reelifid in pozi!ie simullan pc eelc dOlia sunrafe!e fronlale. se
lace in mod din l11ai muJle treeeri , in urmMoarek opera!ii succesive:
in (2 ... 3) treee ri , eu adaos de (0. 1 ...0.2) 111 111 pe 0 patie;
reelificare de se Lllifini sare in (2 .. .3) Ireeeri ell adaos de (0,06 ... 0. 12) 111m pe 0 parte:
rcclifieme fllla In (1 ... 2) Ireee ri , ell aci,lOs de (0,03 ... 0.05) mm pe 0 prte.
Pr in aeeaSl3 opera!ie trebuie sa se ob! ini'i 0 preeizie de prcillerare la paral eli smul cclor dOll ii
supraCete de 2.5 .u m. i':elezimca suprafelcJ or sa eorcsp und;j :a R, =O.4 .u m.
Prclucrarca suprafcfclor cxtcrioan.: i ntcrioart ale scgmcntului .
OUIJa rC'u ilicarcit ,uprJt"!c'lor fronlaic sc i'VrIl IC; "il padh:' lt' de in \ederea ' Ir un;irii .
llri,' lll;md segillenli i in rei ineal ranla s5 se lai ,' la IVli sC'glllCllli i din Lire-plul canalului de
e\ acuare a ;:gurii lk la lurnare. FOrIllmCa pachelelor se fac e pc un dorn pri ll strangcre inlr-un
di spoziti\ porwbil (tig. 11.15). In aces t re i , pac irclck SUitt transportale de la 0 op<:ra!ie la :t lta a
Ii dcmontale.
7
\
\.
- "t
1,1
i .
Fig. 11.15 p(l('he! de segment;. il1 vedereo struniirii exterioore: 0 - 011.1'01716/11; h - cO/']7ul domu/ui:
1 - corp. ] - paml de cen/rare: 3 - .l'egmen(i ; .; - inele intermediore. 5 - YOi",i; 6 - piu/iiD: 7
an/reno!'
Strll nj irc(l ...;.,: POJlt;.; executa prin copiere st parat pcntru e:-.:tcrior ( It g.
II 16) inlerior.
J
ti
l"
,-

---
'1'
,; 1;. t.
"
'C"':-,1
<:H
'f

.r
Fig. 11 . 16 Schema slrun/iri ; eXl erioore pe slnmg de copiQl , 0 segll1 en(ilor nerolllnzi. I - .lIIporl lll
culile/or: 2 - rol a palpOioore, 3 - yablorlll i CII pm!ilul . ./ - arcuri de impingere (/
suporlului: 5 - clIiil e. 6 - puchelll i de segmel1!i.
o meloda moderna dc mare productivilale este slrunj irea ovala imultana a ambelor suprafe!e
prin cu pi erc dUPd pe 0 m3$i mi speciala a carei schema csle preLelltala in fi gura 11. 17.
]
Fig. I I 17 S'lrun/ireo ovala Sil11l1l lul1o a suprafi.! !eior eXlerioure j' i II1l erioore {/ segmel1lilor.
r aC helL: cl e SC,! I:lel:;i I, stril il s eu pi esa 2. este prelucral cu bare Cll culile "" ill d suport ul co mun
3 eom3",iat de la cama 4 prill intermediul p,irghi ei 5 arcului 6. La stru nji rea e.xterioar5 sc ia un
:1c! :lOS de ;,,-clucrarc de (0.35 ... 0, 45) 111m pc razfl. iar la strllnj irea inter ioara (0. 1 ... 0,35) 11 1111 pe ralii .
I ., iformi tat ea admis;, grosimea rauiala este de (U.OJ ... 0.05) mm .
Sec(ionarca segmcn(il ur.
In cazul s(' gmcnt il0r strunj iti O \'C11. pcnt rll decut'arca pon illnii dc coresJ1unzatoarc
Llllt ei in start: li bcr[\ sc lk: reel-ut spt:c iali z.alt.:. eu dt) uU ell
i"di nal c 11. 18). [n "C'cst I'd sc asig ur:, il'Irc! rn.: lucrilr i suplimcntare parakli smul eapeldor
s.;gmenlului i n stare lll ontaUl. Opercl\ ia unn:l 1oare eslC c(l li br.arcLl rantci. CHre Se L.'\ eCU(3 ell (rczEt S:;'.\u
ell pierre disc. Adaos!!1 de prclucrare C, lC de 10.1 ... 0.(\) 111 111 pc licc:u'c [lJrt e front:d il a cJpclci or.
;
i
-
.

I;
,
Irtl
I
I I
Fi g . //./8 Sec!iol7ol'ea segrnel7! i/ol' ell dOlla ji'e3c ell ((xe inclil1((le.
In caLLI segmcn\ilor ro[ull zi, fanta se taie ell 0 freza di sc v gros i!ne rnai dedit
grosimcil fa ntei in Slare montata a segmentului.
Prelucral'ea scgm entil or la forma rotund;..
Pcntru aceast a operati e, dupa Ui ierea fantci, se execLl tu pachete cu segmentii in
di spoziti ve speciale, cure as igma forma rotunda . Se execut "l opera(ia de stru r,j: re exteri oara,
prelucr.rrea 1i (lperatia de ca librare a c2;)eiL' lor segll:,'ntil or.
Opcra tii specifice segmcnli lor cr'omali,
Dur:! prclucrarik eJr fltal e mai inCJ in k su nt !> uru$i ullui co nLrol :1pn i
sunt !,cntnr crnr uure, Stralul de crorn 1'01' ,)". de prevazut:l in condi\iile Ichni c " se
d" PlIl1C in hil i:l de cwmllrc pe supra t"li " cilindrica eXler ioara (tig. 11. 19) .
", '. :--U
b ;... Q
:-.J
I!
'"'\.j j '-..,I
y /
m rr'J 0.:2
gr05 SIr-of de cra m
l'ig. I j .19 Acoperin:a ,,:u cro11'1 U It!7 l1i .\egmclll de cOI1'lpres;e
I n li nal. se ex eCU lZI \J calibrare eu pia tri.: 0 roJal'C: a CrOn1Clt e. IZodarea se execul tl pe
de honll il in de fo nlii , in prczerl\,r unul lichid abr<l /i v. Pentru J ubtine fo rm
bombata ;J cxtc rioa re. lihcri pe ddl'lluri .
Opcnq ii s pecificc cJc ungerc.
La prciucrarea de U1l gcre, fal il de scgmell\ ii de cornpresie, se executa ;upl imcn ta r
c,lnalek de colectare a ulciului or ifie iil e pentru C' <l cuarea u!ci ului col ectJL
Prd ucrarea eolecloare se exeeutl'l la inlrcgul pachcl de segmenti , ti e prin strunj ire eu
un set de cut ile profi latC' (fi g 11, 20), li c cu un sci de Freze.
iI" . I J..0,) ?I"clucrorea c(l nalelor calec/Dor e ole du IIngel"e 1- col"pul 2
- puchef lll de segmen{i: ) - calife
Orill ciil e pentru evaCUHrca uleiul ui se prelucreazii prin li'cza re (fig, i 1.2 1), Segmen!ii se
In pachctc pc (' ,lI' lluri. prel'jzllt c cu degajar i pentru a permite grupuiui de I'rcze. Pac hetele de
S(,,':llCn!i ob!inute se mOl1lcaLJ in di spozitive dc divizarc.
F(g. II 71 Frezw'eo ordieiilm' de C\ '(fCuCtrc! {f uLe;ulli i . grujJ de .fie:e: 2 - poclie t de segll!f! JJ (i
CllOtrolul segmcntilor,
Sc; gmenrii sunt ullui control illteropcrali i unui contro l final. Pril11111 control
se efect lleazit dupa opera\i ile de rectificare a supral'''lcl or fro ntal e pentrll dcscLl perirea
cl cillua lelor defecle de la lurnare, Alte opera! ;; de cont rol intcrmedinr se i'efera In conl rol,, 1 in81timi i
ax iale. la control ul dimensiona l dupe operati iic J-: slrunjirc. la control ul dupa apl icarea strat uill i de
(TOnl.
I., Cit n il control li lui final vc rifica intOCl' llai a condiriilor tdmicc de cxcClq ie, in
r" 'jncipil ' SL' execu ta urm[) lo::ncl !C opera!ii :
controlul dill lcnsilmii lunki ...'gll1...:ntullli:
prccil. ia forn1 ei <) c:\h:r iunrc :
controlull a lu nin5 ( sc vcri lic3 uniformitil lca segl"'JCnllL u: pe pcrir.: ric).
grot.:imii raui:1ic pc iutr ',lga
in51 \imea axialil'.
planiw! u rarakhsl11ul sllprafet clor
comrolul caracteri sti cil or l11eeanicc.
La ckk rl11inarca c<Jr<lc tcrist icilor mecanicc, moci ulul ele elast icitate E al segment ilo.. se
(ic tc nnin ii pc baza de inchidere di amclr:dCl FJ) ( Iig. I! .22. a) sa u a forte i de in 'h idcre
tangcn!i nl5 Fr ( rig. 11 .22, b), pana la inchiderea in st are i110ntata. Rezistenta convcn tiOl1'lla de
rupe rt 1:1 incol oi ere sc cktenni llj dupri schema din [igllra 11 .22, c, pe baza fo rtei de rll pcrc medii F,
in toute cazuril e se utilizcadi rcla\iile de calcul eorespun zatoare.
r '\\ '
(( _ ' U
\\ ; n
t.
Ar
r ig 11.22 ,\ ie/ode de del el"fllino}"1..' I I C(II '(lcl c:ri .\ li ci /( ' " meCUl lI ce ole seg fll en(ilor.
:'viclt)u-: !e de veri fi carc LOnl )"O l, de ohic t.: i. SUlll pres cri:::,e 111 uzinc lu r
,' " c. sum precizak 1<" slandarde de slat. ill I, olllania, aeesle mctode SLl nl regiemcntate prin S I /\S
lJy': 7 8 1,
eazul produq iei de .nasa, \chnologiil e moderne prevad inswlalii aUl omate de c,'l1trol care
e,seCL::: sonarea pe grup de tolera,, ;e elasli citak ,
G\cmplu de proces tchnologic pent r ll prelucrarea mecanidi a scgmcntului.
Penlru un segment de compresi e, avand desenul de exeeuli e prezenl al in figur a 11,1 (),
suc(;eSicJ: h::; operaliil or ar pUlea fj eea din tabelul 11 ,6,
T a lle! 1J,5 Succcsiunca principaJe! or operatii 1<1 prciucrarca mecani di a
unul !<i t' uma nt cll' com r C"ij t
Nr, t1t.: numi rca i...: i
.... )p...:nl -
I pci
1 T'l,ecl i li carca ue 3 suprakl clur plane 111 rnai
mllJre rreeeri
,-
,
- ,
Rcuificare,l J e ] ' tinisa;-c "
IdnL in mulle treceri
_ __ __ __
spcciaJ a de rcc rjliear
---J
specialfr de ,'c(li nea l
Baie :; Cural ire. conl rol "I dcfeqiulli Jor dupa rUl' Il Jl'c. spalare
:)
rurm area de pachc'k
Siru njircu de tormft a su ra fere io r iJ1[ cri oarc e:s rerioare Strung de cO-,--i_a_t _________
j
t
6
7
I lili crea
I Cnntro l. son;c. a re--------------
________________.:. IvC; J::: Ur:i:..: ll"'3_,speci aJa de fraut
________________ , I'vl asa
8 Call brarca fa nle ) r ________________ _ LMa sa speciul;) de t'rc 7.at_ _ ,
19 'rea muchidor -riVJaTina ,pcciac. I;c. 3 __________---I
I(l St ru n ii re ex l(: ri 0,.1 rei Ii na _ ______+=S"' lr-=cu"" nS< !! spc-,- c",i a", 1:---:---:;-__ __
J1 C"l! brared lant<: 1 J J spce i:Jla Jc fra a_ r _
r 12 Rectifi eDrea rin:' 11 , upra klcll:!J' l:.n.c'_ spcei :l la de I
I 13 ( omrol 1I1lcrmcdi ,I r !vJas8
I ' . ' I ( ) -- J -- '
1 SI,Hl arc ________ _ __ ___________
15 ::-' ()narc, L3 aic de (: onsr-rYare
16 I ImpJchclilrC l'vl a, '1
-_J
II (aLtd segmentului de ungere d upa opera!ia 9, sc illiroduc opcr,qii le de strunj ire a c<l nak lor
coiectoare $i de a orifi ciil or pentru cvacuarca 1I lei ul ui, dupfl c:lr.: se succcd opera!ii ic de
prci ll crarc prevJwte la punctele 10 .. ,1 6,
Etapeic principa\e ale procesului Ichnologic p"ntru segmen(ii din otc!.
Segmen!ii din benzi eirculare laminate rolosi!i ca segment; de ul1gcre. se
esecul,; dup''> 0 lchno logie de fabriea[ie diferitii de eea a segmen\il or turn [i .
Bancla de aiel se obrine prin tragere, rli lare sau laminare. Dupa ,:cbitme la lal ime, banda sc
infli$oara pe un darn specia l cblinand un se mifabricat sub forma lInei spiral e, priorr-un procedeu tk
defomwre plusl icii la rece. Dups infa$ll1'area be:1/: i urmeaza un lratament tCI'!;lie de ciilire (50 - 55)
HRC. iar In stare 0 reetificare "{,rfur;. in se opera(iile in urmatoarea
o:'<I; ne:
rcctifi t::'HC<.l intc..:rioar5:l benzii
i"antci :

!"n, ..'l1al\'; ;l .
I' nl li ltd inc lu lui c'spandor se reali ze,1;:(, din ,''':'' '.',:l nlar" (lig. I : .:'3. a), pe un agrqwl.
ell un Il ispoziriv dc profilal , eu role. se lo r::Jccrza :'anda de (fig. 11 .23 . bl se
realizeazJ 10 1'1113 linal5 a benzii (.' g. 11.23. c). care apoi in Ilingime.
--.-. --.: -
(J
,
! J
..I'f... _
.' .
:)
-11;=-,
. I ." I .
= -=t:::=
Fig. J J .23 lope de preillCl'Ore (lIe inelllilli expondor.
11.3 FABRrCAREA RECONDlTIONAREA BIELELOR
11.3. 1 Conditii tehnice, materialc, scmifa bricate
,
Comlitii tchnicc.
unei rClislen[e inalt c la oboseaJa determina condi tii
lci :nicc spcci li cc p(;l1lru lie .
In ceca cr pri \'q le g<:<) metria bielei , sc pre\ cdc:
a.\c k sa fi e in acela$i pb n parak !c:
ahalcri le de la co plancitate p.lIaklism se "omi l dc maximum (0.03 .. 0,06) 111 111 / 100
nU11 din lungi l11ea bi elei;
abaler il e privind inlre asele Jkzajeior nll VOl' dcp,i $i (0.05 ... 0, I) 111m.
se limiteaza ova litatea $i conicilalea aJczajullii c1in piciorlll bicle i la ((J,005 ... 0.0J 0) mm.
iar a celui din capul bielei la (0,008 ... 0,012) 111111 ;
ba laia fe te lor fronLal e maximum 0, 1 111m;
'ue la perpendi cll ia rit alea axci pcnlru rata de suprafa!a de
imbinQrc a capacului bielei eel muli 0, If l 00 111m;
carRe LlI bielei trebLlie sa se pc intreaga sli prat:1\a de imbinare, I1Ll se adm ite joc .
Refentor la rugozitatea suprafe(elor pr" Llccate se indic e, "dl orile:
R,,= 1,6 filll penllu sLlprafat3 alezdjului picion iL. 1i.laintea presarii bl!qei;
1<. ,, =0, 8 fi m dupa presarca pre] ucrarca de;' nili,."a a buqei;
R,,=(3,2 ... 1.6) J1 m pcmru alezaju lui (,' pu!ui inainte de montarea cLlzinclu! ui:
R,=3. 2 JI III pcnt ru suprafetelc lr, ll1wle ale (;; !,UIHi pi ciorului hidei.
Pentru a asigura 11l1lfornliratec\ (.'ch;!ibr:1.;ului. de a bielelor monl ale la un 11OWr
sc rCCOll lalh! 5 sj 1111 (i ...2r
1
o In (7 .. 22 ) g.
f'e ll\ru a e" ita la mont aju l eu boll IlmCl l1l ,c prescriu !a pici orul bieki jocl)ri [()ane
stranse de ordinll l (5 .. IU) ,u <11 . ACCS''' t, se pot oorine pri n SliriarCa bidelor in grupe dlinenslomd c'
clupa tokra ntcic de cxecllrie a alezajul ui picioruJui bide:. La bi eb asambJ ata eu el l,jIll'l, in
imbinarcZl ell rusul rn8n elOIl . pentru asi gurare(l COJldql llor de tlngere hid rodinamica)
respectat joeul in limitele :'I, =(O, OU045.. .0,OOI5) el, ,,, unt!e d," cste diamctrul fusulu i llldnt:ton.
Pentru a red uce scii parile de lIlei. joeul axial in IUIlgul Ill an'; !O!lUlui se lillliteazi\ la (0,15... 0.35, 111111 .
La l110ntarea capacului de bi el a 0 atcl1,ie deosebita trehuil' sa sc acorde straIl gerii *uruDur:J or de
biela. dcnarcce in cazul lI nor deceleratii eSle posibila 0 uwra inegala sau chior ruperea
facul a chela dinamO!l h.:lrica dupa p!\.scriptiil e uzinei constructoa re.
in li guru 11.24 Sc:: dcSellll! de al un-.: ! bi de. LInde sc pOl veuc.: a al tc clJ :iC.li \ii
:chni l2e.
...
T
J, ",
" "" ' r'l
\' J '1
" ii'


n, ' .
'.
,

- ,
.../. ..
- .
: ..... ) ,:- . . '-. ",
' . - ., ', rV/
.. 9""
, .
" .., '.. ' .)I' ... -'
- -,'
ii ___ l
,
.,'.
'. \ ).. '\, "
,
-'-,./
Fig. JJ.2-1 Desl! llll ! de exectI{;e of lInei bid.<
Materiale.
Cel Ill ili acl ecvat Illateri al :1" ntru de ll1()l\lar" de oUl ol11obil e tractoare estc 0\dul d"
il1lbun,lliqire, eu conrinut f'1cti iu de c,ubo[} (0,35 ... 0,45)':,",; . Se utili zeaza in acest scop oleJu! carbon
de ealiute, miircile OLC 45 X, OLC 50 X, STAS Sal! o!cJurile aliate (crom, mangan,
Illol ibelen. ni chel, " an ad iu) , Ill arei Ie 40 C 10, 4 I MoC I 1. ., J V\,[oC 17. STAS 79 1-79.
eu aplicabilitote limilata se inccarcil u,ili zJrca fOlllel makabi le eu structura perl iticii tratat,;
termic. i n cdzuri deosebite. pent ru 1TI00oare de tur,,:,c hick Ie S<? executa din aliaje speciaic de
al umi nlL! care SUnT mai insa m ai 1..11.: ceiL din
Scm ifabricatl'.
Asigurarcu unci inalte Iu Obosc'l la se printr-o ['oljare corecta a ell
o re corcspunzatoilre a fibrelor In sClll ifabric;! 1 )i prill meloci e spec iale de ourifi care a
, r<lt ur il or ,;uperiiciJ ic "Ie eorl'uiui bicki (de e.,Xcmpl u. ccr";S<lrCll cu illice).
Semit:lb ric<ll eic pent,." bidil se pOl execula In oou;'i v<lr iall k :
curpll l bidei ) i eapacul se e,ecmil [(\Il stituind dm13 piese separale:
corpul capac ul hiclei fae corp conUIIl , oriliciul c 1pului hiclci are 0 forma ei iPlicJ .
urmDnd ca I II cursu ] procesului Ichnologic.: de prclucrarc mecani ca, sa aiba loc Sl.!pard rCa
capa cu lu i.
La in serie mare, s-au oezvoJtat lini i de l'olj arc eu nux continu u, in cadrll l earora
opcr,,! iil c de Inc'l rcare -deseiireare, transponul prin insl":;l :i" de:neal zire, deplasarea materia)u!ui
;mrc utibicle de fmjnre presare se executa automa t.
DUl'a i'OI'jare, proeesui tehnologic cOl1l inua eu operalii de trat ament term ie, normali zare llfl11 Jl"
de calirc rcvenire, dupa care se exec ut a operariil e de cmiqire eCl'ui sare ell ali ce.
11.3. 2 Tchnol ogia de prelucrarc mccanicii
Aspect" particul a rc)i c[apele princip,,1e "lc proceslilui Il'l ll1o logi c.
Caractc riSll C la bick i in,ll w de a alczajelor din calul
pi citll"u l bi\.'k i :1 J'ronlale perpendicu!art: i !
\ll el" 5i C:lpJClI l hil'!ei Il U Slint inlcbd lil!lbah ik . ""''' Cl rcce cle Sli llt SUpl se unor prelucra ri
cicli nill'!c in <[ arc asan1 hl cll[r, la rei ca hllq;clc de bid" . care sc prelucreaza defini ti ' dup;j prc:ian: ,
penln! asigur<lI'Cll preci ziei inalte a dimensill ni lor J poz.i !i ilor reciproee.
La hielei se diSling; in LlrJnato arelc
;r\cgerea prelucrarea bazelor de respecli '! a slI prdfel,c' ior fronlal e plane;
prei li crarca alezajel or din capul pieiorul hi elei;
prclucrarca supraferelor plane de separali e ale capului eapacului bielei;
prei licrarca gauri!or pentru )UI'uburile de biela;
prelucrClrca ci efi nili va a alezajel or;
:lj usta rea )i sOl1area bielelor pc grupe musiee:
oper:qii de control.
i\\cgcr ca p rcl ucra r ca balelor [k
PCll lrll rCJ liLilre" lInor sup r<l li: \e pl ane dc rea zci11 . de 1':ll ;l"t c, lehno logic Incepc eu
prelucrarca letelor rron ale ale capu lui pie iorului bide i. :;c ca \a rrindereo piese i. sa sc
r..:spcc ll' Pll/j !i J Je a biel ci p..:: nLru a n Il'pnni /,arc.: lI l1iforma Zl adaosurilor de;
prc lucrtnc. 0 aSCtil Cnea metoda de as igurn ob,i nl!n.: ;l ullor tete rront::de prC:'lucrnk. ale
eapului -i piei l1 l'lri ui 10 di stant d e dalc de pl:rnul J sllllClrie "1 sl! lnirabricli tului .
lelelor front alc se executa prill ,'rezare. sau recr ilicaI' c plana.
ill caz ul Crezarii, se pot prelucra scparal suprafClc lc cCl pulu i pieiorului bielei sau In 0 sin!,! lu' j
sc pre luc reazil laale ce k patru fete [i'olll aic, utili zflndu -sc III aces[ scop, speciale de
[rc zar lTIu ltiaxe (li g. 11 .25)
\
\
- I \
\
'. \1
\
: I
11 .}5 Frezurea SJlJ'l ullclllii (I slf/Jro/e(c.:!orjrOl7llde alt:. h,el ei
k leln,- Ii-onl,de pOale fi la ;It,ll I" bi ekk eLi ILlIl gi lll ea capului piciufulu;
diLril5. C::I la biclcle cu iungimca aces tor clcmcJ1\ c. cguill . in pri ' lILt! caz, prelucreJ rea ,; c
d CCILleaL:l in 111 0d succcsiv prin ambcl or fe!c Iroll talc ale carului ambelor fel fw nln k
ale piciurlilui hie k; ( fi g. 11 .26), pe verli cak de in ca/ ul nl do il ea se ereCIUeal"
s;l11 ullan [clc lor frontale de pe 0 parle_ pe agrcgalc ori zonl ale de
Fig . I J.:}() 8rosorea SLlPl"li/e!c/or trwl/u/1.! ci.I/ II/lii picion/It" biele i.
sc Cl r1 ic[1 bi de\or si mctricc care au lungtllll.':1 ClPLIlui egJ!3 ell l ungimea pj..,; j()rlilui
,d.: c"ror fet e rronlale sc afl:! in pl,1O. Se 5;1ll1l 11an ['etch< de pe [) park
(fIt!. 11.27). u\'l neaza intoarccrea execlI!ia opcra! ii pc parte,\ OpII S3. Sc lII iiizeaza
recti ti cal plan ell phlou magnet ic.
!
, - - - '--
(- I
- ' -' ---
Fig. 11.2 7 Rt!cn/icuI"('o _'1I/1f"( li t'!l'Io J' /I'OI1 {(I/t.' .
Prl'lUl:f<l n':}1 prcaillbilft a alczajelor din capul pi ciorul bi clci.
111 CJLlti preiucr5rii bi clc lor forjol e, Sc p a l 8 1. ,rI"'"ljl! i din piciorll l biel ei se execlI lh pl'in
burghicrc. oricnl,ind pi.:sa dupa conturul piciorul i. , :\ 1 ,tran"c,...: pc 1,1\[1 frontal, (JIg. a).
de burghiere eSlC urmata de alezarc din pri ltdl'r..; , pc de g::"'lLLr it ell mai multe
axe.
La bid d e forjare eu capac pc fCiclc fronla lc prclueratc, se execula hurgl>ie rca
:llczajului di ll piciorul bielei pc de ga urit eu carele ll1u lt iaxc ( ri g. 13 .28. b) strunjirea
alczajului di n earul bieki pe strunguri para lele. Apoi s<: face eapului. .
._,..
'0.,
-. I
.- ' '
\ - '
.
..
"-"
. n .,
_., .;-0..-__ _
, '.
F ig II 1)1' L'llI cl'oreu din pit/ol' ul h1('/('/ . {I "if/ hi elf cajJ{lc ,";epor{lf : b - bzehi ell cap{/(
<.:omlfll.
I'rclucrarea suprafetelor plane ele separati c ale carulu; bielei.
CJnd hie la capacul suni scmifabri ' ale disli netc. Sl! ;lIJ i'cjclc plane de separalie se
in lll od prin pc \'cni ealc de (fig . 11.2<). a) mai lar se fre7.eazn pc
orizuntale de frezat. La prclucrarea bidclor lorjalc ell capacul llidn(: corp CUI un. So fac e
Illai in "i scqi onarea capului bielei apoi brO)are,l sau rcclili c" rc" suprakteJor de separalic Ji g.
11.29. b) pc verti cale de bro$at, respecliv. pc de rectificat plan. in ambelc cazuri. de
obieei. in cli spozitiv se prind piesel e perechi .

t1C'tr.:="!


'7J

, .
\ ,
':' "I
.... , .---:.
"
<ji

"
,)
,.
I !
\
/
\ '
....
>c
-.


i ,.
._-'

_.i--
... .
.i
.
,.
Fig . // _'Y i'relucrorc , I supra/e!e/vr "/(1/;,. de .Ieparu!ie ale copil/ Iti bie/ei 0 - bie"; Cit Uil'uc
"e/J0/"{fl ; h - hie/d el/ W /ILi C co mllll
Prelut:rarca gaurilor pcntnl .)uruhurilc de
l'rc !ucrare'l g.aur; lor pcnlru in corJlu l bi" lc i. cal In c<l pac. se executel
prin de I'i rgirc . tq;re. ,dc7mc. 111' lare (cand cste cazul) pc de
gJw ril CIJ capclc n1U lli ax c mas;:\ rotntiv;l Sill! agrcgzil de g:turi (fig. 11.30). Pi esa se orienleaz3 dupfl
alczajdc di n pi eioru l capul bide! eLi "pasa,,, pc suprard\a frollwl5 a ca[,alului corpului .
rig /1.3 0 Prell/crare" -"el l/rilor pCl1 lrll .)lIruburile de biela.
S" ILl !ia de preJucrare gJurilor de separat la cck dlluD piese esle fo los ita foane rar
llumai ell condi\ia ca ullimele operarii de alel.a re sa sc execute lmprcllna pent ru a asigura 0 ccntrare
cxaclC! a capclcuilli corpului biel ei eu ajuturlll
Prelucrarcn de semifinisare a alczajclor din capu! piciorul biclci.
Semit"misarea alezaje) or se executa clu pa asalllblarc,1 corpului eu capaeul bi clci eu aj utonll
Prelucrarea constii , de obiee i, clin opera!ii de strunjire interioara din Ill ai !TIulte treceri
mai rar din opera!ii de adancire a!ezare. Pentru asi gllrarea paralelismului a.xel or clistan[ei dintre
cele doua alezaje. sCl11 ifinisarea se real izeaz,j concomil cnl pentru eapul picio rul bielei pc agrcgate
Cll cloua axe, piesek f"iind mai int'li centrale pc cele clOll,'1 gauri apoi stranse pe Fe\ele
fronla lc laterale (fi g. 11.31 ).
Fig. JJ.3 J PreluCI"urea de jini.l"{/re () alezajeloJ" din capul .)" i picioml bielei.
Lei bic kle prcv [rzllte cu se prdll creazil prin strllnjirc de finisare alezaiul din pici orul
Plcki li llp'"1 care se preseaza 1111 C$a. Apoi sc C)( eelllfl r rei ucrarea de fini sarc a cdor dOli " alczaje
C(IIK' ol11i lcll t Ji n Imli mulle trcceri. rolo;, ind t .lLC dc <1$czare pri lldc re ca in cazul
a:>igur;j ndu-sc in acest mod conJi\ii rc nlru rcspccLarca paralcl isl11 ului axelor
.lkzaJdol". rrccizici uis:antci intrc axe. PCI" P"ll ti iClI I;wil:l\i i axcl or pc kid.: I' tCIJ Ic ,; LC.
In ull ck prOleSt tehnologice. prelucl"' rca de li ni""..: J ale/.aju lu i din capul biel ei !,C eXCluLa
r ri n hOll uire. procedeu care cvidcll l rnare$IC costurilc de produCii c.
Ajustarea sort a rea biclclor pe grupc masicc.
Opcra\ia de ajustare a masei bielel or se executa prin frezare pc de fj 'ezat ori znn tal e
di ll indcp'lrlarea de pc supraferelc lelor dnuii capete ([i g. 11 .32) a c" lIlt itiijil or de meta!
sllpli lllcnlare. ill scopul ob[inerii masei prescrise. Inain tc d fr czare, piesek se canlaresc .)C Gil ll are
spec ir,lc, atat pi ciorul bielei, cal $i capul bielc i, independent, Cll marcarea adaosului in gram".
----
--.
c
..
"
,;;/
,: .

..-..,. ,.
/ ".'. .. '
,.
. ...
Fig. J/ .32 !I/lis/(/reallwsei bie/c/ol' : 0 - aju.I/orea piciorll /ll i biel"i: b - aju.l/oreo caputll i bi eld
I" cadrlll !L!turor clapdor de pre ili cra re. lin rol 1L.'Cl11nal 11 au operariilc dc con trol tchll ie de
cJ li tat c il1ll'rIll<'diJr li na !. In cadrul proccs lIlui. liind ;J1'ceizate pU:lCle de conlrol dlltatc ell
de verifi clre
E. l'l\\ piu de tehllologic pentru prducrare>l IlIccanicii a bidei.
ill : .hLiul I I () sc inu lc' succesiunc" oper:l! ii pcnt rll pre lucrarca ull ci hi k I'orjate
Cl i?"tc, md eorp COlllllll. avand plan de separat ie sCc'li,,,]' \ inci inal.
Tabell1.6 SuCccsiull en principalelor opera!ii la prelucrarea meea nicii a
bidei
Nr. Dcnumirea .\

l
1i J
.' IZ cLl iticaretl simulwnii a supraf'C\el,lr plane a eapului lk rect ifi cat pl an cu
pieiorlll"i bieJei pc 0 fara.lntoarccreo pi ese i
I
plMou magnetic
k\elor op Ll se i n Ina i multe treccri ____
:2 Dc n1" izarc --1--DisPol. it iv de dClllUgllc. il. C1rc
I bundD
,
,
n 'rc lun3rea akz"jului din pieiol' LlI bielc;p;:;;;- , .A.g regat de gauri! --:
d k l.j)1 t '
- r J(.:tc/.a rca de biela d" coq ul _ _ _ - dc letent eu di $c
5 Rcc tifi ca rca simuital fi a supraI' lei dc illlbinarc (l" ll Jl dc rectifi eul plan I
___
I 6 Prim.] stn nji re a 3kzaju lui din cup,,1 <) prind el-'e--rStrung para lei
_
I
7
_ _
8
rereche a corpul ui i i capac ului __ _ -t- _,--, --j
I gflu rilor pellt ru 111 ca pac ul corpul de gamil ell car
hlelcl Ill ultl axe ___
h kl are:l ga uril or 1enlru di n 'ina de . ==J
----;y- Control ul inlennedi ar A aratura de control
L 10
J\ s:t l11 blarea bielci eu ca aCLt! ___J i3anc de momaj
1 simultami a alezajelor din cap I pici orul speciala de sLrunjit
bidei ell respcc ta rea antraxului
12 Prcsarca in ak zajul piciorli lui hi dei BU ll c de mo ntai
13 Stn nj ire" de finisare a alezajel or din ca pul plciond speciala de slrll nj it
hi"ki cu contrLllul efecti v al
-
14 Cont rol inte rl1led iar Aparatura de contro l
15 Demol1la rca ca"ae ul ui hi d ei J} anc de lTIon ta j
16 J'-ruarca penlrll pint cnlll cuzinctuill i si llllli tan la de frezat uni ve rsal fl
-
Ct 'rr CI PUC
- ,
.. .. .
-
I I :\:;al11 hia re;l bick; Cll capaclil Ila nc de nlllntaj
IX (';-lIl l nrirc m arcarea l ,l J.sei C:i ntu r
-
! ') i-rc:carca adcosu lui de lTI3teri ai de Ia cap ul pic iorul hk"' i \ de i"rezat
' 0 C;i ntrll'! rca :.o rta rca rc .. ma sice. mdn.;aJ"t..' C'mlftri rc. ba nc de lucru
,
1 Cont rol linal :'\pa ratura de co ntrol
,
'2
'-=
Ua ie dc conserva re
11 .3.3 ncconditionarea bicl clor
,
I'rincip,dele defectillni ale bielei sunL prezentate in li gurJ ll.3 3.
Fig. 11.33 Lowlb'J"eo c/c/<!<" (iul1i/oJ"/o 0 hie/{i
Torsi ull<1rc a sau incovoi erea bieki I sc recondit ioned;" prin indrept are la rece pe r rese
biJraulicc. Bi ela Sc: consider" dll1J n Jxelor ai.:Lajeior capul ui pieinruill i
10 plan rcrpendicular (tors ionarea ) r u (O'(J7: .. .0, 1 ) nun pc ungilliea de 100 n1111. iil r
lIel' erpcndiculariLatea axel or de "'" hiel 'i nu 100 111m pe lu ngi me.
t ' LUHl pc: llr Ll din picioru l bi cki sc recondiliuncad prill 31ezare la 0 col a de
se prcscaz[l 0 1l 0U3 cu diamclrul c"' lcri, H" (arc apoi se alezeazel cuw
llol1 i inal - .
din pici ol'l ,l biel ei J uzatii , nu sc recondi!ioncaz,-, ci sc cu alt a noua care se \ ' a
'Z:I In interi or la COla nominal a.
De fnnnmea sa u uzu ra pentru cuzi ne!i 4 se recondi [ioneaz3 prin frezarea supraie\cior
de imbil1a rc a capacului pana la preluarea uzurii, duper care se alezeaza la cota nom inal'1.
respccL'lIl ciu. sc di stan t.! intre axe le capul ui pici oru lui hi,'
IJ,-: ura latcral a a hi dei ) sc recundi\i oncazn prin cromare dura Sou lTIcLa li zare cu pulbcri
fica rc la COLd nom i na la.
Biel clc sc rcfOrll1eaZ3 in urll1atoarele SilU8!ii :
li , uri sau rupturi de ori ce natura sau pozilie;
Illi qorarea diSLa ntei dint re axele alczajelor;
rizuri , au alte defecte pe sLiprafala loca$ului penl ru cuzine!i;
incovoierea sau torsionarea bielei dat oriUi U\ar ici;
deteriorarea til et ului din corpul bielci (dnd exist j l pelllru li xarea capocului.