Capitolul 1 Instalatia de racire

1.1. Destinatia instalatiei de racire

Gradul de racire a cilindrului influenteaza sensibil performantele dinamice , economice si de durabilitate al motorului. Daca nu se organizeaza rational cutentul fluidului de racire apar cresteri locale de temperature care produc tensiuni termice atat de ridicate incat apar fisuri in chiulasa sau blocul cilindrilor. Din studiul ciclului motor a rezultat ca la sfarsitul procesului de ardete temperature gazelor arse variaza in jurul a 2000C, ceea ce are ca rezultat supraincalzirea pieselor ce formeaza camera de ardere si inrautatirea parametrilor functionali ai motorului, deoarece o temperature prea ridicata duce la: - Inrautatirea ungerii prin evaporare si chiar arderea peliculei de ulei de pe piesele in frecare, fiind posibila griparea pistonului in cilindru si a supapelor in ghidurile lor; - Micsorarea coeficientului de umplere prin cresterea volumului specific de carburant, odata cu cresterea temperaturii; - Aparitia la M.A.S. a fenomenului de detonatie, care provoaca defectarea sau chiar avarierea motorului; - Inrautatirea propietatilor mecanice ale materialului din care sunt facute piesele; - Dilatarea neuniforma a pieselor si modificarea jocurilor de montaj, facandu-se posibila griparea motorului. Pentru a indeparta aceste neajunsuri, piesele care formeaza camera de ardere trebuiesc racite. Racirea motorului nu se poate face pana la temperature mediului ambient, datorita faptului ca temperaturile prea joase duc la inrautatirea parametrilori functionali ai motorului: Se inrautatesc conditiile ungerii prin condensarea vaporilor de combustibil pe peretii cilindrului, fenomen care duce pe de o parte, la spalarea peliculei de ulei de pe oglinda cilindrului, iar pe de alta parte, la diluarea uleiului, scazandu-I astfel calitatile lubrifiante; Se mareste uzura generala a motorului autovehicolului, deoarece la temperaturi joase pelicula de ulei isi pierde consistent.

1.2. Clasificarea instalatiilor de racire

Instalatia de racire a uni motor cuprinde totalitatea agregatelor, aparatelor si dispozitivelor care asigura evacuarea fortata prin pereti, a unei parti din caldura dezvoltata in cilindrul motorului Instalatiile de racire se clasifica astfel: Dupa natura fluidului de racire: Racire cu lichid ; Ra cire cu aer Dupa viteza de deplasare a fluidului de racire: Racire naturala ; Racire fortata

1.3. Instalatia de racire cu lichid

La instalatia de raire cu lichid, transferul de caldura de la cilindru la mediul ambient se realizeaza prin intermediul unui lichid. Aceasta instalatie este alcatuita din doua circuite: circuitul de lichid si circuitul de aer. Circuitul de lichid cuprinde totalitatea elementelor care participa la transportul caldurii de la cilindru la radiator 9camasa de apa a cilindrilor, conductele, radiatorul, pompa de apa, organele de reglaj, etc.). Cicuitul de aer cuprinde totalitatea elementelor care participa la difuzarea caldurii in aer (radiator, ventilator, organe de reglaj, etc.). Instalatia de racire este de doua feluri: normal si sub presiune. Instalatia este normal daca presiunea in circuitul de lichid este egala cu presiunea mediului ambient. Instalatia este sub presiune daca preasiunea in circuitul de lichid este mai mare decat presiunea atmosferica. Dupa modul de circulatie a lichidului se deosebesc instalatii de racire prin termosifon si cu circulatia fortata a lichidului. In present, la autovehicule este utilizata instalatia de racire cu circulatia fortata a lichidului, datorita avantajelor pe care le prezinta.

1.4. Instalatia de racire cu circulatia fortata a lichidului

In figura 1 este reprezentata instalatia de racire cu circulatia formata a lichidului. Lichidul din partea inferioara a radiatorului (bazinul inferior 6) este absorbit de catre pompa 12, prin conducta 7 si refulat in spatial de racire al motorului, de unde , apoi este refulat in continuare prin conducta 3 in partea superioara a radiatorului, ca o consecinta a recirii pieselor motorului. Trecand prin tevile radiatorului 11, care spala suprafata exterioara a tevilor. In continuare, apa ajunge in bazinul inferior 6 al radiatorului, de unde este trimisa prin racordul 7, de pompa 12, dinnou in blocul cilindrilor 1 si chiulasa 2.

Fig. 1 Instalatia de racire cu circulatia fortata a lichidului: a) schema de principiu; b) sectiune

Instalatia de racire mai contine busonul 9 cu care este astupat orificiul de umplere al radiatorului, teava de preaplin 8 si robinetul de golire 10. Debitul pompei este de circa 4050 l/CPh, iar viteza de circulatie a lichidului este de 0,30,3 m/s. Diferenta dintre temperature lichidului la iesirea si intrarea in camerelor de racire ale motorului este relative mica 612C, creandu-se o racire mai uniforma a cilindrilor. Temperatura optima a lichidului de racire la iesirea din motor este de circa 7580C, iar la unele motoare de mare turatie poate atinge 90C.

Principalul dezavantaj al instalatiei de racire prezentate consta in circulatia continua a apei, ceea ce face ca pornirea motorului, in special pe timp rece, sa fie dificila, deoarece trebuie o perioada mare de timp pana cand lichidul se incalzeste la regimul termic normal. Aceste dezavantaj a fost inlaturat la motoarele de automobile si tractoare, prin folosirea unui dispozitiv specia numit thermostat, care permite trecerea apei spre radiator numai lao anumita temperature. In functie de temperature lichidului la iesirea din spatiul de racire 5, el poate dirijat fie prin radiator, fie prin conducta 3, direct in pompa de apa (fig. 2). Daca temperature lichidului la iesire din spatiul de racire este sub 69C termostatul 4 dirijeaza lichidul prin conducta 3 la intrarea in pompa de apa, circuitul reluandu-se, asa cum se vede in fig 2.a, ocolind radiatorul 1. Daca temperature lichidului de racire la iesirea din spatiul de racire este mai mare de 90C, termostatul inchide complet conducta 3 si lichidul trece prin radiatorul 1, asa cum se vede in fig 2.b.

Fig. 2 Schema instalatiei de racire cu termostat

Daca la iesirea din spatiul de racire lichidul are mai mult de 72 2C, termostatul se inchide partial, lichidul circuland in acest caz o parte prin conducta 3, iar o parte prin radiator. La trecerea prin tevile care formeaza radiatorul, lichidul cedeaza o parte din caldura aerului inconjurator, care circula prin tevi. Schimbul de caldura este cu atat mai intens cu cat curentul de aer este mai puternic. Realizarea aceastor curenti de aer se face c ajutorul ventilatorului. In fig.3 este reprezentata instalatia de racire a motorului D 115.

Fig. 3 Instalatia de racire a motorului D-115: 1) radiator; 2) ventilator; 3)termostat; 4) termometru; 6) traductorul termometrului

1.5. Instalatia de racire sub presiune

Pentru a reduce cantitatea de lichid din instalatia de racire casi cantitatea de caldura evacuate prin sisteamul de racire, s-a intodus sistemul de racire sub presiune. Marirea presiunii in instalatia de racire permite o marire corespunzatoare a lichidului de racire deoarece creste temperatura de fierbere. In instalatia de racire sub presine, se utilizeaza lichide special de racire care , pe de o parte, intensifica transferul de caldura, iar pe de alta parte, nu prezinta pericol de inghet. In cazul instalatiilor de racire sub presiune, in afara circuitului principal al lichidului, se prevede un circuit secundar, numit circuit de drenaj si compensare. Acesta este alcatuit dintrun rezervor de compensare RDC (fig.4), a carui volum reprezinta 1015% din volumul total al circuitului de lichid de racire si din conductele de lagatura, care permit asezarea lui in seria cu
7

radiatorul (fig. 4.a) sau paralel (fig. 4.b). In al doilea caz, in afara circuitului principal (ABCDE), se prevede un circuit de drenaj ( ) si un circuit de compensare (GA). Rezervorul de compensare este montat deasupra motorului si indeplineste mai multe functii.

Fig. 4 Instalatia de racire sub presiune cu circuite de drenaj si compensare

In primul rand, el serveste pentru drenajul aburului din circuit, de aceea este umplut incomplete cu lichid, in spatiu lier condensandu-se aburul si aerul. In al doilea rand el serveste pentru compensare. La asezarea in paralel, lichidul de racire din RDC ajunge direct in conducta de aspiratie a pompei, ceea ce mareste eficienta solutiei. In al treilea rand , rezervorul RDC compenseaza lipsa de lichid din camasile de apa la inclinarea utovehiculului. In al patrulea rand, spatiul liber din rezervorul RDC preia dilatarile lichidului. Instalatia de racire a motorului SAVIEM 797-05 (fig. 5) este o instalatie de racire cu apa cu circulatie fortata, presurizata, avand urmatoarele circuite: Circuitul principal pentru racirea uleiului, blocul motor si chiulasei, cuprinzand: pompa de apa 18, conducta de aspiratie a apei reci din radiator 17, conducta 16 dintre pompa de apa si radiatorul de ulei 14, prevazuta cu surubul de aerisire 8 si surubul de golire 15, spatiul dintre tevile de racire ale radiatorului 14, conducta 13 dintre radiatorul de ulei si blocul motor, spatiul de distributie a apei in cilindrii 10, spatiul de apa 11 dintre bucsele de cilindru, spatiul de apa 9 dintre peretii chilasei pentru racirea camerei de ardere, supapelor si injectoarelor, radiatorul 22, termostatul 4, conducta de refulare a apei calde de la chiulasa la radiator 5;

Circuitul de drenaj si completare compensare a lichidului de racire in circuitul principal, cumrinde: rezervorul de completare compensare 7 cu doua conducte, una de legatura cu bazinul inferios al radiatorului si alta de legatura cu pompa de apa; Circuitul secundar de racire a apei pentru incalzirea cabinei, cuprinde: conducta de la intrare a apei calde 24 din chiulasa in radiatorul cabinei, ventilul de inchidere a incalzirii cabinei 25 prin treruperea circuitului apei, conducta 3 de legatura dintre radiatorul cabinei si pompa de apa, conducta 2 pentru scoaterea aerului din radiatorul cabinei si intrerupatorul de caldura 6.

Pentru activarea trecerii aerului printer elementele de racire ale radiatorului si marirea curentului de aer de la suprafata motorului, instalatia de racire este prevazuta cu ventilatorul 21. Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa de apa, antrenata de arborele cotit al motorului , prin cureau trapezoidala 19. Pompa de apa aspira apa racita din bazinul inferior al radiatorului 22 prin conducta 17, o refuleaza prin conducata 16 in racitorul 14, racind uleiul si o introduce prin conducta 13 si rampa de distributie a apei, intre bucsele de cilindri. Preluand caldura inmagazinata de cilindri, apa este impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere, a injectoarelor si a ghiduriloe de supaoa si , in stare fierbinte, iese din chiulasa prin camera termostatului 4 si, prin conducta 5 ajungand in bazinul superior al radiatorului 22. Apoi este impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat dde ventilator. Apa rece se aduna in bazinul inferior, de unde este abdorbita iarasi de pompa de apa.

La pornirea motorul rece radiatorul 22 poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului montat in cotul 4, pana cand apa din motor ajunge latemperatura de 78C. Deoarece termostatul se deschide complet cand apa atinge 91C, in perioada de timp limitata de crestere a temperaturii de la 78 la 91C, apa de racire este impinsa atat catre racitorul de ulei,cat si catre radiator. In circuitul secundar, apa fierbinte este condusa din conducta 24 inradiatorul 1 pentru incalzirea cabinei si dupa cedarea caldurii aerului este impinsa prin conducta 3 la pompa de apa. Scoaterea din circuit a intregii instalatii de incalzire a cabinei se face cu ajutorul intrerupatorului 6, iar reglajul incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de incalzire 25.

10

1.6 Partile component ale instlatiei de racire cu lichid

1.6.1. Radiatorul Radiatorul este organul prin intermediu caruia lichidul cedeaza aerului inconjurator o cantitate din caldura preluata in timpul trecerii prin circuitul de racire al motorului. Radiatorul are carcasa exterioara confectionata din otel, celulele radiatorului sunt executate din alama subtire necorodabila. Este pasat in fata motorului, la partea superioara si inferioara, radiatorul are tuburi de racordare cu pompa de apa, respectiv cu instalatia de racire a motorului, capetele tuburilor sunt stranse cu coliere. La baza radiatorului in partea stanga se afla robinetul de golire a lichidului de racire. Radiatorul (fig. 6.1) este format din bazinul superior 1 si bazinul inferior 2, care sunt legate intre ele prin tevile de circulatie 3, caredormeaza miezul radiatorului. Bazinul 1 este
11

prevazut cu orificiul 7 prin care se completeaza rezerva de lichid, teava 6 prin care se elimina vaporii din radiator si racordul 5 prin care lichidul, in cadrul circuitului, intra in radiator. Bazinul 2 este prevazut cu racordul 4 prin care lichidul iese din radiator. Radiatorul este fixat pe cadrul 8 care se sprijina prin tampoanele de cauciuc 9 pe autovehicul. Radiatoarele pot fi de tip ichis sau deschis, dupa felul in care se face comunicarea cu atmosfera. Radiatoarele de tip deschis sunt prevazute cu o teava de preaplin care serveste la scurgerea din radiator a surplusului de lichid rezultat din marirea volumului acestuia prin incalzire, la evacuarea vaporilor formati si in general la mentinerea presiunii armosferice in instalatia de racire. Radiatoarele de tip inchis au orificiul de umplere prevazut cu un buson (fig. 6.2), care printr-o inchidere etansa separa interiorul instalatiei de racire de atmosfera. Busonul este prevazut cu o supapa formata dintr-o membrane elastic 1 sub care se gaseste montata prin intermediul unei rondele 2 si al unui nit 3, garniture de cauciuc 4. Supapa este fixate pe scaunul 5, prin intermediul arcului 7. Daca se formeaza abur in instalatia de racire si presiunea creste pana la 1,281,38 daN/ , actiunea sa asupra supapei duce la comprimarea arcului 7, permitand aburului sa treaca prin conducta 6 in atmosfera (fig. 6.2.)

Fig. 6.1. Radiatorul

12

Fig. 6.2 Busonul radiatorului Daca motorul se opreste , temperature apei scade, ceea ce duce la dormarea depresiunii in interiorul instalatiei. Aceasta depresiune actioneaza asupra membrane elastice 1 a supapei pe care o deformeaza, despartind-o astfel de garniture de caciuc 4, care deschide gaurile 8, prin care aerul patrunde in interiorul instalatiei (fig. 6.1.b) In functie de forma fasciculului tubular miezul radiatorului poate fi: tubular (fig.6 a si b) si lamellar (fig. 6.1.c).

1.6.2 Ventilatorul Pentru marirea volumului de aer cat si pentru asigurarea circulatiei aerului prin radiator, cand autovehiculul sta pe loc cu motorul functionand, instalatia de racire este prevazuta cu un ventilator. Marimea ventilatorului este astfel stabilita pentru ca, impreuna cu radiatorul sa mentina regimul termic normal al motorului. Ventilatorul este format dintr-un ax, butucul cu roata de curea si paletele. Lungimea paletelor depinde de puterea motorului, iar unghiul lor optim de inclinare fata de planul radiatorului este de 3545. La marirea unghiului de inclinare creste mult puterea consumata de ventilator. Odata cu cresterea diametrului, ;ungimii, inclinarii si latimii paletelor si cu micsorarea distantei de la marginea paletelor pana la radiator creste debitul ventilatoruli. Diametrul fuliei se allege in asa fel incat raportul de transmitere arbore cotit-ax ventilatorul sa fie cuprin intre 0,851,15.

13

Daca fulia ventilatorului este mult mai mica decat cea de pe arborele cotit, la ambalarea motorului in gol, turatia ventilatorului poate creste foarte mult, ajungand in unele cazuri la circa 10000 rpm. Din aceasta cauza, ventilatoarele sunt supuse echilibrarii impreuna cu roata de curea. Paletele ventilatorului se executa tabla de otel, aliaje de aluminiu sau material plastic. In fig. 7 este reprezentat un ventilator care are paletele 3 din tabla de otel si este fixat prin suruburile 2 de fulia 6 (axul 5 sprijinit pe rulmentul 7 este si axul pompei de apa 1, fiind antrenat prin intermediul unor curele trapezoidale 4 de la arborele cotit).

Fig. 7 Ventilatorul

Curelele trapezoidale permit o antrenare fara alunecare si fara sa produca solicitari mari in lagare. La unele motoare, ventilatorul este antrenat cu intermitenta in functie de temperature lichidului de racire. Cuplarea si decuplarea ventilatorului se efectueaza automat cu ajutorul unui cuplaj pneumatic sau electromagnetic, comandat de o supapa termostatica.
14

1.6.3 Pompa de apa Pompa de apa este organul care produce circulatia fortata a lichidului prin instalatia de racie.

Ea este in general de tipul centrifug si este formata din corpul 1, in care sunt practicate racordurile de admisiune 2 si de refulare 3, cum si locasul in care este montat rotoul 4, prin intermediul axului 5 (fig.8) Fig.8 Schema pompei de apa Pompa de apa se amplaseaza in ansamblul instalatiei de racire la partea inferioara ceea ce face ca in permanenta lichidul sa patrunda prin racordul 2 in interiosul sau, in partea de mijloc. Rotorul 4 rotindu-se in sensul aratat in figura, antreneaza apa in miscare de rotatie, care datorita fortei centrifuge se deplaseaza catre carcasa exterioara a pompei, de unde apoi este impinsa catre palete prin racordul 3 in instalatia de racire. Acest fenomen se petrece continuu pe toata durata de functionare a motorului, asigurandu-se astfel conditii termice normale de functionare a motorului.

15

In fig.9 este reprezentata pompa de apa a motorului MAN D 2156 HMU ce se echipeaza autobuzele ROMAN 112 UD pentru transportul urban. Spatiul interior al pompei de apa este impartita in spatiul de aspiratie 10, prevazut cu conducta de intrare a lichidului 11 si spatiul de presiune 12, prevazut cu conducta 13 pentru impingerea lichidului. Axul rotorului 8 se sprijina de doi rulmenti cu bile a caror pozitie se stabileste prin bucse distantiere. La capatul exterior al acului este montata fulia de antreare 5.

16

1.6.4 Termostatul Termostatul este organul care dirijeaza circulatia lichidului prin radiator, avand rol de regulator automat a temperaturii lichidului de racire. Termostatul (fig. 10) este o supapa dubla formata din talere active 1 si 2 si scaunul dublu 3. Supapa dubla este legata prin tija 4 de cilindrul 5, in care se gaseste un lichid cu punct de fierbere scazut. Cilindrul gofrat este prins la partea inferioara de corpul termostatului 6. Montarea termostatului se face in conducta de legatura dintre circuitul de racire al motorului si bazinul superior al radiatorului. Cand motorul este rece, cilindrul gofrat este strans (fig. 10.a), talerul 1 inchide conducta careduce lichidul catre radiator dirijandu-l prin orificiile 7 si conducta in racordul de admisiune al pompei.

Fig. 10 Schema de functionare a termostatului Cand motorul se incalzeste, lichidul din cilindrul gofrat fierbe. Acesta face cilindrul sa se dilate, lungindu-se (fig. 10.b), ducand astfel la asezarea talerului 2 pe scaunul 3, inchizand orificiile si la ridicarea talerului 1 de pe scaunul 3 deschizand circuitul spre radiator. Realizarea acestui circuit duce la racirea lichidului pana la temperature normal de functionare a motorului.

17

Termostatul din instalatia de racire a motorului D 2156 HMN-8 este reprezentata in fig. 11 Camera termostatului 1 fixat pe partea frontal a motorului, este legata de conducta de colectare a apei fierbinti din moto prin teava 7, la bazinul superior al radiatorului prin teava 8 si la pompa de apa prin teava 10. Un perete pe care este executat scaunul 3 al supapei mari, desparte interiorul camerei termostatului in doua spatii: unul corespunzator tevii 8, iar al doilea corespunzator tevilor 7 si 10. Pe acest perete despartitor sunt fixate suportul tijei 2 de ghidaj al termostatuli si suportul fix 11 al burdufului. La captul tevii 10 este executat scaunl 9 al supapei mici. Supapele 4 si 6 ale termostatului fix 11. Piesa de lagatura este astfel dimensionata incat atunci cand burduful 12 este strans, supapa mare 4 sa se aseze etans pe scaun, ajutatafiind de arcul 5, fixat intre supapa si suportul fix 11.

In timp ce lichidul vine din chiulasa prin teava 7 nu are temperature de 71C, burduful termostatului este strans complet, supapa mare ajutata si arcul 5 sta pe scaunul sau, obturand trecerea apei in teava 8, iar supapa mica sta ridicata de pe scaunul 9, permitand ape ice vine din teava 7 sa treaca prin teava 10 catre pompa de apa. Cand temperature apei de racire din chiulasa a ajuns la 71C, burduful incepe sa se deschida si, intrucat se sprijina pe suportul 11, impinge supapa mica 6 catre scaunul sau si incepe sa deschida supapa mare 4. Din acest moment apa calda trece atat spre pompa de apa cat si spre radiator. Cand temperature apei ajunge la circa 85C, burduful este complet deschis. In aceasta situatie, supapa mica este asezata pescaunul sau obturand teava 10 si trecerea catre pompa

18

de apa, iar supapa mare este complet deschisa. Din acest moment toata apa fierbinte din motor este dirijata catre bazinul superior al radiatorului.

1.6.5. Furtunurile sistemului de racire Furtunurile sunt fabricate din cauciuc, sunt intarite cu un strat din fibre de carbon (Kevlar) si sunt indoite sub unghiuri corespunzatoare. Capetele furtunurilor asezate pe stuturile de racordare sunt fixate cu niste coliere elastic de strangere, fabricate dintr-o tabla plata, elastica. Pentru montarea si demontarea lor este necesar un cleste special. Colierele se strang cu forta destul de mare pe intrebul circuit exterior al furtunului Furtunurile care ajung in radiator nu sunt fixate direct pe stuturile de racordare ale radiatorului. Mai intai furtunul este legat printr-un colier cu racordul din material plastic, care este unul din elementele de racordare cu cupla rapida, iar apoi cu ajutorul acestui racord este conectat Fig. 11 Colier elastic de strangere cu stutul radiatorului. Deoarece cuplele rapide pot fi deconectate doar cu ajutorul unui dispozitiv special, inainte de a folosi acest dispozitiv, trebuie desurubat si indepartat capacul atipraf. Inainte de indepartarea racordului din material plastic in cuzinetul de blocare (fig. 4.3 ), trei proeminente elastic (sagetile ,,A din desen) intra in orificiile (sagetile ,,B din desen ) din carcasa cuplei. Conectorul cuplei rapide este etansat printr-un inel de cauciuc. Elementele cuplei rapide sunt prezentate in fig. 12

Fig.12 Cupla rapida a furtunurilor sistemului de racire

19

Dupa demontarea furtunurilor din sistemul de racire, la noua montare trebuie folosite coliere de strangere de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni ca cele aplicate la fabricatie.

1.6.6. Rezervorul de completare compensare RDC Volumul acestuia reprezinta 1015% din volumul total al circuitului cu lichid. El se poate monta in serie (a ) sau in paralel (b).

Fig.13 Motarea in serie si in paralel Functiile rezervorului de lichid de racire: Drenajul aburului din circuit (acesta este umplut cu lichid, incomplet) Rol de compensare Compensarea lipsa de lichid din camasile de apa la inclinarea autovehiculului Preia dilatarile lichidului.

20

Capitolul 2

2.1. Particularitati constructive si conditii tehnice Desi instalatiile de racire ale motoarelor pentru autovehicule sunt, in principiu, asemanatoare, acestea pot fi foarte diferite din punct de vedere constructiv, datorita necesitatii de amplasare specifica a componentelor acestora in spatiile relativ restranse de pe autovehicul. In general constructia pompei de apa este simpla. Axul pompei, care se monteaza pe rulmenti obisnuiti sau pe rulmenti speciali, are la un capat fixat rotorul,iar la celalalt capat fulia de antrenare. De obicei, pompele de apa sunt antrenate cu curele trapezoidale si foarte frecent pe aceeasi fulie de antrenare se monteaza si ventilatoru. Intrarea si iesirea apei din pompa se prevede in mod convenabil, functie de schema in care se monteaza. La unele motoare, care nu au un sistem separat de racire a ulelului, pompa refuleaza apei direct intr-o rampa a blocului motorului, pe cand la altele - apa este refulat intr-un racitor de ulei si apoi intra in camasa de racire a blocului. La motoare mai mari supraalimentate si cu racire intermediara a aerului de admisie se utilizeaza pompe duble, o parte pentru circuitul de racire al motorului si alta, pentru circuitul de racire al aerului de supraalimentare. Pentru etansarea axului pompei se utilizeaza garnituri speciale. Orientativ se dau in tabelul cateva dimensiuni mai uzuale ale acestor garnituri. Intrucat randamenul pompei depinde in mare masure de valoare a interstitiilor intre rotor si carcasa, se impun conditii tehnice care sa asigure jocuri minime, fara pericol ca piesele in miscarea relativa sa ajunga in contact. Pentru exemplificarea se prezinte sintetic conditiile tehnice pentru un corp de pompa turant din fonta, iar pentru un rotor turnat din fonta. Pentru o functionare linistita si cu fiabilitate mare rotorul pompei asamblat cu axul, fiind o piesace ce se roteste cu turatii mari, se echilibreaza dinamic, a ustarea masei la echilibrare facandu-se prin gaurire pe partiile inactive ale piesei. Suprafetele de frecare ale inelului de alunecare si al piesei conjugate trebuie sa fie foarte fin prelucrate Ra=0,1 nanometru si sa fie perpendiculare pe axa de rotatie, cu abatere de max. 0,005 mm.

21

2.2. Materiale si semifabricate. Corpul pompei de apa se executa din fonta cenuaie sau aliaje pe baza de aluminiu duritatea este de 143-179 HB. Rotorul se executa din fonta cenusie sau aliaj pe baza de aluminiu. Rotorul se executa din fonta cenusie, iar la pompele motoarelor mai mici de automobile-din tabla de alarma. Axul pompei se executa din otel inoxidabil de tipul 90 C 180 STAS 3583-64. Mai deosebita este executia garniturilor de etansare. Inelul de alunecare, piesa cea mai importanta a garniturii, se executa dintr-un material plastic specific impregnat cu grafit (un amestec de rasina sintetica, azbest si grafit), cu proprietati de frecare deosebite. Inelul de frecare se executa din materiale foarte diferite, si anume: fonta, otel crom nichel, stelit sau material ceramic. Camasa de etansare se executa din cauciuc acrilic sau nitrilic, rezistent la temperaturi mari si agenti chimici. Arcul si carcasele se executa din alama. Semifabricatele pentru corpul pompei si rotor se obtin prin turnare in forme din amestec de formare. Corpul pompei este o piesa cu multe cavitati, care in parte nu se mai prelucreaza ulterior, asa incat tehnologia de turnare trebuie sa fie bine pusa la punct, pentru a asigura forma geometrica corecta si calitatea suprafetei corespunzatoare. Piesele din materiale plastice se executa prin injectie in matrite, iar piesele din tabla de alama se ambutiseaza, de obicei fara sa mai fie necesare operatii de prelucrare machanica.

2.3. Principiul turnarii la presiune ridicata a corpului pompei de apa. Prin procedee de turnare sub presiune se inteleg acele procedee de obtinere a pieselor turnate, caracterizate prin aplicarea presiunii exterioare in timpul curgerii, solidificarii si racirii aliajelor in cavitatea formei. Metoda de turnare sub presiune inalta se caracterizeaza prin viteza mare de curgere a aliajului lichid, sub actiunea unei suprapresiuni realizate pneumatic sau mechanic, intr-o forma metalica , de constructive speciala, denumita matrita.Turnarea sub presiune realizeaza piese de dimensiuni foarte exacte si cu un grad inalt de netezime a suprafetelor ceea ce face posibila utilizarea directa a acestor piese fara operatii ulterioare de finisare.

22

Fig.14 Schema de principiu a unei turnatorii

Aliajul lichid este dozat volumetric si este introdus intr-un cilindru (camera) de presare, de unde este injectat in forma de turnare cu ajutorul unui piston actionat mecanic. Este posibil ca injectarea sa se realizeze si prin intermediul unui gaz sub presiune ridicata. Forma este o matrita metalica si are o constructie speciala, de cele mai multe ori fiind racita fortat. Datorita presiunii ridicate aliajul intra in amprenta piesei din forma cu viteza foarte mare, iar timpul de umplere este foarte scurt. Forma metalica determina o solidificare foarte rapida a piesei. Dupa solidificare matrita se deschide, iar piesa si aliajul solidificat in reteaua de turnare sunt extrase. Schema de principiu a turnarii sub presiune ridicata este prezentata in figurile 1518

Fig.15 Principiul turnarii la presiune ridicata cu camera calda, cu presare cu piston

23

Fig.16 Principiul turnarii la presiune ridicata cu camera calda si presare cu gaz de la compresor

Fig.17 Principiul turnarii la presiune ridicata cu camera de presare rece orizontala

24

Fig.18 Principiul turnarii la presiune ridicata cu camera de presarerece verticala

2.3.1. Clasificare procedeelor de turnare la presiune ridicata Procedeele si instalatiile de turnare la presiune ridicata se clasifica dupa mai multe criterii: - dupa temperatura camerei de presare; - dupa directia de deplasare a pistonului de presare; - dupa pozitia suprafetei de separatie a matritelor; - dupa tipul de aliaj turnat, etc. In tabelul 1 este prezentata o schema a clasificarii masinilor si procedeelor de turnare la presiune ridicata.

25

Nr.crt.

Dupa temperatura camerei de presare Cu camera de presare calda

Dupa modul in care se realizeaza presarea Cu piston

Dupa directia de presare Verticala Orizontala

Dupa pozitia camerei de presare In creuzetul cu aliaj lichid In creuzetul cu aliaj lichid

Dupa tipul camerei de compresie

Cu gaz sub presiune (pneumatice) 2 Cu camera de presare rece Cu piston Verticala In matrita In afara matritei Orizontala In afara matritei

Cu baie inchisa Cu baie deschisa

Tabelul 1. Clasificarea procedeelor si a masinilor de turnare la presiune ridicata. 2.3.2. Aplicabilitate. Turnarea la presiune ridicata permite sa se obtina piese cu dimensini foarte precise si cu o netezime a suprafetelor foarte ridicata, ceea ce face ca piesele turnate prin acest procedeu sa poata fi utilizate direct fara operatii ulterioare de finisare. Procedeul de turnare este limitat la turnarea pieselor din aliaje neferoase cu temperatura mica de turnare (aliaje pe baza de Al, Sn, Pb, Zn) si de mase relativ mici si mijlocii (pana la 150 kg/buc.). Datorita vitezei foarte mari de umplere a amprentei piesei din forma acest procedeu permite sa se toarne piese cu pereti foarte subtiri (chiar sub 1 mm) si reprezinta singura posibilitate de obtinere a pieselor cu pereti cu grosime mica si suprafata mare. Datorita costului ridicat al matritelor procedeul este rentabil numai la productie de serie mare.

26

2.3.3. Avantaje economice si tehnologice Principalele avantaje sunt urmatoarele: - excluderea operatiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea in ceea ce priveste consumul de materiale si manopera; - calitate superioara a suprafetelor pieselor turnate; - precizie dimensionala foarte ridicata a pieselor turnate cu implicatii privind reducerea costurilor prelucrarilor ulterioare; - asigurarea unor conditii de microclimat mai bune in atelierele de turnare ca urmare a reducerii considerabile a cantitatii de gaze degajate la turnare; - productivitate ridicata; - posibilitati de mecanizare si automatizare; - posibilitatea turnarii unor piese cu pereti foarte subtiri.

Procedeul implica insa si dezavantaje care limiteaza extinderea lui: - cost ridicat al matritelor care face ca procedeul sa fie economic numai in cazul unor productii de serie; - rezistenta mare a formei care se opune contractiei piesei la racire dupa solidificare si care poate sa determine fisurarea pieselor; - tendinta mare de aparitie a suflurilor exogene in piesele turnate ca urmare a turbulentei mari la umplerea formei si a imposibilitatii de evacuare a aerului din forma in timpul de umplere foarte scurt; - investitii mari in instalatii de turnare specializate; - aplicabilitate limitata la o gama restransa de aliaje si la piese cu configuratii relativ simple (cu pereti subtiri, uniformi si cu numar mic de miezuri).

27

2.3.4. Particularitatile constructiei formelor Formele utilizate la turnarea la presiune ridicata sunt forme metalice (forme permanente) asemenea formelor utilizate la turnarea in cochile. Fata de formele metalice obisnuite, matritele pentru turnarea sub presiune se deosebesc prin masivitatea lor si prin sistemele particulare de prindere pe masinile de turnat sub presiune. Avand in vedere solicitarile mecanice foarte puternice in timpul umplerii datorita presiunii dinamice mari a aliajului lichid la intrarea in cavitatea formei, matritele pentru turnarea sub presiune se executa din otel carbon de calitate sau din otel aliat refractar. De cele mai multe ori (mai ales la turnarea aliajelor cu temperatura mai ridicata de turnare) matritele sunt prevazute la interior cu circuite de racire care sa asigure un regim termic optim de turnare corelat cu cadenta de lucru a masinii si cu dimensiunile piesei. O alta particularitate constructiva este determinata de constructia retelei de turnare care este mult mai simpla si nu cuprinde elemente pentru retinerea incluziunilor. Actionarea matritelor la inchidere si deschidere este mecanizata fiind realizata de masinile de turnare. Extragerea piesei din forma de turnare se realizeaza la deschiderea matritelor si este asigurata de extractoare. In cazul utilizarii de miezuri acestea sunt metalice, iar actionarea lor este de asemenea mecanizata fiind comandata prin sisteme de came la deplasarea semimatritei mobile. O problema deosebit de importanta si uneori greu de rezolvat la proiectarea matritelor pentru turnarea sub presiune o reprezinta evacuarea aerului din forma in timpul umplerii, deoarece este dificil de cunoscut traiectoria jetului de metal in interiorul amprentei piesei si locurile unde exista tendinta de acumulare a aerului. Constructia formelor metalice depinde modul de actionare al matritei mobile pe masina de turnat sub presiune si de pozitia camerei de presare. Matritele necesita atat o proiectare laborioasa, cat si materiale, prelucrari, tratamente, scule si executie mai pretentioase. Materialele utilizate sunt oteluri de diferite calitati, ( W1.2344,
28

W1.2343, 1.1730, 1.2311, 1.2312, materiale de cementare, etc.. ), procurate de la furnizori atent selectionati dupa calitatea si constanta otelurilor livrate. Materialul pentru zonele active este otel de calitate import Germania, normalizatele (bucsi, coloane, aruncatoare, pastille, readucatoare, etc) sunt tip Hasco. Ofertarea se face in baza unei schite de proiect a matritei, dupa comanda departamentul de proiectare incepe modelarea 3D a matritei si desenele tehnice de executie. A doua faza proiectul trece la tehnologie unde se comanda materialele, se face tehnologia de produs, de piese simple, de asamblare si pasuire. Lucrarea trece apoi la grupul de ingineri CAM care fac programele si fisele CNC.

Fig.19 Matrite de turnare sub presiune

2.3.5. Particularitatile umplerii formei la turnarea sub presiune. Caracteristic pentru umplerea formei la turnarea la presiune ridicata este viteza foarte mare cu care aliajul intra prin alimentator in amprenta piesei. La o presiune de presare de 100daN/cm2 aliajul lichid intra in amprenta piesei cu viteze de pana la 50 - 80m/s in functie de densitate si rezistenta dinamica a retelei de turnare. Viteza foarte mare a jetului determina o curgere turbulenta, iar in cazul intalnirii unor obstacole turbulentele formate de devierea jetului sunt foarte mari. Presiunea dinamica exercitata de jet asupra peretilor formei este foarte mare. Din aceasta cauza nu se pot utiliza miezuri din amestec de formare, iar formele trebuie sa aiba rezistenta mecanica si refractaritate ridicata.

29

Traiectoria jetului de aliaj in amprenta piesei, la turnarea sub presiune, este foarte importanta, deoarece de modul cum se umple amprenta depinde evacuarea aerului din forma. Daca jetul de metal obtureaza canalele de aerisire inainte de umplerea amprentei atunci aerul din cavitatea formei nu mai poate fi evacuat, iar in piesa apar sufluri. Suflurile sunt pozitionate de obicei in axa termica a peretelui piesei, deoarece in timpul solidificarii aerul este impins in zona care se solidifica ultima. 2.3.6. Particularitatile solidificarii si racirii piesei turnate la turnarea sub presiune. La analiza transferului de caldura si a solidificarii in cazul turnarii sub presiune este necesar sa se faca o diferentiere intre cazul turnarii cu camera de presare rece si cazul turnarii cu camera de presare calda. La turnarea sub presiune cu camera rece transferul de caldura incepe din momentul al turnarii aliajului in camera de presare, datorita diferentei de temperatura intre peretii camerei de presare si aliajul lichid. Langa peretii camerei de presare si la suprafata de contact cu pistonul de presare se formeaza un strat subtire solidificat. Acest strat afecteaza deplasarea pistoanelor si mareste rezistenta dinamica a aliajului la patrunderea in reteaua de turnare. In general transferul de caldura aliaj lichid - forma prezinta aceleasi particularitati ca la turnarea gravitationala in forme metalice: - conductibilitate termica foarte mare a formei de turnare; - coeficient de acumulare a caldurii foarte mare al formei; - umplerea amprentei formei intr-un timp foarte scurt; - pereti foarte subtiri ai pieselor turnate; - rigididate foarte mare a peretilor formei in timpul contractiei piesei dupa solidificare. Aceste particularitati au urmatoarele efecte asupra solidificarii si racirii aliajelor la turnarea in forme metalice:

30

- timpul de solidificare al piesei turnate foarte mic (datorita coeficientului de acumulare a caldurii al formei si datorita grosimii de perete); - interval de solidificare efectiva a piesei (intre inceputul si sfarsitul solidificarii) mai mic; - gradient de temperatura mai mare la interfata metal forma; - racire mai accentuata a aliajului lichid la trecerea prin reteaua de turnare; - racire mai accentuata a varfului jetului de aliaj lichid in amprenta piesei din forma (datorita umplerii in sifon a amprentei); - functionarea maselotelor este in general deficitara datorita racirii rapide a aliajului, inclusiv in maselota; - intreruperea contactului direct intre piesa si forma pe anumite suprafete ale piese ca urmare a contractiei piesei dupa solidificare.

Fig.19 Particularitati ale curgerii si solidificarii aliajului la turnarea cu camera rece de presare

Solidificarea si racirea rapida a pieselor in forma in conditiile in care contractia piesei este franata de incompresibilitatea formei, impune extragerea rapida a miezurilor din piesa si a piesei din forma.
31

Pentru a se asigura regimul termic necesar la turnare se impune preincalzirea formelor. La turnarea cu camera de presare calda racirea aliajului incepe numai in momentul intrarii aliajului in amprenta piesei din forma. 2.3.7. Particularitatile defectelor pieselor turnate la presiune ridicata. Particularitatile umplerii formelor cu aliaj lichid si ale transferului termic la turnarea sub presiune determina tendinte specifice particulare pentru formarea defectelor la piesele turnate prin acest procedeu de turnare. Defectele de turnare cel mai des intalnite la piesele turnate la presiune ridicata sunt: - incluziuni de zgura sau oxizi; - fisuri sau crapaturi la cald; - sufluri; - microretasuri; - deformatii; - tensiuni interne. Tendinta mare de aparitie a incluziunilor de zgura este determinata de absenta elementelor pentru retinerea zgurii in constructia retelelor de turnare. Tendinta mai mare de fisurare la cald este determinata de franarea contractiei de catre formele si miezurile metalice. Aparitia suflurilor exogene este cauzata de turbulenta mare din cavitatea formei in timpul umplerii acesteia si de amplasarea necorespunzatoare a canalelor de aerisire. Comparativ cu procedeele de turnare clasice este eliminata aparitia defectelor de turnare de tipul incluziunilor de amestec de formare (cruste, coji, excrescente) structuri grosolane. De asemenea este redusa tendinta de aparitie a retasurilor concentrate.
32

2.3.8. Tehnologia de prelucrare mecanica a copului pompei de apa. Majoritatea pieselor care se toarna in afara de operatiile de ajustare se executa operatii de finisare cum sunt operatii de strungire exterioara si interioara, operatii de gaurire, operatii de filetare, operatii de frezare, operatii de lustruire si polizare si operatii de stantare. Pentru executia acestor operatii sectorul prelucrari mecanice este dotat cu strunguri universale semiautomate de diferite tipuri, masini de gaurit si filetat, freze universale, dispozitive de lustruit cu banda actionate mecanic si freze hidraulice si mecanice actionate hidraulic si pneumatic. Corpului este piesa cea mai complexa. Aceasta nu necesita decat putine prelucrari mecanice, dificila fiind insa prinderea, impunandu-se utilizarea unor dispozitive speciale. In principiu se prelucreaza prin aschiere locasul rulmentilor,al garniturii de etansare, suprafata de lucru, suprafata de asamblare si gaurile de prindere. Toate prelucrariile se pot executa pe masini universale dotate cu dispozitive speciale, sau in cazul productiei de serie mare sau de masa pe masini agregat, cand se justifica organizarea liniilor cu flux continuu.

33

Capitolul 3.
Intretinerea instalatiei de racire

Intretinerea aceste instalatii cuprinde operatii de control, verificare, ungere si curatire, dupa cum urmeaza: Verificarea etansietatii organelor componente ale instalatiei; Controlul nivelului lichidului din radiator(vasul de expansiune) zilnic, care se completeaza cu lichid cand motorul functioneaza; Ungerea rulmentilor pompei de apa cu unsoare consistent, la fiecare 10.000 km; Verificarea intinderii curelei de ventilator, la 10.00015.000 km. O intindere insuficienta duce la racirea insuficienta , iar o curea prea stransa duce la uzarae rulmentilor pompei de apa si a generatorului de current; Spalarea cu jet de apa a radiatorului pentru indepartarea impuritatilo, la 10.000 km; Spalarea racitorului de ulei cu jet de apa, la 60.000 km sau annual; Controlul punctului de congelare a lichidului de racire cu ajutorul termodensimetrului, annual; Inlocuirea lichidului antigel, odata la doi ani, palnia speciala si sistemul de aerisire al instalatiei; Inlocuirea termostatului la 60.000 km; Curatirea depunerilor de piatra din instalatie, care reduce capacitatea de racire.

Dizolvarea pietrei depuse se face pe cale chimica cu solutii acide pentru blocurile din aluminiu sau bazice pentru cele din fonta. Se utilizeaza adesea solutia formata din: 10% carbonat de sodium, 5% petrol lampant si restu apa. Solutia acida cea mai folosita este compusa din acid clorhidric 10% si restul apa. In functie de blocul motor se umple instalatia cu una din aceste produse punandu-se motorul in functiune circa 10 minute, se opreste si se lasa astfel 810 ore, dupa care se pune dinou motorul in functiune circa 5 minute, apoi segolete instalatia; urmeaza o spalare cu apa curate, cu motorul in functiune, a instalatiei. Pentru evitarea depunerilor de piatra a carei curatire necesita o operatie complicate se recomanda utilizarea si completarea nivelului de lichid evaporate, cu nisip fin care contine sodium, acesta intra in reactive cu sarurile de calciu si magneziu pe care le dizolva.

34

Capitolul 4. Defecte in exploatare a instalatiei de racire

In general , defectiunile instalatiei duc la supraincalzirea sau la incalzirea insuficienta a motorului. Supraincalzirea are drept cauze: pierderi de apa, slabirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, functionarea necorespunzatoare a pompei de apa si a ventilatorului, infundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatra. Pierderile de apa in exterior pot avea loc la racorduri, radiator, pompa de apa, busoane, care se observa scurgeri atunci cand motorul nu functioneaza ; pierderile interioare au loc datorita spargerii garniturilor de chiulasa sau a inelelor de cauciuc de la cilindrii, deformarile suprafetelor chiulasei. Se constata prin formarea de bule de aer in bazinul superior alradiatorului sau a picaturiloe de apa galbui de pe tija de ulei. Remedierea consta in strangerea colierelor, inlocuirea racorduriloe defecte, inlocuirea garniturii de chiulasa sau inelelor cilindrilor, strangerea suruburilor chiulasei in ordinea indicata ( de la mijloc la exterior), rectificarea suprafetelor de imbinare a chiulasei sau blocului motor. Depunerile de piatra se curate cu solutii chimice acide sau bazice, dupa cum sa explicat la intretinerea instalatiei. Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocarea supapai termostatului in pozitie deschisa, cand apa trece spre radiator, nepermitand incalzirea rapida a motorului . Remedierea consta in inlocuirea termostatului. Defectarea indicatorului de temperature (bec rosu de control sau termometru) presupune controlarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se inlocuieste. Cureaua insuficient stransa se remediaza prin slabirea piulitelor generatorului si modificarea pozitiei,pana la intinderea corecta; apoi se strang piulitele: daca este rupta, cureaua se inlocuieste. Termostatul defect sau blocat se datoreste daterioarii burdufului sau capsulei,scurgerii lichidului sau pastei din interior, ceea ce poate bloca supapa in pozitia inchisa.
35

Constatarea se face prin conrolul radiatorului, care, daca este rece in timp ce carcasa termostatului si motorul sunt icinse, la accelerarea motorului nu se observa nici o unduire in radiator. Remedierea se realizeaza prin inlocuirea termostatului. Functionarea necorespunzatoare a pompei de apa se datoreste ruperii pene de fixare a rotorului (turbinei) sau depresarii ei de pe arbore, iar uneori prin observarea unei unduirii slabe in bazinul superior al radiatorului, la accelerea motorului. Remedierea se executa prin inlocuirea penei rupte sau asigurarea unei presari corespunzatoare: in cazul ruperii paletelor turbinei, se inlocuieste complet rotorul pompei in ateliere. La ventilator se pot deforma sau rupe paletele. Daca paletele ventilatorului sunt deformate se indreapta, iar cand sunt rupte, se inlocuieste ventilatorul. Dupa reparare, se face obligatoriu echilibrarea ventilatorului pentru evitarea uzarii premature a rulmentilor. In unele cazul, reperea paletelor ventilatorului poate duce la spargerea radiatorului, ceea ce impinge o reparare mai ampla in aterier. Infundarea radiatorului se datoreste impuritatiilor sau ruginii. Se remediaza prin desfundarea chimica sau mechanica cu ajutorul unor tije, prin deplasarea longitudinalain interorul tevilor: apoi se sufla cu aer comprimat. Desfundarea se poate face si cu jet de apa sub presiune. Radiatorul cu spartur mici se remediaza prin izolarea tevilor din portiunea respectiva sau lipirea moale sau cu solutii speciale: uneori izolarea se face chiar prin lipirii privizorii cu sapun. Daca spartura este mare, radiatorul trebuie inlocuit. Depunerile de piatra se curata cu solutii chimice accide sau bazice, dupa cum s-a aratat la intretinerea instalatiei. Incalzirea insuficienta a motorului este cauzata de blocul supapei termostatului in pozitie deschisa, cand apa trece spre radiator,nepermitand incalzirea rapida a motorului. Remedierea consta in inlocuirea termostatului. Defectarea indicatorului de temperatura (bec rosu de control sau termometru) presupune conrolarea traductorului sau indicatorului de la bord, aparatul defect se
36

inlocuieste. La fel si pentru instalatia de semnalizarea avariilor (motor D 797-05 si D 2156 HMN 8).

Defectele corpului pot fi: 1. Uzura suprafetelor in care se monteaza rulmentii arborelui pompei de apa; la motoarele GAZ-51, M-20, ZIS-110 si ZIS-120, arborele pompei se reazema pe rulmenti, la primele trei marci existand cate un rulment dublu cu bile, iar la motorul ZIS-120 doi rulmenti simpli cu bile; la motoarele automobilelor "Moskvici" se folosesc legara din bucse de bronz, iar la ZIS-5M,bucse captusite cu aliaj antifrictiune; 2. Uzura gaurii bucselor si a suprafetei de lucru a inelelor interioare ale rulmentilor cu bile ai arborelui pompei; 3. Uzura fetei frontale a corpului in partea rotorului, in locul unde se monteaza rondela la etansare; Daca bucsele captusite cu aliaj antifrictiune s-au uzat, se toarna din nou aliajul, se alezeaza si se preseaza bucsa sau alezeaza gaura la o dimensiune de reparatie sau nominala. Rulmentii uzati si bucsele fara captuseala de aliaj antrifictiune care se uzeaza se inlocuiesc in altele noi. Daca suprafata corpului pompei in care se monteaza rulmentul sau bucsa s-a uzat, de exemplu din cauza represarilor repetate, se face strunjirea interioara si alezarea gaurii pentru o bucsa cu dimensiuni de reparatie. In gaura astfel prelucrata se preseaza bucsa reparata, a carei presare la dimensiunea inelului exterior al rulmentului cu bile. gaura se alezeaza dupa

Rotorul pompei de apa. La rotorul pompei de apa se uzeaza gaura butucului in care intra arborele pompei. Cand gaura se uzeaza cu mai mult de 0,03-0.04 mm, se face alezarea acesteia si se proseaza o bucsa care se alezeaza apoi la dimensiunea arborelui. Bucsa se executa din fonta cenunsie sau din otel 20. Gaurile cu diametru de 4,0mm din bucsa rotorului de ZIS-120 se executa dupa presarea bucsei, prin gaurile corpului pompei. Fata frontela a butucului la ZIS-5M se prelucraeza la dimensiunea nominala de 23,8-23,9 mm.

37

Daca gaura butucului pentru rotorul pompei motorului ZIS-5M are o uzura admoisibila, iar uzura fetei frontale este de maximum 1 mm, se face prelucrarea fetei la interior pana la dimensiunea de 22,8-23,3 mm, iar cand pompa se asambleaza, se monteaza o rondela de reparatie. Rondelele au grosimele urmatoare: nominala 1,0-1,5 mm si de raparatie 0,5 si 2,1 mm. In caz, ca s-a uzat canalul de pana, se mortezeaza un nou canal la 120* fata de cel vechi. Dimensiunile canalului sunt: latimea 3,89-3,94 mm, adancimea, 1,88-2,04 mm.

Arborele pompei de apa Arborii pompei de apa se excuta din oteluri cu continut redus sau mediu de carbon, precum si din oteluri aliate. Astfel, la mtoarele GAZ-51 si M-20, arborii se executa din otel 45, se calesc superficial pe adancimea de 1,0-2,0 mm la duritatea minima 50 HRC. Arborii pompelor de apa ale motoarelor ZIS-120 se executa din otel 40H cu duritatea 241-285 HB si se cositoresc pe o grosime de 0,013 mm. Tratamentul termic al arborilor executaai din otel 20 consta in cementarea pe adancimea de 0,8-1,0 mm, calirea in ulei si revenirea la duritatea 54-59 HRC. Arborii pompelor de apa ale motoarelor ZIS-5M se executa din otel 20. Arborii uzati se reconditioneaza prin cromare sau acoperire cu otel urmata de cromare si se rectifica la dimensiunea nominala. Arborii cu duritate mica, ca, de exemplu, cei ai motorului ZIS-120, pot fi reconditionati atat prin cromare, cat si prin metalizare.

Verificarea concentratiei apei de racire. Sistemul de racire al motorului este umplut cu un lichid care asigura protectia contra inghetului pana la -40C.Apei de racire este format dintr-un amestec de apa distilata sau deminerilezata si antigel STAS 8671-78 in proportii egale. Pentru verificare se fac operatiile: se porneste motorul in scopul omogenizarii apei de racire si se opreste la temperatura lichidului de cca 40C.

Atentie: daca controlul se face la o temperatura a apei diferita de 40*C se va lua in considera corespondenta dintre gradele de congelare citite pe s scara termodensimetrului si cele corespanzatoare diferitelor temperature
38

- se obtureaza tubul de legatura intre radiator si vasul de expansiune folosind clestele MOT 453; - se desface busonul radiatorului si se ia putin lichid de racire cu ajutorul termodensimetrului; - se citeste pe scara termodensimetrului sau refractometrului, temperatura de protectie a apei si temperatura reala a apei, facande-se apoi cirectiile; se remonteaza busonul si se demonteaza clestele MOT 453; se scoate aerul din circuitul de racier

Controlul termostatului. Termostatul are rolul de a regla temperatura apei de racire. Prin permiterea sau oprirea trecerii apelui dinspre pompa de apa spre radiator. Pentru control este necesar sa se scoata termostatul 4 din furtunul 2 de la pompa de apa prin slabirea colierului.Apoi se monteaza termostatul intr-un aparat special pentru verificat termostate. Se verifica temperaturile corespunzatoare momentului incepirii si terminarii cursei supapei,precum si cursa supapei termostatului. Daca valorile nu corespund se inlocuieste termostatul. La remontarea termostatului se are in vedere pozitia de montare a acestuia, astfel ca burduful metalic de dilatare 2sa fie asezat spre in jos.

Completarea apei de racire si scoaterea aerului din sistemul de racire. Nivelul apelui de racire in vasul de expansiune trebuie verificat periodic, astfel ca sa fie intotdeauna aproape de nivelul maxim marcat pe vas. Verificarea se face atunci cand motorul este rece. Functionarea motorului este permisa numai cand nivelul apelui in vasul de expansiune este cuprins intre cele doua repere. In cazul in care constata ca nivelul apelui este sub reperul minim, trebuie ca, in cadrul celui mai apropiat atelier specializat, sa se controleze intregul sistem de racire si sa se restabileasca nivelul, facand totodata si scoaterea aerului din circuitul de racire. In cazuri exceptionala, cand automobilul este in cursa si se produc pierderi de lichid
39

din diverse cauze ca: spargerea unor racorduri sau tuburi la sistemul de racire, pori sau fisuri la radiator etc.. cauze ce pot fi remediate locul ca mijloace improvizate, se permite continuarea cursei automobilului pana la cel apropiat atelier specializat, respectandu-se urmatoarele recomandari: - se opreste motorul,asteptand 5-10 minute, pentru echilibrarea statica a lichidului in sistmul de racire; - se scoate capacul vasului de expansiune si busonul radiatorului, folosindu-se carpa sau levata; atentie: diferenta la presiune intre instalatie de racire si exterior, determinata de temperatura apei de racire, poate provoca o iesire rapida a vaporilor cu presiune in afara, care produce o aparirea celor din apropiere; - se toarna apadistilata sau, la nevoie, apa de ploaie foarte curata in vasul de expansiune, pana la reperul maxim, si in radiator, pana la nivelul busonului; - se pune robinetul climatizorului pe pozitie deschis (incalzire);

- se slabesc surburile speciale puzrjare amplasate pe tuburile de cauciuc, care conduc la pompa apa si radiatorul climatizorului; - se porneste motorul,lasandu-l sa functioneze la turatia de cca 2000 rot/min; - dupa restabilirea echilibrului lichidului in circuitul de racire si iesirea partiala a aerului prin robinete de purjare, acestea din urmase inchid; - se pleaca cu automobilul la o viteza redusa de maxim 60 km/h, respectand turatia constanta a motorului, iar dupa fiecare 15 min. de mers, se controleaza nivelul apei din vasul de expansiune, pentruca se observa eventuala scadere sub reperul minim. Numai in aceste conditii, automobilul poate fi deplasat pana la cel mai apropiat atelier de specialitate. In perioada cand temperatura mediului exterior depaseste zero grade, completarea apei in racire se face adeugand an vasul de expansiune apa distilata sau amestec lichid pana cand nivelul in vas corespunde cu cel marcat "maxim". In timpul cand temperatura lichid antigel in proportie de 50% tot prin vasul de expaniune. In ambele cazuri, in tot timpul completarii, tubul din vasul de expansiune trebuie sa fie mentinut in restul lichidului din vas; in ipsa acestuia este obligatorie scoaterea aerului din sistemul de racire.

40

Pentru scoaterea aerului din sistemul de racire, se va proceda astfel: - se aseza robinetul sau maneta climatizor in pozitia deschis, permitand trecerea apelui de racire in radiatorul al climatizorului; - se porneste motorul pana la regimul normal; - se desface busonul radiatorului si in locul acestuia se asaza dispozitivul MOT401 in pozitie verticala si se insurubeaza busonul dispozitivului la gura de emplere a radiatorului; - se desfac surburile de pujare ape si robinetul al dispozitivului MOT 401; - se umple vasul de expansiune pana la 30 mm deasupra "Maxim" si se pune la loc capacul cu supapa de expansiune; - se face plinul sistemului de racire prin partea superioara a dispozitivului MOT 401; - cand radiatorul s-a umplut,se stranguleaza conductele in punctele A si B cat mai aproape de pompa de apa, folosindu-se clesti de tipul MOT 453; - se porneste motorul la o turatie de cca 2000 rot/min, completandu-se circuitul cu ape de racire prin dispozitivul MOT 401,pana cand se observa la surburile de aerisire un jet continuu de ape; - se strang suruburile; - se scot clestii MOT453 si dispozitivul MOT 401, se completeaza circuitul un lichid de racire prin gure de umplere a radiatorului si se remonteaza busonul radiatorului cu garnitura de etansare; - se opreste motorul, iar dupa racirea completa a apei de racire, se verifica daca nivelul in vasul de expansiune se afla intre cele doua repere.

41

Capitolul 5. Repararea instalatiei de racire

Cele mai importante defectiuni au loc la pompa de apa, ventilator, radiator si termostat dupa cum urmeaza: 1. Pompa de apa se demonteaza de pe motor, desfacand colierele siracordurile; apoi radiatorul sicureaua ventilatorului se dezasambleaza, se constata defectele si se repara: - fisurile sau rupturile se repara prin sudare si ajustare sau lipire cu rasini epoxidice, dupa reparare se face proba hidraulica la 34 bar. - suprafata deformata se reconditioneaza prin rectificare plana, admitandu-se o abatere de 0,05 mm; - filtrele uzate, inclusive cel pentru gresor, se face prin incarcarea prin sudura, gaurire si refiletare la cota nominala sau majoratal; - rulmentii uzati se inlocuiesc; - arborele uzat se rectifica, se cromeaza si se rectifica la cota nominal; - canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza cu altul decalat la 180, sau se rectifica si se inlocuieste pana; - fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica, daca sunt rupte mai mult de doua palete sau rupture este prea grava, se inlocieste intreg rotorul; - locasul pentru axul pompei uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alezare, dupa care se face rectificarea la cota nominal; dupa reparare, secontroleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei (jocul axial al rototului admin 0.08 mm), apoi se asambleaza componentele. Ca prima proba, rotorul trebuie sa se invarta usor in mana, apoi se probeaza pe standul de proba. 2. Ventilatorul poate prezenta urmatoarele defectiuni: deformarea paletelor, se repara prin indreptare libera, sau folosind un dispozitiv special; slabirea paletelor in locul de imbinare, se sudeaza sau se nituiesc; fisurarea sau ruperea palatelor impune inlocuirea lor; deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie, se incarca prin sudura si se gauresc la cota nominal. 3. Radiatorul se curata mai intai cu jet de apa si aer comprimat, apoi se fierbe in solutie caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse, dupa care se supune controlului in paia de apa, introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5
42

bar. Se constata defectiunile: dezlipirea bazinelor de miez, spargerea corpului (miezului) sau tevilor. Remedierea se face prin lipirea cu aliaje moi, dupa lipire radiatorul se supune dinou probei de etansare. 4. Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in acelasi timp cu un termometru, ca deschiderea supapei sa inceapa la 70C, iar la 8590C sa fie complet deschisa 5. Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar supapa se regleaza atunci cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta. Apoi se face proba de etansare a racitorului ca si la radiator.

43