Temă de casă

SONDA LAMBDA

Student: Avrămuță Valentina-Daniela

A.R 3.1.1

Îndrumător: dr. ing. NAE CORNEL

Laborator: E.E.E.A

1
 CUPRINS

1. Argument……………………………………………………………………………3
2. Ce este sonda lambda?................................................................................................3
3. Clasificare…………………………………………………………………………...3
4. Necesitatea Sondei Lambda…………………………………………………………6
5. Rolul Sondei Lambda………………………………………………………………..7
6. Amestecul stoichiometric…………………………………………………………..11
7. Cauze ale defectarii………………………………………………………………...11
8. Bibliografie…………………………………………………………………………12

2
 1. Argument : Normele de poluare, fie ca sunt europene (Euro), americane (Tier) sau
japoneze (Japan) impun producătorilor de autovehicule emisii poluante tot mai reduse. De
asemenea, în marile aglomerări urbane, nivelul emisiilor automobilelor are o importanţă mult
mai mare deoarece afectează direct sănătatea locuitorilor. Sonda lambda (numită şi sonda sau
senzorul de oxigen) are o importanţă deosebită relativ la reducerea emisiilor poluante de pe
automobile. Produs al companiei Bosch, sonda lambda a fost utilizată pentru prima oara alături
de un catalizator pe un automobil Volvo la sfârşitul anilor 1970. Dezvoltarea şi proiectarea
sondei a fost începuta în timpul anilor 1960 sub supravegherea dr. Gunter Bauman, în cadrul
companiei Robert Bosch GmbH.

2. Definitie

Sonda Lambda este un senzor amplasat pe tubulatura de evacuare si conectat la ECU, care in
esenta consta intr-un conductor de curent electric a carui intensitate variaza in functie de
cantitatea de oxigen care traverseaza sonda. In interiorul acesteia exista un material ceramic
poros, din dioxid de zirconiu (ZrO2). Intensitatea curentului prin placa de zirconiu variaza in
functie de numarul de molecule de oxigen care traverseaza materialul ceramic. Deoarece sonda
functioneaza optim doar la temperaturi mari, „la rece”, pina cind gazele de esapament ating
temperaturi de 4-500 oC, sonda este incalzita de o rezistenta din interiorul ei, dupa care caldura ii
va fi furnizata chiar de temperatura gazelor de esapament. Autoturismele cu motorizari euro 3 si
4 au chiar 2 sonde, una amplasata inaintea catalizatorului pentru optimizarea amestecului
aer/combustibil, si una dupa catalizator, pentru verificarea eficientei acestuia. Constructorii
recomanda verificarea sondei la fiecare 30 000 de kilometri sau la fiecare doi-trei ani de
functionare a masinii si schimbarea sondei in cazul cind apar probleme in functionarea acesteia.

3. Clasificarea

În echiparea automobilelor de serie exista mai multe tipuri de sonde lambda. Un criteriu de
clasificare ţine cont de principiul de funcţionare şi de numărul de conexiuni electrice. Astfel,
dacă le clasificam după principiul de funcţionare, distingem:

3
 sonde lambda binare:
 cu zirconiu;
 cu titan;
 sonde lambda liniare;

Sonde lambda binare cu zirconiu

    Acestea sunt primele tipuri de sonde lambda utilizate în industria automobilelor. Principiul de
funcţionare se bazează pe modul de funcţionare al unei celule de combustie (fuel cell), numita
celulă Nernst. Acest tip de sondă lambda este de tipul senzorului generator, senzor care produce
o tensiune electrică fără să fie alimentat la o sursa de tensiune exterioară. Tensiunea electrică
generată de sondă este produsă de diferenţa de molecule de oxigen din gazele de eşapament şi
aerul atmosferic.

Fig. 1 Secțiune longitudinala printr-o sondă lambda

    Sonda lambda se conectează pe galeria de evacuare (1) prin intermediul carcasei cu filet (2).
În interiorul tubului de protecţie (3) se găseşte corpul ceramic din dioxid de zirconiu (4).
Acesta este învelit cu doi electrozi (5), unul în contact cu gazele de evacuare iar cel de-al doilea
cu aerul atmosferic. De reţinut că electrodul care este în contact cu gazele de evacuare este
acoperit de un material ceramic poros care permite pătrunderea gazelor şi în acelaşi timp
protejează suprafaţa electrodului de coroziune. Carcasa de protecţie (6) conţine orificii (8) care
au rolul de a permite aerului atmosferic să intre în contact cu unul dintre electrozi. Arcul (7)
asigura contactul între conectorul (9) şi electrod.

4
Fig. 2 Sonda lambda - componente

    În funcţie de cantitatea de oxigen din evacuare sonda lambda generează o tensiune care
semnalează calculatorului de injecţie dacă amestecul este sărac sau bogat. Astfel dacă amestecul
este bogat (λ < 1) atunci în gazele de eşapament se află o cantitate foarte mică de oxigen. În
acest caz sonda lambda va genera o tensiune de aproximativ 0.8 ... 0.9 V. În cazul în care
amestecul este sărac (λ > 1) oxigenul se va găsi în cantitate mare în gazele de evacuare,
diferenţa de molecule de oxigen fiind mică tensiunea generată va fi de ordinul 0.1 ... 0.2 V. Cu
cat diferenţa dintre moleculele de oxigen este mai mare, între gazele de eşapament şi aerul
atmosferic, tensiunea generată de sonda lambda este mai mare.

Fig. 3 Principiul de functionare

5
Fig. 4 Valorile potrivite

    Denumirea de sondă binară vine de la faptul că sonda identifică doar două stări ale
amestecului, bogat sau sărac, fără a putea determina care este nivelul exact de îmbogăţire sau
sărăcire. Un dezavantaj al sondei lambda este acela că funcţionează numai la temperaturi în jur
de 350 °C. Din acest motiv controlul îmbogăţirii amestecului nu funcţioneaza exact din
momentul demarării motorului, ci numai după ce temperatura sondei a ajuns la valoarea
nominală. Acest mod de funcţionare este în defavoarea reducerii nivelului de emisii poluante.
Astfel, pentru a minimiza timpul de inactivitate al sondei lambda toate versiunile curente sunt
prevazute cu o rezistenţă electrică de încălzire.

Fig. 5 Conexiunea electrica a unei sonde lambda cu un singur fir

Sonda lambda cu trei sau patru fire

6
Fig. 6 Conexiunea electrica a unei sonde lambda cu trei sau patru fire.

4. Necesitatea sondei Lambda

Pentru ca una din sursele majore de poluare o reprezinta gazele incomplet arse emise de motoare
in atmosfera, constructorii au pus la punct sisteme de limitare a emisiilor poluante. Printre
acestea se numara convertoarele catalitice (ceramice sau metalice), amplasate pe tubulatura de
evacuare a vehiculelor si sondele de masurare a gazelor arse provenite din motor. Emisiile
puternice de gaze de esapament apar atunci cand carburantul este incomplet ars, motorul este
defectuos reglat, cand se porneste sau se opreste motorul sau la deplasarea cu viteza redusa. In
urma cu cca. 25 de ani, in scopul reducerii efectului de poluare al autovehiculelor, constructorii
auto au dezvoltat un senzor denumit sonda Lambda – care poate masura cantitatea de oxigen
evacuat in urma procesului de ardere al motorului. Aceasta este localizata pe sistemul de
evacuare al gazelor, inaintea convertorului catalitic la motorizarile Euro1/2 si inainte si dupa
catalizator la motorizarile Euro 3/4. Sonda Lambda asigura sporirea eficientei catalizatorului, dar
si emisii reduse de noxe in atmosfera. In sarcina maxima a motorului, de exemplu la viteza de
varf, pentru a mentine viteza, sistemul este dezactivat pentru a preveni saracirea exagerata a
amestecului.

7
Fig. 7 Sonda Lambda la autovehicul

5. Rolul Sondei LAMBDA

Fig. 8 Functionarea Sondei Lambda

Sonda Lambda are rolul de a regla amestecul aer/combustibil – prin comanda asupra injectiei de
benzina – astfel incit acest amestec sa fie convenabil regimului de moment al motorului. Daca
sonda detecteaza prea mult oxigen in gazul evacuat, inseamna ca motorul merge cu un amestec
prea sarac (in combustibil); prin urmare, este marita cantitatea de benzina. Daca, dimpotriva, este
prea putin oxigen in evacuare, inseamna ca amestecul este prea bogat si ECU reduce cantitatea
de benzina din admisie. Defectarea sondei duce la functionarea anormala a motorului. La fel si

8
defectiunile de etansare a admisiei de aer/circuitelor de reglaj vacuumatic – asa-numita admisie
de „aer fals“ – induce in eroare sonda Lambda care da informatia ca amestecul este prea sarac.
Prin urmare, electronica (ECU) va „pompa“ mai multa benzina in cilindri (corespunzator
cantitatii de aer aspirat in mod normal + cel fals) si motorul va functiona cu detonatii in
evacuare, eventual se „ineaca“. Dupa reglajul amestecului aer-combustibil necesar unei arderi cit
mai bune, gazele evacuate ajung in asa-numitul „catalizator“ unde, intr-adevar, gazele se
oxideaza la contactul cu platina si celelalte materiale de reactie. Functionarea defecta a unui
motor cu o sonda de O2 (Lambda) defecta determina utilizarea de amestecuri bogate, rezultand
un consum marit de benzina, deteriorarea in scurt timp a catalizatorului si uzura prematura a
motorului, provocata de excesul de benzina care ajunge in baia de ulei. Prin folosirea unui astfel
de echipament se poate ajunge la o reducere a emisiilor de pina la 90%.
Sonda lambda trimite o tensiune variabilă către ECU (calculatorul motorului). Tensiunea variază
între 0.2 V pentru amestec sărac în oxigen și 0.8 V pentru amestec bogat în oxigen.

Tensiunea variază în funcție de ciclurile motorului. Dacă avem prea mult oxigen în gazele de
evacuare, calculatorul va comanda injectarea unei cantități mai mari de combustibil. Dacă există
prea puțin oxigen în gazele evacuate, calculatorul motorului va reduce cantitatea de combustibil

9
injectat.

Fig. 9 Tensiunea senzorului

10
Fig. 10 Senzor functional, senzor defect

Fig. 11 Functionarea senzorului cu catalizator

Tipul amestecului aer-combustibil, bogat sau sărac, influenţează în mod direct nivelul emisiilor
poluante. Astfel în caz unui amestec bogat, combustibilul fiind în exces, arderea este parţială,
rezultă emisii bogate în monoxid de carbon (CO) şi hidrocarburi (HC). În cazul amestecurilor
sărace, oxigenul fiind în exces, conduce la creşterea nivelului de oxizi de azot (NOx) din gazele
de eşapament. Compromisul este făcut în cazul amestecului stoichiometric, caz în care emisiile
sunt la un nivel mediu pentru fiecare din cele trei componente (CO, HC şi NOx).

11
Fig. 12 Nivelul emisiilor poluante ale unui automobil în funcţie de tipul amestecului aer-
combustibil

a. fără catalizator
b. cu catalizator

    Eficacitatea catalizatorului este maximă atunci când amestecul aer-combustibil este
stoichiometric. Pe baza informaţie primite de la sondă calculatorul va ajusta injecţia de
combustibil astfel încât amestecul să se menţină în jurul valorii stoichiometrice.

12
Fig. 13 Controlul în bucla închisă al injecţiei de combustibil.

    Schema de principiu a controlului amestecului aer-combustibil în jurul valorii stoichiometrice

se compune din:

1. senzorul de masă de aer

2. catalizatorul primar
3. catalizatorul secundar
4. injectoarele de combustibil
5. sonda lambda amonte
6. sonda lambda aval
7. circuitul de alimentare cu combustibil
8. galeria de admisie
9. galeria de evacuare

ECU – calculatorul de injecţie

    Utilizând informaţia de la senzorul de masă de aer, calculatorul de injecţie ajustează timpul de
deschidere al injectoarelor reglând astfel cantitatea de combustibil injectată. Acest mod de
control al injecţie se numeşte control în bucla închisă (closed loop control) şi se bazează pe
informaţia primită de la senzori.

13
A doua sondă lambda, de după catalizator, are rolul de a monitoriza activitatea catalizatorului,
pentru a ne asigura că acesta funcţionează în parametrii normali. Cu alte cuvinte rolul sondei
lambda în aval de catalizator este de a diagnostica funcţionarea catalizatorului.

6. Amestecul stoichiometric

Pentru a asigura arderea completă a combustibilului din motor (benzină sau motorină) este
nevoie de o anumita cantitate de oxigen deci de o anumita cantitate de aer. Astfel, pentru a arde
complet 1 kg de benzină avem nevoie de aproximativ 14.7 kg de aer. Dacă acest raport se
păstrează (14.7:1) şi în cilindru putem spune că amestecul din cilindru este stoichiometric.
Notaţia utilizată în literatura de specialitate, pentru evalua raportul aer:combustibil din motor,
este litera greceasca lambda (λ). Relativ la tipul amestecului aer-combustibil din motor putem
avea urmatoarele situaţii:

 amestec bogat (λ < 1): în acest caz combustibilul este în exces, aerul nefiind suficient
pentru o ardere completă;
 amestec stoichiometric (λ = 1): în acest caz raportul aer-combustibil este ideal arderea
fiind completă;
 amestec sărac (λ > 1): în acest caz aerul este în exces, arderea fiind completă dar cu
exces de oxigen;

7. Cauze ale defectarii

Sonda lambda se poate defecta din mai multe motive. Dioxidul de zirconiu se poate consuma
pur și simplu în urma unei utilizări îndelungate.
Combustibilul nears și evacuat poate contamina sonda lambda. Scurgerile de ulei, scurgerile de
lichid de răcire, aditivii adăugați în combustibil pot de asemenea deteriora sonda. Un injector
care funcționează incorect și generează emisii de combustibil nears poate duce mai departe și la
deteriorarea sondei lambda. Din păcate, o sondă care funcționează incorect, adică dă valori false
către ECU, poate deteriora și catalizatorul..

14
Fig. 14 Etape ale contaminarii
În cazul defectării sondei lambda amestecul aer-combustibil va fi neechilibrat, consumul de
combustibil va creşte, emisiile de fum se vor intensifica iar performanţele automobilului vor fi
diminuate. Sonda lambda este un element cheie în funcţionarea optimă a motorului, defectarea
sau încercarea de eliminare a acesteia din sistem va conduce la declanşarea modului de
funcţionare în regim de avarie al motorului, cu consecinţe negative asupra consumului şi a
performanţelor.

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.autogreen.ro/auto/ce-este-sonda-lambda/

2. http://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/10-senzor-oxigen-sonda-lambda.html

3. https://www.pilotauto.ro/tuning-magazin/sonda-lambda-10-intrebari-si-raspunsuri-
esentiale/

4. https://www.google.ro/search?
q=sonda+lambda+wikipedia&sxsrf=ALeKk01aDicR0ROJHh2kU8WKqjcbi3ijJw:15892
90331768&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjK263tt67pAhUSqaQKHfSh
BT8Q_AUoAXoECAwQAw&biw=1536&bih=760

5. https://en.wikipedia.org/wiki/Oxygen_sensor

15
16