Convertizorul catalitic (catalizatorul) reprezinta acea componenta a sistemului de evacuare a gazelor, rezultate ca urmare a arderii combustibilului care trateaza

gazele de esapament inainte ca acestea sa fie evacuate. Functionarea in conditii normale a unui convertor catalitic conduce la o transformare a gazelor de ardere in gaze cvasiinofensive eliminand in acest fel o parte importanta a poluantilor. Catalizatorul are forma unui amortizor de sunet clasic, eliptic sau rotund, in interiorul caruia sa afla un monolit ceramic sau metalic pe care sunt depuse metale nobile care favorizeaza conversia gazelor poluante in gaze nepoluante. In catalizator (convertorul catalitic) au loc procese de transformare a hidrocarburilor in dioxid de carbon (CO2 ) si vapori de apa, a monoxidului de carbon (CO) in dioxid de carbon (CO2) si a oxidului de azot (NO in azot (N2) si oxigen (O2).

Primul convertor catalitic oxidant a fost creat de VOLVO in anul 1974.

Catalizatorul (convertizorul catalitic) Structura catalizatorului: 1 - suportul; 2 - stratul intermediar ; 3 - stratul catalitic activ. Suportul formeaza in ansamblu cu carcasa corpul propriu-zis al convertorului. Suportul ceramic este o constructie de tip fagure cu sectiunea rotunda sau ovala, cu canale patrate, dispuse perpendicular pe directia de curgere. Materialul ceramic, denumit cordierit, este refractar. Materialul are conductibilitate termica mica, rezistenta mecanica, rezistenta gazodinamica redusa si

sectiune transversala mare. Stratul intermediar este compus din alumina si este depus printr-un procedeu special pe suport, in vederea intensificarii activitatii catalitice a stratului nobil. Acest strat intermediar are o suprafata specifica mare si contine promotori care maresc capacitatea de acumulare a oxigenului la catalizatorul trivalent si care ajuta reactiile de reformare a vaporilor de apa si a vaporilor de hidrocarburi.

Stratul catalitic activ consta din metale nobile cum sunt platina, paladiul si rodiul. In timp ce platina promoveaza reactiile de oxidare, rodiul contribuie la reducerea NOx. Catalizatorii ceramici monoliti au depus oxid de aluminiu peste care se aplica pentra reactori oxidanti platina si paladiu iar pentru cei cu trei componente, platina, pentru hidrocarburi, platina si rodiu pentru NOx. Continutul de metale nobile poate fi redus la 2-3g pe un reactor. Domeniul optim de functionare este 400...950C, peste 800C existand pericol de compromitere termica, pana la aceasta valoare putandu-se folosi si 100 000 km fara probleme. La defectiuni, mai ales in sistemul de aprindere, reactorul poate ajunge la 1400 C, cand se compromite rapid mai ales exfolierea substantei active. Este interzisa folosirea benzinelor cu Pb. Daca se face totusi o astfel de alimentare, este permis eventual un singur rezervor, se va decupla sonda lambda, se va alimenta apoi cu 2-3 rezervoare cu benzina verde, tot fara sonda si apoi se va reintroduce sonda in functiune.

Pentru aceasta situatie, gradul de murdarire al reactorului este suportabil. Este indicata totusi o verificare la o statie service autorizata. Sonda lambda functionand in conditiile utilizarii benzinei cu Pb, respectiv la reactor partial murdar, da informatii eronate despre calitatea amestecului, ceea ce face ca motorul sa functioneze cu amestec bogat, cu penalizari atat la consum cat si la noxe. Daca sonda lambda este scoasa din functiune, eficacitatea de reducere a noxelor scade la 30%. Sonda lambda instalata in sistemul de evacuare masoara continutul de oxigen al gazelor arse. In cazul amestecurilor sarace tensiunea in senzor este de lOOmV, iar la amestecuri bogate tensiunea creste la 800mV. Pentru amestecul stoechiometric tensiunea senzorului scade brusc de la o valoare la cealalta. Se observa ca in domeniul amestecurilor sarace catalizatorul nu mai are efecte

benefice in ceea ce priveste diminuarea oxizilor de azot si datorita disponibilitatilor excesive de oxigen.

Tipuri de catalizatori

Catalizator cu filtru ceramic

Catalizator cu filtru metalic

Diferite forme de catalizatori Cum reduc convertizorii catalitici poluarea

Majoritatea mainilor moderne sunt echipate cu convertizori catalitici cu trei aciuni. "Trei aciuni" se refer la cele trei emisii reglementate la a cror reducere ajut catalizatorul - moleculele de monoxid de carbon, COV i NOx. Convertizorul utilizeaz dou tipuri diferite de catalizatori, un catalizator de reducere i un catalizator de oxidare. Ambele tipuri constau dintr-o structur ceramic acoperit cu un catalizator metalic, n general platin, rodiu i/sau paladiu. Idee este de a crea o structur care expune o suprafa maxim de catalizator la fluxul de eapament, minimiznd n acelai timp cantitatea de catalizator necesar (catalizatorii sunt foarte scumpi).

Principalii parametri care influenteaza gradul de conversie sunt: -coeficientul de exces de aer si variatia acestuia; -temperatura gazelor arse; -viteza spatiala (debitul gazelor arse raportat la volumul catalizatorului).

In prezent, in Europa se foloseste aproape in exclusivitate catalizatorul trivalent sau cu tripla actiune (sau cu trei cai) cu suport ceramic. Exist dou tipuri principale de structuri utilizate n convertizorii catalitici - fagure i bile ceramice. Majoritatea mainilor din prezent utilizeaz structura-fagure.

Structur fagure-ceramic catalizator

Structura fagure metalic catalizator

Eficienta unui catalizator este apreciata prin gradul de conversie definit cu formula:

E = (ci ~ce)/ci in care: -ci este concentratia poluantului inaintea catalizatorului; -ce este concentratia poluantului dupa catalizator. Catalizatorul de reducere

Catalizatorul de reducere este prima treapt a convertizorului catalitic. Aceasta utilizeaz platin i rodiu pentru a ajuta la reducerea emisiilor de NOx. Cnd o molecul de NO sau NO2 ia contact cu catalizatorul, catalizatorul desface atomul de azot din molecul i l reine, elibernd oxigenul sub form de O2. Atomii de azot se leag cu ali atomi de azot fixai pe catalizator formnd N2. De exemplu: 2NO N2 + O2 or 2NO2 N2 + 2O2

Catalizatorul de oxidare

Catalizatorul de oxidare este a doua treapt a convertizorului catalitic. Acesta reduce hidrocarburile nearse i monoxidul de carbon prin arderea (oxidarea) acestora asupra unui catalizator din platin i paladiu. Catalizatorul ajut reacia dintre CO i hidrocarburi i oxigenul rmas n gazul de eapament. De exemplu: 2CO + O2 2CO2

Sistemul de control

A treia treapt este un sistem de control care monitorizeaz fluxul de eapament i utilizeaz aceste informaii pentru controlul sistemului de injecie a carburantului. Exist un senzor de oxigen montat naintea convertizorului catalitic, adic mai aproape de motor dect convertizorul. Acest senzor comunic computerului motorului ct oxigen exist n gazul de eapament. Computerul motorului poate mri sau micora cantitatea de oxigen din gazul de eapament modificnd raportul aer-carburant. Acest sistem de control permite computerului motorului s asigure funcionarea motorului n apropierea punctului stoichiometric i de asemenea permite s se asigure existena a suficient oxigent n gazul de eapament pentru ca, convertizorul catalitic s poat arde hidrocarburile nearse i CO.

Localizarea convertizorului catalitic in cadrul ansamblului sistemului de evacuare al unui autovehicol.

Alte metode de reducere a polurii Convertizorul catalitic reduce mult poluarea, dar aceast reducere poate fi mbuntit substanial. Unul dintre cele mai mari neajunsuri este faptul c acesta funcioneaz doar la temperaturi destul de mari. Cnd pornii maina de la rece, convertizorul catalitic nu acioneaz aproape deloc pentru reducerea poluanilor din gazul de eapament. O soluie simpl const n deplasarea convertizorului catalitic mai aproape de motor. Astfel, gazele de eapament mai fierbini ating convertizorul i acesta se nclzete mai rapid, dar aceast soluie poate reduce de asemenea viaa convertizorului prin expunerea acestuia la temperaturi extrem de mari. Majoritatea productorilor de maini poziioneaz convertizorul sub scaunele din fa ale pasagerilor, destul de departe de motor pentru a menine temperatura la un nivel care s nu i duneze acestuia. Prenclzirea convertizorului catalitic este o metod bun pentru reducerea emisiilor. Cea mai simpl metod de prenclzire a convertizorului este de a utiliza nclzitoare cu rezisten electric. Din pcate, sistemele electrice la 12 voli existente pe majoritatea mainilor nu ofer destul energie sau putere pentru a nclzi destul de rapid convertizorul. Majoritatea oamenilor nu ar atepta cteva minute pentru ca, convertizorul catalitic s se nclzeasc nainte de a porni maina. Mainile hibrid care dispun de pachete mari de baterii de voltaj mare ofer destul putere pentru a nclzi convertizorul catalitic foarte rapid.

Procentul de transformare a emisiilor poluante n emisii neutre se numete eficiena conversiei. Eficiena transformrilor din catalizator este optim la temperaturi nalte. Punctul la care eficiena catalizatorului depete valoarea de 50% se numete punctul de aprindere al catalizatorului. Pentru majoritatea catalizatoarelor punctul de aprindere se situeaz n jurul temperaturii de 250...300 C. Din acest motiv este important ca temperatura catalizatorului sa ating valoarea optim de funcionare (400...800 C) ct mai repede dup pornirea motorului. Poziionarea catalizatorului ct mai aproape de motor, pe galeria de evacuare, va facilita nclzirea mai rapid a acestuia.

Pentru a atinge temperatura optim de funcionare unele catalizatoare sunt prevazute cu rezistene de nclzire amplasate naintea monolitului metalic. Astfel, n momentul

pornirii, rezistena electric este alimentat cu curent electric i produce cldur. Gazele arse preiau cldura emanat de rezistena de nclzire i intr n catalizator accelerand procesul de nclzire.

1. Catalizator cu sistem de nclzire Emicat

Foto:Catalizator cu sistem de nclzire Emicat

1. nveli metalic exterior 2. conector electric 3. disc de nclzire (rezisten electric) 4. pini de fixare 5. carcas metalic 6. pini de reinere

7. nveli metalic interior 8. catalizator (monolit metalic) Eficiena catalizatorului la temperatura optim de funcionare (procentul de conversie) Hidrocarburi (HC) 50...90% Monoxid de carbon (CO) 90...99% Oxid de azot (NO) 90...99%

2. Catalizatorul pe trei ci Catalizatorul pe trei ci (en: TWC) acioneaz asupra tuturor elementelor poluante ale unui motor pe benzin. Acesta combin dou reacii de oxidare, pentru conversia HC i CO, plus o reacie de reducere, pentru conversia NOx. Reaciile de oxidare i reducere au loc doar n prezena oxigenului i sunt accelerate de metalele nobile (Pt, Pd, sau Rh). Eficiena maxim a catalizatorului este obinut atunci cnd motorul funcioneaz cu amestec stoichiometric ( = 1.0). Din acest motiv toate motoarele pe benzin cu catalizator necesit un sistem de control n bucl nchis cu sond lambda pentru amestecul aer-combustibil.

Foto: Nivelul emisiilor poluante ale unui motor pe benzin n funcie de tipul amestecului aer-combustibil

1. fr catalizator pe trei ci 2. cu catalizator pe trei ci

Sistemul de reducere a emisiilor poluante cu catalizatorul este compus dintr-o o sond lambda (1), un monolit din material ceramic (2), un ecran metalic flexibil de protecie (3), i un start termoizolant (4).

Foto: Catalizator pe trei ci cu sond lambda

1. sond lambda 2. monolit ceramic 3. ecran metalic flexibil de protecie 4. start termoizolant

Monolitul ceramic conine o multitudine de canale longitudinale prin care curg gazele de evacuare. Acesta este rezistent la temperaturi foarte nalte fiind produs din silicat de magneziu i aluminiu. Monolitul este nfurat ntr-un strat de protecie care se dilat la creterea temperaturii i ajut la fixarea acestuia n carcasa metalic. De asemenea, stratul de protecie are i rol de etanare, mpiedicnd gazele de evacuare s curg pe lng catalizator.

Exist i catalizatoare cu monolit metalic, fabricat din mai multe straturi metalice subiri (foi) de aproximativ 0.03...0.05 mm grosime. Acestea sunt nfurate ntr-un mod

special i fixate prin sudare. Datorit grosimii reduse a foilor metalice, comparativ cu monolitul ceramic, monolitul metalic poate conine mai multe canale de curgere pentru gazelor de evacuare. Astfel se reduce i rezistena la curgere a gazelor, ceea ce reprezint un avantaj din punct de vedere al performanelor motorului. Acest tip de catalizatoare se utilizeaz cu precdere la motoarele de performan.

Foto: Catalizator cu monolit ceramic (jos stnga), filtru de particule (sus), catalizator cu monolit metalic (jos dreapta)

Monolitul ceramic este acoperit cu un strat din oxid de aluminiu (Al2O3) cu suprafaa neregulat. Rolul acestui strat este de a mri suprafaa de contact cu gazele de evacuare de aproximativ 7000 de ori. Acest strat conine i metalele nobile, platina i/sau paladiu i rodiu. Platina i paladiul accelereaz procesul de oxidare al hidrocarburilor i a monoxidului de carbon n timp ce rodiul accelereaz procesul de reducere al monoxidului de azot. Masa de metale nobile dintr-un catalizator se situeaz n jurul valorii de 1...5 g i variaz n funcie de cilindreea motorului i a normelor de emisii poluante care trebuiesc ndeplinite.

Foto: Catalizatorul pe trei ci

1. monolit ceramic 2. strat din oxid de aluminiu 3. metale nobile

Catalizatorul poate fi deteriorat sau chiar distrus dac funcioneaz la temperaturi excesive. Temperaturile foarte nalte pe galeria de evacuare sunt cauzate de amestecul aer-combustibil nears care se aprinde n catalizator. Arderea amestecului aer-combustibil n catalizator poate ridica temperatura acestuia pn la valori de 1400 C.

Expunerea catalizatorului la temperaturi ridicate are influen i asupra eficienei acestuia. Dac temperatura n catalizator depete valoarea de aproximativ 1000 C acesta se deterioreaz ireversibil i n timp, dup expuneri multiple, nu mai realizeaz conversia emisiilor poluante.

Sursa principala a deteriorrii catalizatorului, datorit temperaturilor, nalte o reprezint aa numitelerateuri la aprindere (engine misfire). Rateurile la aprindere se produc din urmatoarele cauze:

bujii deterioarate: scnteia nu mai este produs sau este produs dar cu intensitate scazut amestecul aer-combustibil este pre bogat (lips acuta de oxigen) sau prea srac (lips acut de combustibil) cilindrul pierde compresie

Un motor care funcioneaz cu rateuri la aprindere se va simi la turaia de ralanti cu ocuri si vibraii puternice, iar la turaii mari cu putere sczut.

Datorit efectului distructiv pe care-l au rateurilor la aprindere asupra catalizatorului, standardul OBD impune diagnosticarea acestui fenomen. n cazul n care motorul funcioneaz cu rateuri la aprinderemartorul MIL din bordul automobilului se va aprinde i posibil ca motorul s intre n regim de avarie (performane limitate) pentru a limita efectul distructiv asupra catalizatorului.

3. Catalizator cu dou sonde lambda

Eficiena catalizatorului este monitorizat cu ajutorul a dou sonde lambda, o sond nainte de catalizator i una dup catalizator. n funcie de nivelul de oxigen msurat de cele dou sonde lambda calculatorul de injecie poate determina dac catalizatorul se afl n parametrii nominali sau este defect.

Foto: Catalizator cu dou sonde lambda motorul Northstar V8 SC

Catalizatorul se mai poate deteriora si datorit contaminrii cu substane chimice. Cele mai comune substane care pot contamina catalizatorul sunt :

plumbul (Pb) : chiar i n cantiti mici poate cauza deteriorri semnificative ale catalizatorului fosforul (P) : prezent n combustibil sau n aditivi reduce eficiena catalizatorului sulful (S) : prezent n combustibil reduce eficiena catalizatorului zincul (Zn) : prezent n aditivii uleiului reduce eficiena catalizatorului siliconul (Si) : prezent n combustibil sau n gazele de evacuare (datorit soluiilor de etanare pe baz de silicon) reduce eficiena catalizatorului

o o o