Sunteți pe pagina 1din 30

ARDEREA

IN MAC

Arderea amestecului omogen in cazul MAS se deosebeste fundamental de arderea amestecului neomogen din cazul MAC, deoarece procesul formarii amestecului si prega>rea sa pentru aprinderea in MAC incepe din momentul injectarii combus>bilului in CA (10-40o RAC inainte de a ajunge pistonul la PMS). Timpul disponibil pentru toate procesele de prega>re a amestecului pentru autoaprindere este foarte scurt (0,04-0,001 sec), valorile mari ind pentru MAC-uri lente iar cele mici pentru MAC-uri rapide.

PROCESUL DE ARDERE

Aprinderea la temperaturi joase este un proces ce se desfasoara in mai multe faze (delimitate) de aceea poarta denumirea de ardere polistadiala. La MAC lipseste arcul electric de temperatura mare si de aceea in prima faza a arderii are loc o descompunere lenta a amestecului aer- combus>bil in radicali liberi (sub forma de peroxizi) , a>ngand o concentra>e cri>ca dupa >mpul ( per ). La scindarea completa a moleculelor combus>bilului apare o ardere la temperatura joasa (faza acarii reci) de interval (fr), cand se formeaza aldehidele si radicali liberi.

p per

Fazele aprinderii polistadiale

Formarea peroxizilor

fa

Formarea aldehidelor

fr

PROCESUL DE ARDERE

Formarea de radicali Flacara calda

ARDEREA IN MAC

Principalele faze de formare si prega>re a amestecului pentru autoaprindere la MAC sunt:


Pulverizarea combus>bilului din injector Proiectarea jetului in CA Incalzirea picaturilor de combus>bil Vaporizarea picaturilor de combus>bili Formarea produselor intermediare de oxidare Aprinderea .

ARDEREA IN MAC

Din cauza par>cularita>i formarii amestecului si a procesului de ardere la MAC are loc o intarziere la autoaprindere (i, i). Perioada de intarziere la autoaprindere se evalueaza prin grade RAC (frac>uni de secunda) de la inceputul injectarii combus>bilului pana la desprinderea curbei politrope de ardere de curba politropa de compresie de pe diagrama indicata.

ARDEREA IN MAC

Pulverizare, vaporizare, difuzie

Reac>i de oxidare a HC

Factorii care inuenteaza intarzierea la autoaprindere sunt:


Natura combus>bilului (compozi>a chimica) esen>ala in func>onarea MAC Concentra>a oxigenului din CA Can>tatea de gaze reziduale din CA (Catalizatorii si adi>vii)

ARDEREA IN MAC

Micsorarea intarzierii la autoaprindere este cauzata de :


Cresterea raportului de comprimare si aplicarea supraalimentarii (creste presiunea si temperatura din CA la sfarsitul comprimarii). Ridicarea temperaturii de admisie, incalzirea combus>bilului injectat si aplicarea unui sistem inchis de racire. Construc>a CA cu suprafata cat mai mica de racire, cresterea tura>ei, pulverizare na a combus>bilului Alegerea unghiului op>m de avans la injec>e (de aceea pentru ecare regim si pentru ecare motor in func>e de parametrii sai de baza se alege unghiul op>m de avans la injec>e)

ARDEREA IN MAC

Din cauza par>cularita>i procesului de ardere a MAC este foarte greu sa se realizeze o buna prega>re a amestecului neomogen pentru aprindere si de accea se lucreaza cu amestecuri cu coecient mare de exces de aer (>1). Intreaga perioada de ardere din MAC este impar>ta in urmatoarele faze:
I faza prega>rii zonelor de autoaprindere (intarzierea la autoaprindere) II faza dezvoltarii zonelor de autoaprindere si propagare a acarii (faza arderii rapide)

ARDEREA IN MAC

III faza de ardere a masei de baza a amestecului (faza arderii moderate) IV faza arderii ince>nite a componentelor din amestec ramase (postarderea cu ardere in des>ndere).

ARDEREA IN MAC
Fazele arderii la MAC INJECTIA

4 ARDEREA 5

2 1 Ciclu fara ardere 1 pms 2 3 4

ARDEREA IN MAC
Fazele arderii la MAC

ARDEREA IN MAC

Faza I se desfasoara in intervalul de >mp din momentul inceperii reale a injectarii combus>bilului (1) pana in momentul cresterii rapide de presiune (2). In >mpul acestei faze patrunde in cilindru 30-40% din can>tatea de combus>bil (la unele MAC rapide can>tatea poate 100%). Durata este de 10-30o RAC (0,002-0,006 sec.)

ARDEREA IN MAC

Faza II corespunde perioadei (2)-(3) si are loc o intensa degajare de caldura si o crestere brusca de presiune. Injec>a de combus>bil con>nua (creste concentra>a de combus>bil in amestec). Caldura degajata pe faza este de aprox. 30%

ARDEREA IN MAC

Faza III injec>a de combus>bil inceteaza si arde masa de baza a amestecului de combus>bil si aer. In aceasta faza se degaja cea mai mare parte din caldura furnizata pe un ciclu (40-50% din total). Exista temperaturi inalte ale gazelor, presiunea gazelor din cilindru scade brusc (creste volumul ocupat de gaze).

ARDEREA IN MAC

Faza IV incepe din momentul a>ngerii temperaturii maxime de ardere din cilindru. Faza este caracterizata de micsorarea vitezei de degajare si micsorarea vitezei de ardere deoarece injec>a de combus>bil si cresterea can>ta>i de produse nale de ardere nu mai are loc. O durata mare a fazei de postardere duce la cresterea pierderilor termice prin sistemul de racire (si implicit din totalul termic al ciclului). Pentru micsorarea acestei faze este necesara intensicarea turbionarii amestecului si a duratei injec>ei in >mpul fazei a III-a.

ARDEREA IN MAC

Inuenta Fpului de CA asupra formarii amestecului si arderii in MAC La MAC >pul CA se alege in func>e de procesul de formare a amestecului adoptat. Pentru realizarea arderii intr-un >mp cat mai scurt este necesara o turbionare intensa a aerului in CA si cilindru. Miscarea dirijata a aerului in CA la sfarsitul compresiei si a frontului de acara in >mpul arderii se poate realiza printr-o arhitectura adecvata a CA. CA se impart in doua mari grupe: camere de ardere unitare (injec>e directa) si camere de ardere divizate (cu antecamera si camera de turbulenta)

ARDEREA IN MAC

Camerele unitare (cu injecFe directa)


CA unitare sunt camerele in care arderea se desfasoara intr-un compar>ment unic, delimitat de suprafata chiulasei, capul pistonului si pere>i cilindrului, compar>ment in care se injecteaza combus>bil la sfarsitul injec>ei.

ARDEREA IN MAC

Formarea amestecului se poate forma pe principiul distribu>ei de combus>bil in volumul CA sau prin formarea unei pelicule pe pere>i acesteia (procedeu M). Intensitatea miscarii de rota>e a aerului in CA trebuie corelata cu numarul si diametrul oriciilor pulverizatorului si cu geometria jeturilor (respec>v cu caracteris>ca de injec>e). Gradientul de crestere a presiunii p/ =0,6...1,2 [MPa/oRAC], iar presiunile maxime de injec>e intre 40...140 MPa. Consum specic mic (215...245 g/kWh). Construc>e simpla.

ARDEREA IN MAC

CA divizate cu camera de preardere


Antecamera are forma unui corp de revolu>e si este legata de camera principala prin unul sau mai multe canale de sec>une redusa.

ARDEREA IN MAC

Func%onare In >mpul cursei de comprimare se pompeaza aer din cilindru in antecamera. Datorita sec>unii reduse a canalelor de legatura aerul patrunde in antecamera in regim turbulent. Acest lucru favorizeaza amestecarea aerului cu combus>bilul injectat (la un avans de 10...35oRAC inainte de PMS). Prin arderea primara a amestecului format din antecamera presiunea din antecamera creste brusc si combus>bilul nears si produsele de ardere trec prin canalele de legatura inapoi in cilindru unde se produce arderea par>i principale a combus>bilului.

ARDEREA IN MAC

Gradientul de crestere a presiunii p/ =0,2...0,3 [MPa/oRAC], iar presiunile maxime de injec>e intre 8...14 MPa. Consum specic rela>v mare (262...304 g/kWh). Construc>e complicata.

ARDEREA IN MAC

Camere divizate cu camera de vartej


CA divizata cu camera de vartej este formata din camera de turbulenta de forma sferica dispusa in chiulasa (sau blocul cilindrilor) si camera principala din cilindru.

ARDEREA IN MAC

Func>onarea este la fel cu cea prezentata anterior cu precizarea ca numarul canalelor de legatura dintre camera de vartej si CA principala este de maxim trei , avand direc>e tangen>ala la peretele interior al camerei de turbulenta. Gradientul de crestere a presiunii p/ =0,25...0,4 [MPa/oRAC], iar presiunile maxime de injec>e intre 12...15 MPa. Consum specic rela>v mare (255...290 g/kWh). Construc>e complicata.

ARDEREA IN MAC
VariaFa presiunii medii efecFve in funcFe de viteza de rotaFe a aerului pentru un numar diferit de oricii de injecFe la secFune constanta a acestora

SA

SE

SA

SE

ARDEREA IN MAC
VariaFa presiunii medii efecFve in funcFe de viteza de rotaFe a aerului pentru un numar diferit de oricii de injecFe la secFune constanta a acestora

0,70 0,66 0,62 0,58

0,70 0,66 0,62 0,58 0 40 80 [%] 11 x 0,12 mm 0 40 80 [%] 7 x 0,15 mm

ARDEREA IN MAC
VariaFa presiunii medii efecFve in funcFe de viteza de rotaFe a aerului pentru un numar diferit de oricii de injecFe la secFune constanta a acestora

0,74 0,70 0,66 0,62

0,74 0,70 0,66 0,62 0 40 80 [%] 7 x 0,15 mm 0 40 80 [%] 5 x 0,18 mm

ARDEREA IN MAC
VariaFa presiunii medii efecFve in funcFe de viteza de rotaFe a aerului pentru un numar diferit de oricii de injecFe la secFune constanta a acestora

0,74 0,70 0,66 0,62

0,74 0,70 0,66 0,62 0 40 80 [%] 5 x 0,18 mm 0 40 80 [%] 4 x 0,20 mm

ARDEREA IN MAC
Inuenta formei camerei de ardere asupra presiunii in procesul de ardere

p
1

3 3

ARDEREA IN MAC Parametru Presiune [MPa] Temperatura [K] MAS 35-50 2400-3000 MAC 45-80 1800-2400

ARDEREA IN MAC

S-ar putea să vă placă și