Sunteți pe pagina 1din 11

FRANARE CU TAMBUR SI

SABOTI INTERIOR

Elev: Chiscasa Adrian Alin


Clasa: 13A
Generalitati
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar
pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in
panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor
pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a
performantelor de viteza ale automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se
opreste un automobil avand o anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-
6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2 pentru autocamioane si
autobuze.
.
Destinatia sistemului de franare

Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in


valoare a performantelor de viteza ale automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa
distanta pe care se opreste un automobil avand o
anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii
maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme si de 6 m/s2
pentru autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse
este necesar ca toate rotile automobilului sa fie prevazute
cu frane (franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate
pana la limita de blocare.
Conditii impuse sistemului de franare
Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa asigure o franare sigura;
- sa asigure imobilizarea automobilului in panta;
- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;
- franarea sa fie progresiva, fara socuri;
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;
- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de
franare sa fie proportional cu deceleratia, pentru a permite
conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;
- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale
automobilului;
- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;
- sa se regleze usor sau chiar in mod automat;
- sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.
Frane cu tambur si saboti
interiori
TIPURI DE SABOTI UTILIZATI LA
FRANE
1. SABOTUL PRIMAR
2. SABOTUL SECUNDAR
SABOT PRIMAR

Sabotul primar care apasa mai mult asupra


tamburului se numeste si activ; - In timpul franarii
acest sabot capata un efect de autoamplificare
( autofranare) care il face sa mareasca efectul de
franare corespunzator fortei de actionare asupra lui.
Sabotul secundar(pasiv)

Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza


asupra tamburului activ in comparatie cu forta ce actioneaza asupra
tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare asupra sabotilor. Din acest
motiv, la mersul intr-un sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar la
schimbarea sensului ,cel pasiv.

Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii


constructive, ca: forte de apasare mai mici sau garnituri de frecare
mai mari la sabotul primar fata de cel secundar
FRANA SIMPLEX

Frana simplex are in compunere un sabot primar si unul secundar care


pot fi articulati sau flotanti.
In figura de mai jos este reprezentata frana simplex la care ambii
sabotii 1 si 2 sunt articulati in reazemele 3. Indiferent de sensul de
rotatie, unul din saboti va apasa mai mult asupra tamburului 6.
Execentricele 4 si 5 servesc la reglarea jocului dintre saboti si tambur.

Sabotii sunt apasati pe tambur cu forte egale S produse de actiunea


lichidului sub presiune asupra pistonaselor ce se gasesc in cilindru 7.
La frana simplex din fig de mai jos , actionarea sabotilor 1 si 2 se
face prin intermediul camei 4 cu fortele S1 si S2.
FRANA DUPLEX

Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care pot lucra
ca saboti primari la rotatie intr-un singur
sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)
Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de
actionare si cate un punct de articulatie propriu (5,6);
cil 4- pentru sabotul1;
cil 3 pentru sabotul 2
cil 4- pentru sabotul1;
cil 3 pentru sabotul 2
FRANA SERVO

Sau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul posterior fiind
actionat de sabotul anterior.
Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si tambur, forta de
actionare a sabotului posterior este mai mare in comparatiecu forta de
actionare a sabotului anterior. In acest fel, momentul de franare se
mareste substantial.

In fig a frana uni-servo; fig b-frana duo-servo


1-tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri;
6- cilindru receptor, 8- dispozitiv de reglare a jocului dintre saboti si