*Sistemul de frnare este sistemul de baz n ceea ce

privete sigurana traficului rutier, de aceea eforturile

din ultima perioad s-au concentrat asupra lui.
*n ansamblul unui autovehicul rolul sistemului de
frnare este de:
* -reducere a vitezei autovehiculului pn la o valoare
dorit , sau chiar oprirea lui.
* -imobilizare a autovehiculului n staionare , pe un
drum orizontal, precum i pante.
* -meninerea vitezei constant n cazul coborrii unor
pante lungi;

*Eficacitatea sistemului de frnare asigur punerea n
valoare a performanelor de vitez ale automobilului,
deoarece de el depinde sigurana circulaiei la viteze
mari.
*Stabilitatea care constituie calitatea automobilului de
meninere a traiectoriei n procesul frnrii, depinde de
tipul frnelor, natura i starea cii de rulare,
performanele impuse.
*Fidelitateaeste calitatea frnelor de a obine deceleraii
identice la toate roile, pentru un efort de acionare
determinat.
*Confortuleste calitatea care contribuie la creterea
securitii circulaiei rutiere (progresivitatea fnrii,
eforturi reduse la pedal, absena zgomotelor i
vibraiilor).
*Determinarea momentelor de franare necesare la
puntile autoturismului;
*Parametrii capacitatii de franare;
*Calculul franei disc deschis;
*Constructia si Calculul franei tambur;
*Coeficientii de eficacitate ai sabotilor;
*Momentul de franare ai franei tambur cu saboti
interiori;
*Autoblocarea sabotilor;
*Verificarea la uzura a franelor;
*Presiunea specifica
*Lucrul mecanic specific de franare;
*Puterea specifica de franare pe garnitura de frictiune;
*Calculul termic al franelor;
*Calculul termic al franei la franare intensiva;


1 : Pedala de frn : Transmite fora de
apsare a oferului ctre cilindrul
principal.
2 : Servofrna cu depresiune : Utilizeaz
o surs de energie exterioar
(depresiunea din admisie) pentru a mri
fora de apsare a conductorului.
3 : Pomp central tip tandem:
Genereaz i distribuie frnei lichidul
atunci cnd conductorul apas pedala
de frn.
4 : Rezervorul de lichid de frn :
Stocheaz lichidul de frn.
5 : Frna cu disc (fa) : Transform
energia cinetic n energie caloric.
6 : Repartitorul forei de frnare : Evit
blocarea roilor spate modificnd
presiunea din cilindrii receptori.
7 : Frna cu tambur (spate) : Transform
energia cinetic n energie caloric.
Conductele i lichidul de frn : Transmit
presiunea (fora) din cilindrul principal n
cilindrii receptori.

*
Scop : S pstreze controlul vehiculului n frnarea
de urgen.
Rol : S evite blocarea roilor.
Caracteristicile sistemelor ABS : ABS-ul trebuie s se
adapteze foarte rapid condiiilor de aderen
aleatoare.

1.Unitate hidraulic
2.Captor vitez roat
3.Coroan dinat
4.Contactor STOP
5.Rulment instrumentat
6.Martor Nivocode+Stop+Service
7.Martor ABS

A.Disc
B.Tambur
- - - - Circuit electric
____Circuit hidraulic

ABS-ul trebuie s rspund urmtoarelor cerine :
*Dirijabilitate (mpiedicarea roilor fa s de blocheze).
*Deceleraie maxim (utilizarea maxim a aderenei).
*Stabilitate direcional (mpiedicarea roilor spate s se
blocheze); reglarea presiunii de frnare spate.
*Gestionarea cuplului de fore diferite care apare n
timpul frnrii pe o osea cu aderen diferit la roi.
*S pun la dispoziie informaia de vitez.
Observaie : Un ctig de distan de oprire poate fi
efectiv adus doar n anumite condiii.

*
ESP este un sistem bazat pe sistemul de
frnare al autovehiculului ca un instrument
de conducere al autovehiculului. Atunci
cnd funcia de control a stabilitii este
activat comut prioritiile care
guverneaz sistemul de frnare. Funcia de
baz a frnei roii este decelrarea sau
oprirea autovehiculului i devine secundar
atunci cnd ESP este activ pentru a menine
rularea stabil pe traiectorie, indiferent de
condiii.
Conceptul ESP
Aplicarea controlului stabilitii n bucl
nchis pentru situaiile limit definite de
dinamica autovehiculului are ca scop
controlul:
-vitezei longitudinale
-vitezei laterale
-gradul de giraie definit ca
unghiul de rotaie n jurul axei verticale
-care depesc limitele de
stabilitate.

Frana simplex are in compunere un
sabot primar si unul secundar care
pot fi articulati sau flotanti. In
functie de modul de actionare al
sabotilor se deosebesc: frana cu
deplasare egala a sabotilor si forta de
actionare diferite frane cu deplasare
independenta a sabotilor in forte de
actionare egale.
Frana simplex cu deplasare egala a
sabotilor are o uzura egala a
sabotilor de frecare. Momentul de
franare este cu ceva mai redus decat
la frana simplex cu forte egale de
actionare a sabotilor. Deplasarile
egale ale sabotilor se realizeaza cu
dispozitive mecanice cu o cama
simpla sau cu pene transversale.
Frana simplex cu actionarea sabotilor
cu forte egale prezinta o uzura mai
mare a garniturii de frecare a
sabotului primar. Actioarea acestei
frane se face in general cu un
dispozitiv hidraulic (cu pistoane
avand acelas diametru) si mai rar cu
un dispozitiv mecanic. Aceste frane
prezinta o constructie simla si rigida.


*
Frana duplex are in compunere
doi saboti primari independenti
care pot fi articulati sau flotanti.
Prin dispunerea sabotilor astfel
incat ambii sa lucreze ce saboti
primari momentul de franare
creste mult.Coeficientul de
eficacitate pentru franra duplex
depinde de mersul de rotatie a
tamburului.

Frana duplex este o frana
echilibrata si realizeaza aceeasi
uzura a garniturilor de frecare.
Deficienta franei duplex cu saboti
primari, numai la mersul inainte
consta in obtinerea unui moment
de franare redus la mersul inapoi
al automobilului. Valoarea
momentului de franare obtinut la
mersul inapoi determina marimea
pantei pe care poate fi imobilizat
un automobil cu frana de
stationare.




1. arc de readucere saboti; 2.-
saboti; 3,5 saibe; 4- arc; 6- bolt;
7 cilindru hidraulic; 8.- tambur;
9- taler; 10- bolt; 11- tampon;
12- rondela; 13- bucsa
excentrica; 14- contra piulita;
15- racord; 16- canal.
In cazul in care sabotii sunt
primari pentru ambele sensuri
de rotatie a tamburului frana
poarta denumirea de duo-
duplex.
Frana duo-duplex prezinta
avantajul unei eficacitati
ridicate atit la mersul inainte
cat si la mersul inapoi avand
acelasi coeficient de
eficacitate.
La franare pistoanele din cei doi
cilindrii departeaza sabotii, iar
acestia sub actiunea fortelor de
frecare se deplaseaza pe
directia de rotatie. Fiecare
sabot are doua rezerve fixe pe
care se sprijina in functie de
sensul de rotatie al tamburului.

1-tambur; 2,13- bolturi de
sprijin; 3,7- saboti; 4,8,11,12-
arcui de readucere; 5,9
dispozitiv de reglare joc
dintre sabot si tambur; 6,10-
cilindru receptor; 14,15-
brate.
*
Frana servo sau frana cu
amplificare are doi saboti primari,
iar sabotul posterior este actionat
de catre sabotul anterior. Datorita
fortelor de frecare dintre sabotul
anterior si tambur forta de
actionare a sabotului posterior
este mai mare in comparatie cu
forta de actionare a sabotului
anterior. In modul acesta
momentul de franare se mareste
in mod substantial.
In cazul in cre sabotii sunt primari
numai la mersul inainte, frana
poarta denumirea de uniservo, iar
in aczul in care sabotii sunt
primari pentru ambele sensuri de
mers, frana ste intilnita sub
numele de duo-servo.

Fig 1.4. Constructia franei
uniservo.

1- tambur; 2- bolt pentru
articulatie sabot 4; 3,4- saboti;
5,7- arcuri; 6- cilindru
receptor; 8- dispozitiv de
reglare joc dintre sabot si
tambur.

*
Capetele superioare ale sabotilor
1,2 sunt apasate cu ajutorul
arcurilor pe Reazemul imobil 5, iar
capetele inferioare sunt legate
inter ele prin dispozitivul de
reglare 4 si printr-un arc. La
franare pistoanele cilindrului
receptor 6 actioneaza sabotii 1,2
prin intermediul tamponului 3.
Venind in contact cu tamburul de
franare sabotii se deplaseaza in
sensul de rotatie pana cind unul din
ei ajunge in contact cu opritorul 5.
In functie de sensul de rotatie fie
ca sabotul 1 actioneaza sabotul 2,
prin intermediul dispozitivului de
reglare 4, fie ca sabotul 2
actioneaza sabotul 1. Excentricul 7
serveste la reglarea jocului
sabotului 2.

Modul de actionare a sabotilor depinde de
tipul mecanismului de franare al
sistemului de franare. Eficacitatea franei
depinde in mare masura de modul de
actionare al sabotilor.
ACTIONAREA SABOTILOR LA FRANELE
CU ACTIONARE HIDRAULICA.
La franele cu actionare hidraulica
actionarea sabotilor se face in
majoritatea cazurilor, cu ajutorul unor
cilindrii in interiorul carora se afla niste
pistoane.
Cilindrii hidraulici de actionare pot fi cu
dubla actiune si cu simpla actiune.
Cilindrii hidraulici cu dubla actiune au
doua pistonase si se utilizeaza la franele
simple, duo-duplex si duo-servo.
Cilindrii hidraululici cu simpla actiune au
un singur pistonas si se utilizeaza la
franele duplex sau uni servo.

Fig.1.6. Tipuri de cilindrii hidraulici
cu dubla actiune

Fig 1.7.Tipuri de cilindrii cu simpla
actiune.


In fig.1.12.a se prezinta actionarea mecanica a sabotilor unei frane simplex.
In fig 1,12.b, se prezinta actionarea mecanica a sabotilor in cazul unei frane
duo-duplex.
In fig 1.12.c se prezinta actionarea mecanica a sabotilor la frana uni-servo.
Functionarea este saemanatoare ca la frana simplex din fig 1.12.a.

In fig 1.13, se prezinta frana cu disc
deschisa, compusa din discul 2
montat pe butucul roti 3 precum si
din cadrul (suportul) 5, in care se
gasesc pistoanele 4 prevazute cu
garniturile de frecare 1 cadrul
monobloc se monteaza flotant sau
fix de talerul franei.

*
1 cadru, 2 garnituri de protectie piston, 3 garnitura de transare piston, 4 garnitura de etansare
ax 8, 5 rondela, 6 capac levier de comanda a franei de mana, 7 arc disc, 8 ax, 9 levier de
comanda a franei de mana, 10 saiba, 11 rulment mare, 12 manson, 13 arc, 14 piston.

Datorita faptului ca fortele de actionare trebuie sa fie sensibil mai mari fata
de franele cu tambur, in multe cazuri se utilizeaza servomecanisme in
sistemul de actionare.

*

Utilizarea franei cu disc ca frana de stationare sau de siguranta cu
o eficacitate suficienta este o problema dificila datorita
coeficientului de eficacitate redus al acestuia. Pentru a asigura o
eficacitate suficienta sunt necesare forte foarte mari la maneta de
frana sau cursa de asemenea necorespunzatoare a acesteia.

Actionarea hidraulica a franelor este in
prezent cea mai raspindita la automobile.
Avantajele principale ale actionarii
hidraulice a franelor sunt:
franarea concomitenta a tuturor rotilor;
repartizarea dorita a eforturilor de franare
intre punti cat si intre saboti se realizeaza
foarte usor;
randament ridicat datorita in special
rigiditatii mari a mecanismului de actionare
;
timp redus la intrare in actiune;
constructia simpla si intretinere usoara.
Dintre dezavantajele actionarii hidraulice
se pot enumera:
imposibilitatea realizarii unui raport de
tensiune ridicat;
scoaterea din functiune a integului sistem
de franare in cazul spargerii unei conducte
(la sistemul cu un singur circuit)
patrunderea aerului (care este comprimat )
in instalatie duce la marirea cursei pedalei
si reduce foarte mult eficienta franarii;

1.Pompa centrala sau cilindru
principal constitue elementul de
comanda al actionarii hidraulice.
Pompa centrala trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte :
intrarea rapida in functiune a
sistemului de franare; de
franarea rapida excluderea
posibilitatilor de patrundere a
cercului in instalatie si prevenire,
pierderilor de lichid.
Pompa centrala, destinata
sistemului de franare cu un
singur circuit se compune din
doua parti principale: principiul
propriu zis si reversul de lichid.

Fig. 3.5. Pompa central n tandem utilizat la acionarea cu dublu circuit. 1 corp;
2 - piston primar; 3 - resort pentru pistonul primar; 4 - racorduri circuit fa;
5 - piston secundar; 6 - resort pentru pistonul secundar; 7 - racord circuit spate;
8 - supap dubla (refulare i reinere); 9 - supap de purjare; 10 - racorduri de
comunicare
cu rezervorul de lichid frn; 11 - tifturi.

*
In functie de masa de energie
utilizata se deosebesc urmatoarele
tipuri de mecanisme:
servomecanism cu depresiuni care
utilizeaza energia dependenta creata
in colectorul de admisie al motorului
cu aprinder prin scanteie sau de o
pompa de vacuum antrenata de
volumul atmosferic a autoturismului;
servomecanismul pneumatic care
utilizeaza energia aerului comprimat
debitat de un compresor antrenat de
motorul automobilului.
servomecanismul hidraulic care
utilizeaza energia hidraulica generat
de o pompa antrenata de motorul
autovehiculului.


*Sistemul de franare are urmatoarele funcii:
* reducerea vitezei;
* asigur oprirea autovehicolului;
* cand autovehiculul se afl intr-o treapt de vitez, il
poate menine pe loc, dac este
*nevoie.
*Sistemul de franare se clasific in:
* sistemul principal de franare denumit i frana principal
sau frana de serviciu;
* sistemul suplimentar de franare sau frana de staionare
cu rolul de a menine
*automobilul imobilizat pe o pant.
*Exista dou feluri principale de sisteme de franare :
* sistem de franare pe disc;
* sistem de franare pe tambur.

Comandat prin intermediul pedalei de fran, aceasta acioneaza
simultan pe toate roile vehiculului. Pedala deplaseaz un piston in
cilindrul pompei de fran, iar presiunea se transfer prin intermediul
lichidului de fran la dispozitivele situate la fiecare roat:
- fran pe discuri, solidari fixai pe roi i plcuele mobile;
- fran pe tamburi, solidari fixai prin roi i pe ferodourile mobile.
Frn de parcare (de mn)
Se mai numete "fran de staionare". Acioneaza pe dou roi, de
obicei pe cele din
spate, prin intermediul unui cablu de fran, astfel incat plcuele sau
ferodourile preseaz pe discuri sau tamburi blocandu-le.
Sistemul antiblocaj (ABS)
Sistemele de franare cunosc o dezvoltare continu, astfel incat s
asigure o securitate cat mai mare la franare, indiferent de starea
carosabilului, de viteza i alti factori.