8.
2 Calculul sistemului de franare
Dimensionarea franelor
Stabilirea momentului de franare la puntile autovehiculului
-repartizarea statica a greutatii autovehiculului pe punti
m1 600 [kg ] masa repartizata pe puntea fata
m2 500 [kg ] masa repartizata pe puntea spate
ma 1100 [kg ] masa totala a autovehiculului
g 9.81 [m/s ] acceleratia gravitationala
dV 30 [m/s] variatia vitezei la 20 km/h transformata in m/s
dt 25 [s] variatia timpului necesar atingerii vitezei maxime
rezulta ca
dV
amax [m/s2]
dt
amax 1.2 [m/s2]
Cmy 0.02 coeficientul momentului de tangaj
Cx 0.32 coeficientul de rezistenta a aerului
La 3340 [mm] lungimea autovehicolului
Cmy 3
ha La 10
Cx
ha 0.604 [m]
Cz 0.4 coeficientul de portanta
3
k 0.028 kgm
A 2
V 22.222 [m/s]
Ga ma g
4
Ga 1.079 10 [N]
G1 m1 g
3
G1 5.886 10 [N ]
G2 m2 g
3
G2 4.905 10 [N ]
Ga ma g
4
Ga 1.079 10 [N ]
G1
1
Ga
1 0.545
G2
2
Ga
2 0.455
1 2 1
L 2335 [mm] ampatament
hg 325 [mm] inaltimea pana la centrul de greutate
G2
a L
Ga
3
a 1.061 10 [mm]
G1
b L
Ga
3
b 1.274 10[mm]
-caracteristica centrului de greutate
hg
L
0.139
Calculul coeficientului de rezistenta la rulare
Vmax1 20 [km/h]
Va Vmax1
k 1.16 -coeficient ce tine cont de starea pneurilor
p 2 [N/cm2]
2 3
f
0.019 0.00245 Va
0.042 Va
k
3 2 p 100 3 4 100
p p
valorile medii ale coeficientului de rezistenta la rulare f=0.010...0.014 din tabelul
f 0.014 2.1 [1] Potincu pag.30
f 0.38 0.2
Calculul coeficientului de aderenta
max 20 deg
f cos max
0.357
Stabilirea sarcinilor pe cele doua punti
Acceleratia in finctie de unghiul pantei este dat de relatia:
i 1 2 3
i
0
30
2
30
a1 ( i) amax gsin i
a1 ( i) m
1.2 2
s
0.175
-0.84
Calculul reactiunilor la franare
Scriind ecuatia de moment fata de punctul A rezulta:
b hg hg Ga dV ha k A 2 b
zf1
L
Ga cos i Ga sin i
L
L g dt
L 13
V 0.00471 CzAV
L
2
in care:
Fif este forta de inertie in timpul franarii, in N
Ga este greutatea automobilului, in N
Z1f este reactiunea pe puntea fata
Acceleratia la franare pe drum orizontal este data de relatia:
af 0.88 g
m
af 8.633
2
s
in care:
g este acceleratia gravitationala, in m/s2
Acceleratia la franare in functie de unghiul rampei este:
a2 ( i) af gsin i
a2 ( i)
8.633
9.658
10.672
Forta de inertie la franare este:
Fif ( i) ma a2 ( i)
Fif ( i) [N]
9.49610 3
1.06210 4
1.17410 4
Din relatia de mai sus rezulta:
b hg hg Ga dV ha k A 2 b
Z1f ( i) Ga cos i Ga sin i
2
V 0.00471 CzAV
L L L g dt L 13 L
Z1f ( i)
6.06910 3
5.87910 3
5.62810 3
a hg hg Ga dV ha k A 2 a
Z2f ( i) Ga cos i Ga sin i
2
V 0.00471 CzAV
L L L g dt L 13 L
Z2f ( i)
5.08810 3
4.90410 3
4.66810 3
Rezultatele obtinute trebuie trecute in tabelul 6
a2 Fif Z1f Z2f
[gr] [m/s2] [N] [N] [N]
4 4 4
0 8.633 2.374 10 1.914 10 2.551 10
4 4 4
30 9.658 2.656 10 1.254 10 1.888 10
4 3 4
2 10.672 2.935 10 5.897 10 1.213 10
30
Stabilirea razei de rulare
155/70 R 12
Din simbolul anvelopei rezulta urmatoarele valori:
B 155 [mm ]
balonajul anvelopei
70
H B
100
H 108.5 [mm ] inaltimea anvelopei
d 12 [toli ] diametrul jantei
d 12 25.4
d 304.8 [mm ]
Cu aceste valori se poate calcula raza nominala folosind formula:
( d 2 H)
rn
2
rn 260.9 [mm ]
Cunoscand raza nominala se poate determina raza de rulare tinind cont de faptul ca ea reprezinta (0.8..0.9)
din raza nominala .
rr 0.8 rn rr 208.72 [mm ] raza de rulare
Calculul momentului de franare ale puntilor
Mf1 ( i) Z1f ( i) rr Z1f ( i)
Mf1 ( i) [Nmm ]
4.52310 5
4.38210 5
4.19410 5
Z2f ( i)
Mf2 ( i) Z2f ( i) rr [Nmm ]
Mf2 ( i)
3.79210 5
3.65510 5
3.47910 5
Calculul raportului momentelor de franare
Mf1 ( i)
( i)
Mf2 ( i)
( i)
1.193
1.199
1.206
1
2
1.61
Calculul coeficientuluio de raport la fortele de frecanare pe punti
1
1
1 0.617
1
2
1
2 0.383
Calculul fortei totale de franare
Ff Ga [N ]
3
Ff 3.853 10
Ff1 1 Ff
3
Ff1 2.377 10 [N ]
Ff2 2 Ff
3
Ff2 1.476 10 [N ]
Calculul franelor cu disc
Sunt notate cu ri- raza interioara, cu re-raza exterioara ale coroanei circulare de disc,
unde are loc frecarea si cu N- forta normala pe disc, data de placile de frictuine.
Pentru calculul momentului de frecare se foloseste figura ,unde s-a notat cu
-unghiul la centru, in radiani, a zonei de conact dintre placile de frictiune si discul franei.
Raza exterioara a discului de frana:
re 80 [mm ]
Raza interiora a discului de frana
ri 0.65 re
ri 52 [mm ]
Raza medie
re ri
rm
2
rm 66 [mm ]
Coeficientul de elasticitate se v-a calcula cu relatia
0.35 coeficientul de frecare
1 0.1 coeficientul de frecare dintre placa suport a garniturii si bolturile
de fixare
45 deg
sin
f
2 r
m
2
f 64.317
f
re
0.804
2
E
1 1
E 0.544
Dimensionare discurilor si a placutelor de frana
Zona de contact dintre dintre placile de frictiune si discul franei se calculeaza cu relatia:
re ri
2 2
A [mm^2 ]
2
Presiunea de contact dintre placile de fictiune si disc, daca se considera o repartizare uniforma ,este:
N 2 N
p
nec
A 2 2
re ri
Pe elementul de arie in coordinate polare: dA d d va fi repartizata o forta normala
dN p dA care creaza la o miscare relativa o forta de frecare:
dFf dN
Momentul fortei de frecare dFf in raport cu axul de rotatie a discului este:
dMf dFf p d d
deci momentul de frecare total Mf realizat de o placuta de frictiune este pentru nf suprafete de franare:
nf 2 numarul suprafetelor de frecare
1
p nec nf re ri
3 3
Mf
3
-
tinand seama de de expresia presiunii, rezulta:
3 3
2 re ri
Mf1 N n 2
3 2 2 f Mf1 46.893 mkgs [Nmm ]
re ri
Relatiile de dependenta intre forta de apasare a placutelor S si forta de apasare a placii pe disc N sunt:
S N 1 N 0
S
N
1 1
Luiand in considerare diametrul exterior al jantei, care este:
d 304.8 [mm ]
am luat diametrul exterior al discului ca fiind:
de 270 [mm ]
de
re
2
re 135 [mm ]
din relatia de dependenta intre re si ri avem:
ri re 0.65
ri 87.75 [mm ]
considerand ca la o roaata avem doua suprafete de frecare si ca valoarea momontului de franare la roata
este Mf1, atunci vom putea calcula forta normala N de apasare a placii pe disc.
3 3
2 re ri
N N n
3 2 2 f
re ri
2 2
3 re ri Mf1
N
2 r 3 r 3 n
e i f
2
N 0.593 mkgs [N ]
Luand presiunea medie admisibila pe suprafata placutelor de frictiune care este in contact cu discul ea avand
valoarea:
p 2.5 [da N/cm]
se calculeaza unghiul de infasurare necesar folosind relatia:
2 N
nec
p re ri
2 2
3 2
nec 2.581 10 mkgs deg
vom alege:
nec 40 deg
Avand unghiul de infasurare a placutelor de frana, se calculeaza aria zonei e contact:
nec
re ri
2 2
A
2
3
A 3.674 10 [mm^2 ]
Calculul transmisiei hidraulice
Diametrul cilindrului de lucru:
2
N 0.593 mkgs [N ]
po 7.000
4 N
dc
po
b 1230
0.5 0.5 1
dc 0.328 m kg s [mm ] a 250
Forta la pedala care realizeaza cu ajutorul cilindrului principal presiunea p
din circuitul hidraulic
raportul de transmitere al pedalei
b
ip
a
ip 4.92
randamentul hidrauluic
h 0.95
diametrul cilindrului principal se ia eal cu cel al cilindrului receptor
dp dc
raportul de transmitere hidraulic
d 2
c
ih
d
p
ih 1
N 1
Fp
ip ih h
2
Fp 0.127 mkgs [N ]
Cursa pedalei
diametrele cilindrilor de lucru
dc1 dc
dc2 dc
diamerele pistoanelor cilindrilor de lucru
dp1 dp
dp2 dp
jocul dintre piston si tija de actionare
jp 0.5 [mm ]
1.5 [mm ]
dc1
2
dc2
2
Sp ip 4 S1 4 S2 jp
dp1 dp2
Sp 100 [mm ]
Cursa pistonului cilindrului de lucru
jocul radial mediudintre placuta si disc
j 0.3 [mm ]
uzura radiala a garniturii de frictiune admisibila in exploatare
u 0.5 b
u 615 [mm ]
deformatia garniturii de frictiune
g 0.9 [mm ]
Volumul de lichid care intra in cilindri
deplasarea placutelor
sb 5 [mm ]
2
dc sb
Vc
4
2
Vc 0.423 mkgs [mm^3 ]
Cursa pistonului principal
sp 0.1 dp
0.5 0.5 1
sp 0.033 m kg
[mm ]s
7.4. Calculul termic al franelor
La franarea de oprire seconsidera ca toaa caldura produsa este preluata de discul franei.
Daca se considera o deceleratie constanta pentru franare, densitatea fluxului de caldura q v-a
scadea liniar cu viteza. Neglijand rezistenta aerului si rezistenta de rulare, se poate considera ca:
Lucrul mecanic specific ce caracterizeaza garnitura de frictiune e definit de relatia:
-aria garniturilor de frictiune fiind
A 3500 4 [mm^2 ]
-lucrul mecanic de franare
V 20
1 Ga 2
Lf V
26 g
4
Lf 1.692 10 [Nmm ]
-lucrul mecanic specific
Lf
Ls
A
Ls 1.209 [N/mm ]
Puterea specifica pe garnitura de frictiune
deceleratia:
afmax 8.6 [m/s^2 ]
viteza maxima
Vmax 27.7 [m/s ]
greutatea autovehiculului
4
Ga 1.079 10 [N]
masa autovehiculului
Ga
ma
g
3
ma 1.1 10 [kg ]
puterea necesara franarii
P ma afmaxVmax
5
P 2.62 10 [W ]
puterea specifica
P
Ps
A
Ps 18.717 [W/mm^2 ]
Incarcarea specifica a garniturii de frictiune
In unele cazuri penru aprecierea solicitarii garniturilor de frictiune in loc de piterea specifica se utilizeaza
incarcare specifica data de relatia:
Ga
qs
gA
qs 0.079 [N/mm^2 ]
Cantitatea de caldura degajata la franare intr-o secunda
forta de franare care actioneaza asupre discului
Fft po A
4
Fft 3.43 10 [N ]
V
Q Fft
427
3
Q 1.607 10 [cal ]
Densitatea fluxului de caldura
Q
qd
A
qd 0.115 [cal/mm^2]
In cazul franarii densitatea fluxului de caldura care se degaja este proportionala cu
puterea specifica de frecare la alunecare a discului pe garnitura.
La compararea autovehiculelor de anumita clasa se poate considera produsul
Vaf V g este constant (la franarea intensiva pana la limita de aderenta). Inseamna ca puterea
specifica de frecare la alunecarea discului pe garnitura este proportionala cu raportul Ga/A,
raport ce poate fi considerat ca parametru pentru aprecierea incalzirii franelor.
ma 2 rr V
qo
427
4
qo 2.151 10 [J/mm ]
Cresterea temperaturii discului
masa specifica
78 [g /mm^3]
caldura specifica
cs 0.12 [cal /gC]
conductivitatea
6
t 0.04 10 [mm ^3/s]
grosimea discului
6 [mm ]
cresterea temperaturii
8 qo V
T max 10
9 cs 3.6 t 2 rr
T max 7.05 [C ]
cresterea maxima a temperaturii discului v-a fi:
9
k 1
T tmax T max
8 2 90k
T tmax 7.814 [C ]
