FAC.

DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule i Motoare

PROIECT
la
Dinamica autovehiculelor II
Tema : Autobetoniera
Student: Barbu Nicolae Razvan
Secia AR
Anul III, grupa 1123
ndrumtor: dr. Ing. Preda Ion

Anul universitar 2014-2015

Semestrul II

CUPRINS

1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL

Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care divizeaz fluxul puterii de
autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri,transmise fiecare cte unei roi
motoare,oferind totodat roilor punii posibilitatea, can funcie de condiiile autopropulsrii, s
seroteasc cu viteze unghiulare diferite.
Principalele condiii de autopropulsare care impun roilor s se roteasc cu vitezeunghiulare diferite
sunt urmtoarele:
- deplasarea pe traiectorii curbe, cnd roata interioar curbei are de parcurs un spaiu mai
mic dect roata exterioar curbei;
-deplasarea rectilinie pe ci netede, cnd roile punii au de parcurs spaii egale iar automobilul,
din diverse cauze, are roile punii cu raze inegale; diferena dintre raze poate fidatorat presiunii
inegale din pneuri, repartizrii ncrcturii asimetric faa de axa longitudinal aautomobilului,
pneurilor la cele dou roi de simbol diferit, sau grad diferit de uzur;
-deplasarea rectilinie pe ci cu denivelri cnd, datorit distribuiei aleatoare a denivelrilor sub
form de gropi i ridicturi, roile au de parcurs drumuri de lungimi diferite.
In condiiile de mai nainte, n lipsa diferenialului, n mecanismele punii apar
ncrcrisuplimentare sub forma unui flux parazit de putere.

1.1 FUNCIUNILE
1.divizeaz fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principal n douramuri,
transmise fiecare cte unei roi motoare
2. posibilitatea rotilor puntii, ca n funcie de condiiile autopropulsrii, s se roteasc cu
viteze unghiulare diferite
3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; puterea parazita este favorizat de:deplasarea pe
ci cu rezisten mic la naintare; pneuri de diametru mare i rigide, viraje cu raze de curbur
mic
4. diminuarea solicitrilor din mecanismele puntii5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea
puterii transmise6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor7.cresterea
manevrabilittii si stabilittii automobilului.
Diferenialul este un mecanism de tipul mecanismelor planetare difereniale (cumobilitatea M=2),
la care numai axa central este baz.
Construcia diferenialului este caracterizat de existena forelor de frecare ntreelementele
sale aflate n contact, astfel c prin aceste fore se realizeaz legtura la baz a elementelor mecanismului i
diferenialul se blocheaz (M=0). La blocarea diferenialului, cndel se rotete n jurul axei
centrale ca un tot unitar, roile punii se rotesc cu viteze unghiulare
egale.Cnd momentul
corespunztor puterii suplimentare(puterii parazite), este mai maredect momentul forelor
de frecaredintre elementele diferenialului,care reprezint legtura de blocarea diferenialului,
atunci prindesfacerea legturii, diferenialulva intra n funciune ca mecanism
planetar monomobil (M=1) i va permite roilor punii s seroteasc cu viteze unghiularediferite n
sensul mririi vitezei unghiulare de rotaie a roii exterioare virajului i micornd-o pe cea a
3

roii interioare virajului.Se deduce c mrimea ce comand funcionarea diferenialului este fluxul
de putere ce ncarc suplimentar puntea n condiiile n care se impun viteze unghiulare diferite laroile
motoare.
Construcia diferenialului este caracterizat de existena forelor de frecare ntreelementele sale
aflate n contact, astfel c prin aceste fore se realizeaz legtura la baz a

Fig. 1.2
Constructia si functionarea mecanismului planetar diferential

1.2

SOLUII CONSTRUCTIVE

In construcia diferenialelor se disting mai multe soluii, grupate astfel:

dup cara
cteristicile cinematice se deosebesc:
-difereniale simetrice
-diferentiale asimetrice;
dup caracteristicile dinamice, exprimate prin mrimea frecrii interne, diferenialele pot
fi:
-difereniale simple
-difereniale blocabile
-difereniale autoblocabile;
In afara utilizrii diferenialului ca mecanism al punii motoare, n construcia deautomobile
diferenialul se folosete i ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4.
Diferenialele asimetrice i cele blocabile i autoblocabile sunt specifice autoturismelor
cutractiune integrala.
Fa de diferenialele simetrice simple diferenialele blocabile se deosebesc prin existena unei
legturi facultative (dispozitivul de blocare) ntre unul din arborii planetari icarcasa
diferenialului. Dezavantajul diferenialelor blocabile const n acionarea subiectiv
adispozitivului de blocare de ctre conductor i complicarea construciei prin necesitatea
4

introducerii unui dispozitiv de acionare (mecanic, pneumatic, hidraulic sau

electric). Neajunsurile artate dispar ns prin utilizarea diferenialelor autoblocabile, la
care starea blocat nu mai depinde de aciunile conductorului, ci de starea drumului.
In figura 1.3 se prezint soluii constructive de difereniale cu roi dinate conice.Carcasa 4 a
diferenialului, solidar de coroana dinat 2 a transmisiei principale, se rotetedatorit micrii
primite de la transmisia principal. In carcas sunt dispui sateliii 3 i 6 careangreneaz n
permanen cu doua roi planetare 7 si 8, fiecare comun cu cte unul din arborii planetari 1 i 5.
Fixarea sateliilor n carcas se face prin bolul 9.

Fig. 1.3. Solutii constructive diferential simetric simplu

1.3 OPERAII DE NTREINERE

Intretinerea diferentialului unui autoturism modern, care este exploatat in
conditiilespecificate de constructor, este inexistenta sau prevede verificarea si completarea sau
inlocuireadaca este cazul (nivel scazut) lubrifiantului, cu un alt lubrifiant care este specificat in
carteatehnica a diferentiallului, sau in cazul posesorilor de autoturisme de catre producator.

1.4 MODALITI DE REPARARE

Politica de service a autoturismelor moderne prevede inlocuirea totala a diferentialului(simplu,
simetric) al autoturismului; totusi la autovehiculele mai vechi si la cele iesite dingarantia oferita de
producator acesta se poate repara de catre un mecanic autorizat.La autovehiculele mai vechi este prudent
sa se verifice periodic valvolina diferentialuluipentru a va asigura ca nu exista scurgeri.
Pasi
1.Parcati pe un teren drept si opriti motorul.
2.Determinati daca masina are tractiune pe fata sau pe spate.
3.Localizati diferentialul: se afla sub partea din mijloc a spatelui masinii, intre cele douaroti din
spate si are forma si marimea unui dovleac. Exista axuri (tuburi metalice) care iesdin ambele parti
ale diferentialei care sunt legate de fiecare roata din spate.
4.Ridicati pe cric atat fata cat si spatele masinii si sprijiniti masina folosind 4 suporturi de cric.
Spatele si fata masinii trebuie sa fie la aceeasi inaltime pentru a putea verifica uleiuldiferentialului.
5.Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele masinii.
6.Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de ceaspentru a o
slabi. Indepartati-o usor.
7.Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga afara, sauputeti
verifica nivelul cu un deget.
8.Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista pompe micicare se
ataseaza sticlelor din plastic de ulei.
9.Puneti la loc si strangeti piulita.
10.Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina.
Sfaturi
Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel - altfel vetiavea
parte de o verificare gresita a nivelului de ulei.
Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand o verificati,probabil
aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic.
Atentie
Nu va bagati sub o masina care este sustinuta doar de un cric - intotdeauna folositisuporturi de
cric.
Nu folositi un ulei de motor normal - poate fi prea slab.

1.5 ANALIZA COMPARATIV

Pentru a asigura o centrare bun i o angrenare corect a sateliilor cu roile planetare, la
solutiile constructive din fig. 1.3 suprafaa frontal a sateliilor este sferic.
Sateliii sunt n numr de 4, montai echidistant pe cerc ul de rostogolire al pinioanelor planetare.
Acest montaj asigur anularea sarcinilor radiale n pinioane i reducerea dimensiunile roilor
dinate prinmrirea numrului de dini aflai simultan n angrenare.
I.
Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului
din figura 1.3. (c)
6

Tabelul 1.1. Analiza comparativa a solutiilor constructive de diferential simplu simetric

Tipul
angrenajului
Avantaje :

Dezavantaje

Fig 1.3(a)
Rotii conice cu dantura curba tip
hipocicloida
- combina toate avantajele oferitede dantura
curba in arc de cerc cuale danturii hipoideau capacitate mare de transmiterea
efortului, datorit att formeidinilor, ct i
configuraiei geometrice a ansamblului,
care permite construcia unor lagre
rigide;
- metodele de prelucrare existente permit
obinerea unui contact liniar ntre
dini, respective posibilitatea controlului
lungimii petei de contact, ceea ce aduce un
plus de cretere a capacitii
portante;
-datorit alunecrii ntre dini (n lungul
dintelui), angrenajelehipoide
funcioneaz mai linitit dectangrenajele
conice cu dini curbi;

-prezena alunecrii ntre dini,

mai mare ca la angrenajele conice, creeaz
tendina spre o uzur mai pronunat de
abraziune, dect laoboseal. Pentru aceasta
sunt necesare msuri suplimentarelegate de
calitatea suprafeelor dinilor, care n acest
caz trebuies aib duritate mai mare,
iar pentru ungere s se utilizezeuleiuri
corespunztoare unor presiuni de contact
mari i viteze
de alunecare sporite.

Fig 1.3(c)
Roti conice cu dantura curba
in arcde crec tip Gleason
- la rapoarte de transmitere
egale, dimensiuni de gabarit
de pn la de douori mai
mici (numrul minim de dini
ai pinionului poate fi redus la
79, fa de minimum 13 ct
este la celelalte dou tipuri de
danturi);
- creterea gradului de
acoperire, ceea cese traduce n
funcionare mai linitit
idurabilitate sporit;
-diminuarea sensibilitii la
deplasrirelative ale roilor, ca
urmare adeformaiilor elastice
ale ansamblului ntimpul
funcionarii, prin posibilitatea
eliminri concentratorilor de
tensiune prin procedee
tehnologice simple;
-avantajul prelucrrii danturii
pe maini
-unelte de mareprecizie
-prezena unor eforturi axiale
mari, carei schimb sensul la
schimbarea sensului de
deplasare al automobilului.
Avnd n vedere c aceast
situaie estede scurt durat,
att sensul ct ivaloarea
forelor axiale sunt
acceptabile.

Montarea
Rezemare in consola; rulmenti radialipinionului de atac axiali cu role conice,montati in <O>

Avantaje

-micora deformaiile axiale (se utilizeaz rulmeni cu role conice cu

unghict mai mare de deschidere a conului);Pentru mrirea lungimii efective a lagrului i pentru sporirea
rigiditiiradiale a pionului, rulmeni se monteaz n 0

Dezavantaje

Strangerea pe directia axiala a pieselor

montate pe arborele pinionului de atac
conduce la anularea jocurilor axiale din lagre
i la apariia unor
deformaiielastice ale rulmenilor.
Mrirea strngerii peste o valoare optim,reco
mandat de constructor, conduce la o sporire a
uzurii lagrelor.
Piulita + buc deformabil montat ntre
Piulite + Saibe calibrate
rulmentul dinspre flana pinionului iun umr al
acestuia.

Prestrangerea
axiala apinionului
de atac
Avantaje

-Pretensionarea rulmenilor se asigur de la

primul montaj,fcnd posibil
automatizareaacestuia.
-Pretensionarea iniial estemeninut
constant timp
ndelungat.

Montarea
coroanei dinate
a angrenajului
conic n carterul
punii, prin
intermediul
carcasei
diferenialului

Rulmeni radiali-axiali cu role conice; montaj in X Pentru reducerea lungimii

efective dintre reazeme, rulmenii sunt montai n X

Avantaje

- Rulmentii radiali- axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari i sarcini
axiale medii- mari care acioneaz ntr-un singur sens
-Montajul in X asigura reducerea lungimii efective dintre reazeme;Dac dilataiile termice, n funcionare, sunt mari, jocul axial, la montaj,
seregleaz la valori mrite, n cazul montajelor cu rulmeni radial-axiali n
X

Dezavantaje

-Temperatura din lagare este mai ridicata in cazul utilizarii rulmentilor

radialicu role conice

-Piulia este prevazuta cu

sistem de asigurare a
poziiei
-Saibele calibrate dintre
inelele interioare ale
rulmenilor servesc la
reglarea jocului acestora

II.
Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului
din figura 1.3. (b)
Parametrii dimensionali ale celor doua solutii constructive sunt identici, iar
parametriiconstructivi foarte asemanatori. Singura diferenta intre cele doua solutii constructive o
reprezintaalegerea tipurilor de rulmenti.Mai jos este prezentata o scurta comparatie intre
utilizarea rulmentilor radiali-axiali curole cilindrice (fig. 1.3. (a)) si a rulmentilor radiali-axiali cu
bile pe doua randuri (fig. 1.3. (b)).

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCIA

DIFERENTIALULUI
2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

n cadrul proiectrii un rol important l are alegerea materialelor att din punct de vedere
al preului de cost, ct i a rezistenei, a uoarei prelucrri i interschimbabilitii cu alte organede
maini.
Diferenialul este un mecanism, inclus n puntea motoare, care divizeaz fluxul puterii de
autopropulsare primit de la transmisia principal n dou ramuri, transmise fiecare cte unei
roimotoare, oferind totodat roilor punii posibilitatea, ca n funcie de condiiile
autopropulsrii, sse roteasc cu viteze unghiulare diferite.
Angrenajele dintre elementele componente alediferentialului sunt supuse unor momente de
torsiune si viteze de rotatie ridicate; din acestconsiderent este foarte impotanta alegerea corecta a
materialelor utilizate la constructiaelementelor componente a diferentialului simplu
simetric.Pentru constructia, pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari, se
utilizeazadatorit solicitrilor la care sunt supuse, oteluri aliate cu continut redus de carbon.
Dintre acestease pot utiliza oteluri aliate de cementare: 17CrNi16 (0.17%C, elemnemt principal
de aliere0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10, 28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci de otel se recomanda
lautilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati, care functioneaza la turatii ridicate. Aceste
marcide otel au o buna rezistenta la solicitarile de contact respectiv de incovoiere la care sunt
supusidintii rotilor dintii pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot
dinclasa otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10
(0,4%C41CrNi12STAS 791), avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati,
care trebuie sarespecte dimensiuni de gabarit reduse.La constructia rotilor planetare, satelitilor,
coroanei dintate a transmisiei principalesolidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot
utiliza oelurile de cemenetare. Acestea serecomand la angrenajele puternic solicitate i cnd se
impun restricii de gabarit. Oelurile decementare au coninutul de carbon < 0,25%. Danturarea
se execut naintea tratamentului, duptratament dantura trebuind rectificat, pentru eliminarea
deformaiilor mari care apar n urmatratamentului. Cele mai utilizate oeluri de cementare sunt:
OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18MoCr 10 etc.).Carcasa diferentialului se poate executa din Fc-200
STAS 1004-75 fiind o font cenuiecu grafit lamelar, cu o rezisten la traciune de 200 N/mm2,
avand un cost de elaborare scazut sau Fc100, Fc150 STAS 1004-75; in cazul in care se urmareste
o reducere a greutatii totale adiferentialului, carcasa se poate confectiona din aluminiu aliat cu
cupru din seria 2XXX. Pelnga cupru, care este elementul principal de aliere, aceste aliaje contin
n principal magneziu simangan. Pentru obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate (similare
sau chiar mai mari dectcele ale otelurilor cu continut scazut de carbon), aceste aliaje trebuie
supuse calirii (tratament termic de punere n solutie urmata de mbatrnire naturala - la
temperatura ambianta sauartificiala la temperatura ridicata, n cuptor). Aliajele Seriei 2xxx
(2007, 2011, 2024, 2014,2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica ridicata si o buna
prelucrabilitate prin aschiere, ngeneral nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune.In ceea
ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor derostogolire trebuie s
ndeplinesc o serie de conditii: rezistent mare la solicitarea de contact;rezistent mare la uzur;

10

tenacitate. Otelurile care ndeplinesc cel mai bine aceste condiii suntoelurile aliate cu crom, care conin
aproximativ 1% carbon si 1,31,65% crom. Alte elemente
de aliere sunt manganul si siliciul. Viteza de clire si adncimea de clire sunt direct
dependentede continutul de mangan.Unele firme productoare de rulmeni utilizeaz si oeluri de
cementare, acesteacomportndu-se bine la solicitri cu socuri. Pentru rezistent la temperaturi
ridicate sau pentrurezistent la coroziune, se utilizeaz oteluri speciale nalt aliate, respectiv
oteluri anticorozive,aliate cu crom.Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS
1456/1-80) este un otelhipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc.
Inelele si corpurile de rularese executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, n cantitati mai mici); Coliviile se
executa din table deotel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin injectare.In constructia
diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete derotatie. Mansetele de
rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea lagarelorlubrifiate cu uleiuri), sunt
fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa metalica).

2.2 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

OLC 15-590...780 MPa
OLC 20-490...780 Mpa
15Cr08-690...880174MpaHB
18MnCr10-790...1080207MpaHB
Fc100-100...160100...150MpaHB
Fc150-110...250140...190MpaHB
EN-AW-2007- Coef. elasticitate: 72500Mpa
ALCUMGPB-Coef. rigiditate: 27300Mpa

2.3 REZISTENE ADMISIBILE

In vederea ridicrii rezistenei la uzur, uneori axele satelitilor se armesc pe toatsuprafaa cu un
strat de 0,01 mm, sau se acoper cu un strat de sulfur de fier.La constructia rotilor planetare rotilor
planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei
principale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oelurile de
cemenetare.Cementarea este un tratament termochimic, care const n mbogirea n carbon a
stratuluisuperficial al flancului dinilor, fiind urmat de clire i revenire joas.
n urma clirii, seobine o duritate mare a stratului superficial (5262 HRC) i un
miez care i pstreaztenacitatea. Prin cementare se obine o cretere semnificativ a rezistenei
la contact a flanculuidinilor i o cretere, ntr-o msur mai mic, a rezistenei la ncovoiere.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate pinionului de atac, axului port-sateliti,arborilor
planetari depind de materialul din care se execut, putnd fi: mbunttire sau mbuntire si
clire superficial a fusurilor, canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementareurmat de clire a
fusurilor, portiunilor de calare si a canelurilor; nitrurare etc.

11

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCIA

DIFERENTIALULUI
Tehnologia de fabricaie a arborilor (axului port-sateliti, arborilor planetari)
const n:strunjirea suprafeelor cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a
canelurilor operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a
poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup tratamentul termic.
Obtinerea semifabricatelor:
Semifabricatele se obtin prinlaminare, forjare, forjare libera siin matrita, extruziune si
turnare;
Semifabricatele laminate subforma de bara se debiteaza lalungimea corespunzatoare;

La arborii forjati sau matritati sedebiteaza capetele ramase dindeformari. Debitarea se executa la
masini de taiat cu discuri abrazive,cu freza disc cu ferastraie, lamasini de taiat cu banda etc;
In cazul semifabricatelorlaminate sau matritate, se poate obtinecand este necesar fibrajul
optim continuusi cu dispunerea spatiala adecvata ceea cepermite obtinerea unor piese suple
curezistenta la oboseala ridicata si pret decost redus;

Arborii obtinuti prin turnare au orezistenta mai mica decat cei obtinuti prinforjare din otel dar
sunt mai putin sensibili laconcentrarea eforturilor si au ocapacitate mai mare de amortizare
asarcinilor dinamice.
Rotile dintate (rotilor planetare, satelitilor)Obtinerea semifabricatelor:
Rotile dintatedintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau
refulare (roti dintate siblocuri de roti dintate
Rotile dintate cu modulul de maxim 2.5 mm se obtin prin rulare la rece, iar cele cu modulul mai
mare,numai prin laminare la cald

Fig 3.1 Strunjirea unui arbore

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE

strunjire, frezare, ambutisare, etc.

12

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Procesul de asamblare reprezint etapa final a unui proces tehnologic i se execut ncazul diferentialului
aceeai secie sau ntreprindere sau la locul de montaj al produsului
respectiv.
Operaia de asamblare este unitatea de baz la planificarea produciei, prin stabilireacorect a
duratei i a succesiunii operaiilor, influennd direct productivitatea i preul de cost.
Piesele supuse asamblrii sunt pregtite n ordinea dat de desenul de ansamblu din procesul de execuie.
Lucrrile de asamblare se execut n secii specializate, utiliznd scule,dispozitive i verificatoare
specifice fiecrui domeniu.
Ordinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului:
-Pinionul de atac - montat in carcasa diferentialului, pe un ax, prin intermediul canelurilor,sau
uzinat dintr-o bucata cu axul.
-Coroana diferentialului - montata pe cutia satelitilor, cu suruburi, angrenata permanent cu
pinionul de atac si antrenata de acesta.
-Cutia satelitilor - montata in carcasa diferentialului pe rulmenti.
-In cutia satelitilor se monteaza:i.
Pinioanele satelite
- 4 pinioane, montate liber pe axul satelitilorii.
Axul/crucea satelitilor este montat(a) rigid in cutia satelitilor. Aceste pinioane sepot invartii
liber pe ax, independent unul fata de celalalt, nefiind angrenate intreele, fiind montate intr-un
plan perpendicular pe axa geometrica a diferentialului.Nu sunt antrenate in miscare de rotatie, ci,
in miscare de translatie, de catre cutiasatelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor.
Pinioanele planetare
- 2 pinioane, montate liber in cutia satelitilor. Acestepinioane sunt prevazute cu cate o gaura axiala
canelata, in care intra axul planetar.Sunt montate pe axa geometrica a diferentialului, angrenate
permanent cu pinioanele satelite, cate unul pe fiecare parte a axului/crucii satelitilor, iarmiscarea de rotatie o
primesc de la cutia satelitilor, prin intermediul axului/cruciisatelitilor si a pinioanelor satelite,
care transmit miscarea simultan la ambelepinioane planetare.
-Introducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a angrenajelor;
-Montarea carcasei.
Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul calificat; acesta
asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o angrenare corecta, diferentialul avand
un nivel corespunzator de lubrifiant care sa asigure o functionare silentioasa, indelungata
sicorecta, evitanduse griparea.
O asamblare corect conduce la o funcionare bun n timpul rodrii astfel nct s seelimine abaterile de
form, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.

13

Asamblarea diferentialului.

14

4 MODALITI DE DETERIORARE A
DIFERENTIALULUI
4.1 MODALITI NORMALE DE DETERIORARE
uzuri, ruperi, deteriorri ale suprafeelor de lucru, etc.
Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte:
Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor
planetare
-defectul se datoreaza uzurii carcasei;
-deplasarii indelungate pe teren greu;
-blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate;
-folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite;
-remedierea se face numai la atelierul de reparatii.
Ruperea axului sau a crucii satelitilor:
-defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale
deexploatare (trecerea prin terenuri grele).
Arborii planetari pot prezenta defectiuni:
-uzura excesiva a canelurilor;
-ruperea arborilor planetari
-defectul se produce datorita functionarii indelungate ,supraincarcarii automobilului;
-remedierea se face la atelierul de reparatii.
Caseta diferentialului
Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt:
-diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin alezarela cota
de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;
-diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cusudura,
strunjire si rectificare la cota nominala;
-filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prinmajorarea
gaurilor si rectificare;
-suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificarefrontala
iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata.
Crucea satelitilor
Defectiuni posibile ale crucii satelitilor
-la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poaterealiza dupa
cum urmeaza:
-cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota trepteide
reparatie.

15

4.2 MODALITI ANORMALE DE DETERIORARE

lipsa ungerii i griparea, etc.
Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei:
-defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea saudeteriorarea
rulmentilor transmisiei principale.

16

5 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE ALESE

I CALCULUL DIFERENTIALULUI
5.1 JUSTIFICAREA SOLUIEI CONSTRUCTIVE
Solutia constructiva prezentata in continuare a fost aleasa datorita:
Simplitatii constructiei
Rezistentei la uzura datorata factorilor externi
Costului de fabricatie scazut
Zgomotului redus in functionare datorat angrenajelor
Costului scazut de fabricatie

5.2 ALEGEREA REGIMURILOR DE CALCUL

care sunt condiiile cele mai grele i cele normale de utilizare i cum determin acestea
mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele.

5.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

5.4 CALCULUL LA ...

17

5.5 CALCULUL LA ...

5.6 CONCLUZIE PRIVIND CALCULUL

piese supradimensionate, piese subdimensionate, aciuni de corectare, etc.

18

6 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE

CRETERE A CALITII DIFERENTIALULUI
Pentru cresterea calitatii diferentialului se poate recurge la alegerea unor angrenaje,
exempludantura hipoida, care sa asigure o functionare cu zgomote mai mici si un moment de
transmiteremai mare catre rotile automobilului.Deasemenea in vederea cresterii calitatii
diferentialului, se pot alege materiale cu calitatisuperioare.

19

7 IDENTIFICAREA UNEI MODALITI DE

REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI
-Alegerea unor materiale pentru componentele utilizate cu un cost mai scazut
-Sudarea capacului diferentialului si asigurarea de catre producator a unui produscu durata
limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

20

8 CONCLUZII
8.1 PROBLEME I DIFICULTI NTMPINATE I
REZOLVATE
La calculul de dimensionare al elementelor componente a diferentialului am
intampinatdificultati, intrucat alegerea dimensiunilor corecte a pinionului de atac si coroanei a
variat cavalori, pentru alegerea unei solutii constructive cat mai performante. Pentru a nu
recalculavalorile elementelor difentialului, am creeat o aplicatie in Microsoft Excel.

8.2 ASPECTE ORIGINALE ALE SOLUIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva aleasa, prezinta o configurare performanta a dispunerii si alegeriitipului
de rulmenti, prezentata in capitolele anterilare. Carcasa diferentialului are capacul sudatpentru
reducerea costurilor, si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata deviata
dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

8.3 CTEVA LUCRURI NVATE PRIN REALIZAREA

PROIECTULUI
-Aprofundarea cunostintelor despre angrenaje
-Importanta respectarii structurii unui proiect in vederea obtinerii unor
rezultatesatisfacatoare la final.
-Importanta respectarii termenilor impusi, intrucat acestia ne garanteaza ocontinuitate in
etapele proiectului.
-Rolul esential al documentarii.

21

9 BIBLIOGRAFIE
1

Untaru,M. .a. Calculul i construcia automobilelor. E.D.P., Bucureti, 1982.

www.auto..ro/moodle

https://ro.scribd.com/doc/78042863/Proiect-Diferential-autoturism

http://en.wikipedia.org/wiki/Quattro_(four-wheel-drive_system)

http://www.torsen.com/products/products.htm

http://www.bmw.ro/ro/ro/

http://www.locked-drive.com.au/pdf/ct_128312.pdf

http://but.unitbv.ro/Servicii/BV/TM/Capitolul_1.pdf

Radulet R., Manualul inginerului HUTTE,Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951

22

10 ANEXE
10.1 MATERIALE DOCUMENTARE CONSIDERATE FOARTE
INTERESANTE
copii xerox cu desenele de inspiraie i cu altele interesante.

23

10.2 PLANE
10.2.1 Schema cinematic

24

10.2.2 Desen de ansamblu

25

26

10.2.3 Desen de execuie

27

10.2.4 Model tridimensional

realizat pe calculator (cine poate); modelele tridimensionale vor fi punctate n plus.

28