Tema: Sistemul de rulare

Subiectele temei
1. Destinaţia, clasificarea şi construcţia cadrului
automobilului.
2. Destinaţia, clasificarea şi construcţia punţilor
automobilului.
3. Destinaţia, clasificarea şi construcţia suspensiei
automobilului.
4. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a amortizorului.
5. Destinaţia, clasificarea şi construcţia roţilor
automobilului.
6. Destinaţia, clasificarea şi construcţia anvelopelor.
7. Marcarea anvelopelor.
 Bibliografie:
1. Gh. Frăţilă, M. Frăţilă, St. Samoilă. Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi
reparare. Editura Didactică şi Pedagogică., Bucureşti, 2001-2008.
2. M. Stratulat, V. Vlasie. Automobilul pe înţelesul tuturor. Editura tehnică.,
Bucureşti, 1991.
3. V. Poroseatcovschii, T. Russu. Avtomobili, osnovî construcţii. Chişinău
2008.
4. A. Pehalschii, I. Pehalischii. Ustroistvo avtomobilei. Moscva 2005.
5. V. Perederii. Ustroistvo avtomobilea. Infra-M, 2005.
6. A. Bogatîriov i. dr. Avtomobili, Moscva “Colos”, 2004.
7. E. Tur i dr. Ustroistvo avtomobilea.Moscva “Maşinostroenie”, 1991.
8. A. Ivanov i dr. Osnovî construcţii avtomobilea. M. OOO “Cnijnoe
izdatelistvo”, 2005.
9. V. Vahlamov i dr. Avtomobili. Osnovî construcţii. Moscva, 2008
10. Resurse Internet (www.google.md), etc.
 Ce s-a discutat la tema trecută
1. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a transmisiei cardanice.
2. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a articulaţiilor cardanice.
3. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a transmisiei principale.
4. Construcţia şi principiul de funcţionare a transmisiei
principale simple.
5. Construcţia şi principiul de funcţionare a transmisiei
principale duble.
6. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a diferenţialului.
7. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi principiul de
funcţionare a arborilor planetari.
1. Destinaţia, clasificarea şi construcţia
cadrului automobilului
Cadrul este suportul pe care se monteză organele şi
mecanismele componente ale automobilului.

Clasificarea cadrelor automobilului:

• în formă de scară;
• cu creste;
• în formă de X;
• periferică;
• combinată în formă de scară;
• cu traverse în formă de X.
Clasificarea cadrelor autoturismelor
Clasificarea cadrelor camioanelor şi
autobuselor
Construcţia cadrului autocamionului
Construcţia cadrului autobusului
Construcţia cadrului autoturismului
Construcţia cadrului autoturismului
Construcţia cadrului autoturismului
Construcţia cadrului autoturismului
2. Destinaţia, clasificarea şi construcţia
punţilor automobilului

Puntea automobilului este destinată pentru

transmiterea sarcinii verticale de la cadru la roţi
şi forţelor de la roţile motoare la cadrul
automobilului sau la caroserie, în cazul în care
caroseria este autoportantă, precum şi pentru
asigurarea funcţionării corespunzătoare a
organelor transmisiei montate în interiorul său.
 Clasificarea punţilor automobilului
După destinaţie:
• motoare;
• de direcţie;
• combinate;
• de susţinere (condus).

Punţile de direcţie pot fi:

• cu roţi rotitoare;
• cu bare rotitoare.
 Clasificarea punţilor automobilului
După schema constructivă:
• cu traversă (bară);
• cu carter.

Punţile cu carter pot fi:

• demontabile (secţionate);
• nedemontabile;
• ştanţate (matriţate);
• turnate.
 Clasificarea punţilor automobilului
După numărul de roţi:
• simple (cîte o roată pe capete);
• duble (cîte două roţi pe capete).

După tipul suspensiei utilizate:

• continue;
• cu bare independente;

• După componenţă:
• singulare;
• în componenţa căruciorului.
Clasificarea punţilor automobilului
Clasificarea punţilor automobilului
Puntea de direcţie
Puntea de direcţie
Puntea de direcţie
Puntea de direcţie
Puntea combinată
Puntea combinată
Puntea motoare
Puntea motoare
Puntea motoare
Tandem din două punţi motoare
Tandem din trei punţi motoare
Puntea de susţinere
3. Destinaţia, clasificarea şi construcţia
suspensiei automobilului

Suspensia automobilului este destinată

pentru asigurarea confortabilităţii pasagerilor şi
protejarea încărcăturii şi organelor componente
împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor
dăunătoare, cauzate de neregularităţile drumului.
Clasificarea suspensiei automobilului
După tipul dispozitivelor de ghidare:
• dependente;
• independente.

Suspensiile dependente se împart în:

• autonome;
• oscilante.

După tipul caracteristicilor:

• cu rigiditate constantă;
• cu rigiditate variabilă;
• progresive.
Clasificarea suspensiei automobilului
După tipul elementului elastic:
• metalic;
• nemetalic.

Suspensiile cu element elastic metalic se clasifică:

• cu foi elastice;
• cu arcuri elicoidale;
• cu bară de torsiune;
• combinate.

Suspensiile cu element elastic nemetalic se clasifică :

• pneumatice;
• hidropneumatice;
• din cauciuc;
• combinate.
Clasificarea suspensiei automobilului
După modalitatea transmiterii forţelor şi momentelor de la
roţi:
• cu foi elastice;
• cu bare;
• cu pîrghii (una, două sau mai multe).

Suspensiile cu pîrghii, după planul de oscilare se împart în:

• verticale;
• transversale;
• longitudinale.

După prezenţa pivotului:

• cu pivot;
• fără pivot.
Clasificarea suspensiei automobilului
După tipul elementului extinctor:
• cu amortizator cu pîrghie;
• cu amortizator telescopic.

Suspensiile cu amortizator cu pîrghie sunt:

• mecanice;
• hidraulice.

Suspensiile cu amortizator telescopic sunt:

• bitubulare;
• monotubulare.
Suspensia automobilului
Suspensia automobilului
Suspensia automobilului
Suspensia automobilului
Suspensia automobilului
Arcurile suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Suspensii independente
Suspensia automobilului Mac-Pherson
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Construcţia suspensiei automobilului
Suspensia pneumatică a automobilului
Suspensia pneumatică a automobilului
Pernele de aer a suspensiei pneumatice
Pernele de aer a suspensiei pneumatice
Suspensia pneumatică a automobilului
Suspensia pneumatică a automobilului
Suspensia “De Dion"
Suspensia hidropneumatică
Suspensia electromagnetică a
automobilului
Suspensia cu torsioane
Suspensia cu torsioane
Torsioane
Avantajele şi dezavantajele suspensiei
 4. Destinaţia, clasificarea, construcţia şi
principiul de funcţionare a amortizorului
Amortizorul este destinat pentru stingerea oscilaţiilor, provocate
de neregularităţile drumului şi deplasarea caroseriei, ca urmare a
acceleraţiei, frînării şi trecerii curbelor.

Clasificarea amortizoarelor:
După principiul de funcţionare:
• prin fricţiune;
• mecanice;
• hidraulice;
• relaxante.
După caracterul acţiunii forţelor de frecare:
• unilaterale;
• bilaterale.
 Clasificarea amortizoarelor
După construcţie amortizoarele hidraulice se clasifică:
• cu pîrghii şi palete;
• cu pîrghii şi piston;
• telescopice.

Amortizoarele telescopice sunt:

• monotubulare;
• bitubulare.

După viteza şi accelerarea rulourilor, precum şi caracterul modificării

forţelor de frecare:
• cu forţă de frecare aproximativ constantă;
• cu forţă de frecare, ce depinde de deplasare, poate fi proporţională şi
neliniară;
• cu forţă de frecare, ce este proporţională vitezei de deplasare a ruloului;
• amortizor, rezistenţa căruia se modifică proporţional acceleraţiei.
Amortizoare
Amortizorul automobilului
Clasificarea amortizoarelor
Construcţia amortizorului
Principiul de funcţionare a amortizorului
Principiul de funcţionare a
amortizorului
Principiul de funcţionare a
amortizoarelor
Construcţia amortizorului
Amortizor cu rezervor separat
5. Destinaţia, clasificarea şi construcţia
roţilor automobilului

Roata automobilului realizează legătura între

automobil şi drum, destinată pentru asigurarea
circulaţiei automobilului, suspendarea lui,
modificarea direcţiei de deplasare şi
transmiterea sarcinilor verticale de la
automobil drumului.
 Clasificarea roţilor automobilului
După destinaţie:
• motoare;
• de direcţie;
• combinate;
• de susţinere.

După destinaţia exploataţională:

• clasa 1 – transportul intern al uzinei (autoîncărcătoare, electrocare);
• clasa 2 – automobile cu masa totală pînă la 2 t şi remorcile lor;
• clasa 3 – automobile cu masa totală de la 2 pînă la 20 t;
• clasa 4 – automobile cu masa totală mai mare de 20 t;
• clasa 5 – automobile cu capacitatea de trecere sporită şi remorci;
• clasa 6 – 7 – tractoare şi maşini autopropulsate.

După tipul anvelopelor utilizate:

• pentru anvelopele cu cameră;
• pentru anvelopele fără cameră;
• pentru anvelopele cu presiune reglabilă;
• pentru anvelopele în formă de arc;
• pentru anvelopele în formă de rolă (butoi).
 Clasificarea roţilor automobilului
După tipul unirii roţii cu butucul:
• cu disc;
• fără disc.

După numărul de roţi montate pe butuc:

• cu o roată;
• duble (cu două roţi).

După metoda fixării talonului anvelopei:

• dependent de presiunea aerului;
• independent de presiunea aerului.

După tipul jantei:

• nedemontabile;
• demontabile.
 Clasificarea roţilor automobilului
Roţile cu jantă nedemontabilă se clasifică:
• simetrice;
• asimetrice.

Roţile cu jantă demontabilă după numărul elementelor demontabile:

• cu două elemente;
• cu trei elemente;
• cu patru elemente;
• cu cinci elemente.

După locul demontării:

• în mijloc;
• pe rază (segmentat).

După tehnologia fabricării:

• cu jante profilate;
• cu jante ştanţate;
• cu jante laminate la cald.
Roata automobilului
Roata automobilului
Jantele roţilor
Roţile autocamionului
Roţile autoturismului
Roţile autoturismului
Marcarea roţii
5Jx13 ET=29 PCD=4x98 DIA=58,6

ET=29 – deschiderea roţii în mm;

13 – diametrul jantei roţii în ţoli;
DIA=58,6 – diametrul găurii sub
butucul roţii în mm;
PCD=4х98 – numărul şi diametrul
în mm de dispunere a găurilor de
fixare;
5J – lăţimea roţii în ţoli şi
J – prezenţa unui umăr.
Deschiderea roţii
6. Destinaţia, clasificarea şi construcţia
anvelopelor

Anvelopa realizează legătura între roată

(automobil) şi drum, destinată pentru
asigurarea direcţiei de circulaţie, suportarea
sarcinilor, amortizarea şi stingerea oscilaţiilor,
rularea, transmiterea forţelor şi frînarea
automobilului.
 Clasificarea anvelopelor
După destinaţie:
• pentru autoturisme;
• pentru camioane;
• pentru automobile cu capacitate de trecere sporită.
După metoda etanşării:
• cu cameră;
• fără cameră.
După profil:
• normal (H/B = 0,89 şi C/B = 0,65...0,76);
• extralat (H/B = 0,6...0,9 şi C/B = 0,76...0,89);
• jos (H/B = 0,7...0,88 şi C/B = 0,69...0,76);
• ultrajos (H/B = 0,7 şi C/B = 0,69...0,76);
• în formă de arc (H/B = 0,39...0,5 şi C/B = 0,9...1,0
• în formă de rolă (H/B = 0,25...0,39 şi C/B = 0,9...1,0).
 Clasificarea anvelopelor
După dimensiunile de gabarit:
• cu gabarit mare (B ≥ 350 mm – 14˝, indiferent de diametru);
• cu gabarit mediu (B = 200...350 mm – 7...14˝, d ≥ 457 mm – 18˝);
• cu gabarit redus (B ≤ 260 mm – 10˝, d ≤ 457 mm – 18˝).

După construcţie:
• diagonale (unghiul de înclinare a fibrelor în mijlocul benzii de rulare 45...60º);
• diagonale încinse (în brecher unghiul de înclinare a fibrelor este mai mare de 60º);
• radiale (unghiul de înclinare a fibrelor în carcasă 0º, iar în brecher mai mic de 65º);
• cu presiune reglabilă;
• fără carcasă;
• cu protector amovibil.

După tipul desenului protectorului:

• de drum;
• universale;
• cu tracţiune sporită;
• de carieră;
• asimetrice;
• simetrice;
• de iarnă;
• de vară etc.
Clasificarea anvelopelor
Construcţia anvelopelor
Clasificarea anvelopelor
Anvelopele autoturismelor
Anvelopele camioanelor
Anvelope speciale
Compararea anvelopelor
Compararea anvelopelor
Anvelope cu crampoane
Robinetele anvelopelor
Desenul protectorului anvelopei
Direcţia de rotire a anvelopei
Dimensiunile anvelopei

C
7. Marcarea anvelopei
 Marcarea anvelopei
NOKIAN P 205/65 R16 84 Н XL
NOKIAN – denumirea uzinei producătoare sau marca anvelopei;
205 – lăţimea anvelopei, mm;
65 – raportul înălţimii la lăţimea anvelopei, %. Dacă acest raport este
egal cu 80, atunci nu se indică;
R – anvelopă cu structura carcasei radială. Lipsa literei indică că
structura carcasei este diagonală;
D – anvelopă cu structura carcasei diagonală;
B – anvelopă cu structura carcasei diagonale încinse;
16 – diametrul roţii, ţoli;
84 – indicele de sarcină;
H – simbolul categoriei de viteze;
Vmax – viteza maximă admisibilă, în cazul cînd este permisă mai mare
de 360 km/h;
 Indicele de sarcină
Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă
sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg
0 45 17 73 34 118
1 46,2 18 75 35 121
2 47,5 19 77,5 36 125
3 48,7 20 80 37 128
4 50 21 82,5 38 132
5 51,5 22 85 39 136
6 53 23 87,5 40 140
7 54,5 24 90 41 145
8 56 25 92,5 42 150
9 58 26 95 43 155
10 60 27 97,5 44 160
11 61,5 28 100 45 165
12 63 29 103 46 170
13 65 30 106 47 175
14 67 31 109 48 180
15 69 32 112 49 185
16 71 33 115 50 190
 Indicele de sarcină
Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă
sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg
51 195 68 315 85 515
52 200 69 325 86 530
53 206 70 335 87 545
54 212 71 345 88 560
55 218 72 355 89 580
56 224 73 365 90 600
57 230 74 375 91 615
58 236 75 387 92 630
59 243 76 400 93 650
60 250 77 412 94 670
61 257 78 425 95 690
62 265 79 437 96 710
63 272 80 450 97 730
64 280 81 462 98 750
65 290 82 475 99 775
66 300 83 487 100 800
67 307 84 500 101 825
 Indicele de sarcină
Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă
sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg
102 850 119 1360 136 2240
103 875 120 1400 137 2300
104 900 121 1450 138 2360
105 925 122 1500 139 2430
106 950 123 1550 140 2500
107 975 124 1600 141 2575
108 1000 125 1650 142 2650
109 1030 126 1700 143 2725
110 1060 127 1750 144 2800
111 1090 128 1800 145 2900
112 1120 129 1850 146 3000
113 1150 130 1900 147 3075
114 1180 131 1950 148 3150
115 1215 132 2000 149 3250
116 1250 133 2060 150 3350
117 1285 134 2120 151 3450
118 1320 135 2180 152 3550
 Indicele de sarcină
Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă Indicele de Masa maximă
sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg sarcină admisibilă, kg
153 3650 169 5800 185 9250
154 3750 170 6000 186 9500
155 3875 171 6150 187 9750
156 4000 172 6300 188 10000
157 4125 173 6500 189 10300
158 4250 174 6700 190 10600
159 4375 175 6900 191 10900
160 4500 176 7100 192 11200
161 4625 177 7300 193 11500
162 4750 178 7500 194 11800
163 4875 179 7750 195 12150
164 5000 180 8000 196 12500
165 5150 181 8250 197 12850
166 5300 182 8500 198 13200
167 5450 183 8750 199 13600
168 5600 184 9000 200 14000
 Simbolul categoriei de viteze
Simbolul Simbolul
Viteza maximă, Viteza maximă,
categoriei de categoriei de
km/h km/h
viteze viteze
F 80 S 180
G 90 T 190
J 100 U 200
K 110 H 210
L 120 VR > 210
M 130 V 240
N 140 ZR > 240
P 150 W 270
Q 160 Y 300
R 170
 Marcarea anvelopei
205/65 R16 84 Н XL
XL (Extra Load) – anvelopă armată (întărită), indicele de
sarcină la aceste anvelope este cu 4 unităţi mai mare;
M+S sau M&S (Mud + Snow) – noroi + zăpadă, indicînd
că anvelopa este universală (pentru toate anotimpurile)
sau de iarnă;
W – anvelope de iarnă;
All Season sau AS – anvelopă universală (pentru toate
anotimpurile);
AW (Any Weather) – pe orice vreme;
* (semnul unui fulguleţ) – anvelopă destinată exploatării în
condiţii severe de iarnă;
Aquatred, Aquacontact, Rain, Water, Aqua sau simbolul
unei umbrele – anvelope speciale de ploaie;
 Marcarea anvelopei
Outside (Side Facing Out) şi Inside (Side Facing Inwards) –
anvelopă asimetrică. La instalare pe roată Outside trebuie să fie pe
partea exterioară şi Inside pe partea interioară a automobilului;
RSC (RunFlat System Component) – anvelopă cu care se poate
deplasa automobilul cu viteza nu mai mare de 80 km/h la căderea
totală a presiunii din ea. Cu această anvelopă se poate de deplasat
50...150 km, conform recomandărilor uzinei producătoare. Diferite
uzine producătoare mai pot nota aceste anvelope prin următoarea
modalitate: Bridgestone RFT, Continental SSR, Goodyear
RunOnFlat, Nokian Run Flat, Michelin ZP etc.;
Rotation şi săgeata pe partea laterală a anvelopei – direcţia de rotire
a anvelopei;
Tubeless – anvelopă fără cameră;
Tube Type – anvelopă cu cameră;
Max Pressure – presiunea maximă admisibilă în anvelopă, kPa;
 Marcarea anvelopei
195/70 R15RF sau 195/70 R15C
Max Load – sarcina maximă admisibilă în anvelopă, kg;
Reinforced sau RF – anvelopă ramforsată (6 straturi) sau
C – anvelopă pentru camioane (8 straturi);
Radial – anvelopă cu structura carcasei radială;
Steel sau Steel belted – în brecherul anvelopei este prezent
cordon de metal;
E – anvelopa corespunde cerinţelor europene ECE
(Economic Commission for Europe);
DOT – standardul american de calitate (Department of
Transportation);
 Marcarea anvelopei
P 205/65 R16 84 Н XL sau LT 205/65 R16 84 Н XL
Temperature А, В sau С – rezistenţa termică la viteze
înalte pe standul de încercare (А – indicatorul cel mai
înalt);
Traction А, В sau С – coeficientul de aderenţă, capacitatea
anvelopei de a frîna pe carosabil umed;
1805 – anul producerii anvelopei: primele două cifre indică
săptămîna, iar ultimele două – anul;
P (Passanger) – anvelopă pentru autoturisme;
LT (Light Truck) – anvelopă pentru camioane uşoare;
 Marcarea anvelopei
Made in Japan – ţara producătoare;
Treadwear 380 – coeficientul de rezistenţă la uzură, care se
determină în raport cu anvelopa de bază, pentru care acest
coeficient este egal cu 100;
Left – anvelopa se instalează pe partea stîngă a
automobilului;
Right – anvelopa se instalează pe partea dreaptă a
automobilului;
TWI D – indicatorul coeficientului de uzură;
M/T (Mud Terrain) – terenuri cu noroi;
A/T (All Terrain) – anvelopă universală (pentru toate
drumurile);
 Marcarea anvelopei

R+W (Road + Winter) – anvelopă universală (pentru toate

anotimpurile);
PR (Ply Rating) – rezistenţa carcasei anvelopei;
SST (Self Supporting Tyres) – anvelopă autosusţinătoare;
Studless – nu se dotează cu crampoane;
Studdable – se dotează cu crampoane;
MFS (Maximum Flange Sheild) – profil din cauciuc pe
circumferinţa anvelopei, amplasat de asupra flanşei
jantei, formînd o zonă de amortizare;
 Marcarea anvelopei

Plies: Tread – componenţa protectorului;

Sidewall – componenţa părţii laterale a anvelopei;
Retread – reşapată;
Regroovable – adîncirea canelurilor;
SUV – pentru automobile de teren;
DA (ştampilă) – defecte neesenţiale de uzină.
 Marcarea anvelopei
AGT (All Grip Traction) – anvelopă universală (pentru toate
anotimpurile);
CMS (Construction Mining Service) – anvelope pentru tehnica
de mină şi construcţie;
FB (Flat Base) – anvelopă fără protecţie a jantei discului;
FR (Flange Protector) – anvelopă cu protecţie a jantei discului;
HCT (Heavy Constructor Transport) – anvelope pentru tehnică
grea de construcţie;
LCM (Logging/Construction/Mining) – anvelope pentru tehnica
uşoară de construcţie şi de mină;
LI - (Load Index) – indicele de sarcină;
LPT (Low Platform Trailer) – anvelope pentru traulere şi
remorci cu cadru jos;
LT (Light Truck) – anvelope pentru camioane mici, microbuze,
automobile mici comerciale, automobilelor de teren;
 Marcarea anvelopei
ML (Mining Logging) – anvelope pentru tehnică
minieră şi forestieră;
M0 – anvelope fabricate pentru Mercedes-Benz;
M3 – anvelope fabricate pentru BMW;
N1, N2, N3 – anvelope fabricate pentru Porche;
ND (Non Directional) – anvelopă nedirecţionată;
NHS (Non Highway Service) – anvelope prevăzute nu
pentru drumurile de viteză;
SAG (Super All Grip) – anvelope cu capacitatea de
trecere sporită;
SL (Limited Service) – anvelope cu utilizare limitată;
UGS (Undeground Special) – anvelope pentru tehnica
subterană.
 Marcarea anvelopei

31х10.5 R15

31 – diametrul exterior al anvelopei în ţoli;

10,5 – lăţimea anvelopei în ţoli;
R – structura radială a carcasei anvelopei;
15 – diametrul interior al anvelopei în ţoli.
Semnele pe anvelopă
- cel mai uşor loc pe anvelopă;

- locul eterogenităţii maxime (cel mai greu loc

pe anvelopă);

- pentru recunoaşterea mai uşoară la depozit a

anvelopelor de acelaşi tip;

- vară, ploaie, iarnă, economie de

combustibil, trecerea în siguranţă a curbelor.
 Restricţii privind exploatarea vehiculelor în
cazurile în care sînt devieri de la normativele
tehnice ale roţilor şi anvelopelor:
• înălţimea reziduală a profilului benzii de rulare a anvelopelor
autoturismului este mai mică de 1,6 mm, autobuzelor – 2,0 mm,
autocamioanelor – 1,0 mm, motocicletelor şi ciclomotoarelor – 0,8 mm;
• Notă: Pentru anvelopele remorcilor sînt stabilite limitele de uzare
identice celor de la anvelopele autovehiculelor care le tractează;
• anvelopele au deteriorări (tăieturi sau rupturi) ale cordului, exfolierea
carcasei, a benzii de rulare sau a flancurilor;
• anvelopele prin dimensiunile sau sarcina admisibilă nu corespund
modelului vehiculului;
• anvelopele aceleiaşi axe a autovehiculului au structura carcasei
radială şi diagonală sau modelele profilului benzilor de rulare sunt
diferite;
• la roţile osiei din faţă a autobuzului şi autoturismului sunt montate
anvelope cu profilul benzii rulante reşapat;
• lipseşte prizonul (bulonul, piuliţa) de fixare a roţii, discul sau janta are
fisurări.
Vă mulţumesc pentru atenţie!