Sunteți pe pagina 1din 20

Justificarea alegerii soluției constructive pentru puntea ce se proiectează:

Automobilele moderne utilizează în mod obișnuit o configurație de punte fracționată


cu suspensie independentă pentru puntea față, cu predilecție pentru sistemul
MacPherson. Această variantă de punte poate fi adaptată în diverse moduri pentru a
îndeplini cerințele specifice ale proiectului, oferind astfel caracteristici și particularități
constructive variate.
Puntea fracționată cu suspensie independentă de tip McPherson evidențiază mai multe
avantaje, printre care se pot aminti:
 Simplitatea constructivă;
 Masa nesuspendată redusă;
 Ghidarea eficientă a roții (variație redusă a ecartamentului și a căderii roții);
 Spațiu transversal generos între roți, facilitând amplasarea transversală a grupului
motor-transmisie;
 Posibilitatea dispunerii coaxiale a arcului, amortizorului și a tamponului elastic
limitator de cursă, care poate fi configurat și ca arc suplimentar.
Cu toate aceste avantaje, există și dezavantaje asociate cu acest tip de punte, cum ar
fi:
 Construcția complicată și cerințe suplimentare pentru sistemul de amortizare;
 Construcția complexă a articulației grupului elastoamortizor al suspensiei cu
masa suspendată.
Dat fiind că puntea fracționată de tip MacPherson este larg răspândită în industria auto
modernă și oferă numeroase beneficii, soluția constructivă aleasă pentru proiect va fi
această configurație de punte.

Butucul roții este componenta unui vehicul care permite roții să se rotească în jurul
axei sale. Este montat între roată și structura de rezistență sau axă și este esențial pentru
funcționarea corectă a vehiculului. Butucul roții este adesea echipat cu rulmenți, care
sunt elemente care permit mișcarea rotativă fluidă a roții.
Alegerea rulmenților potriviți este importantă pentru performanța și durabilitatea
sistemului de suspensie al vehiculului. Există mai multe tipuri de rulmenți utilizați în
butucurile roților, iar alegerea depinde de cerințele specifice ale vehiculului și condițiile
de utilizare. Iată câteva tipuri comune de rulmenți utilizați în butucurile roților:

 Rulmenți cu role conice: Acești rulmenți au role conice care sunt dispuse într-un
mod care permite suportul încărcăturii radiale și axiale. Acești rulmenți sunt
utilizați în mod obișnuit în puntea față a vehiculelor cu tracțiune față.

 Rulmenți cu bile: Acești rulmenți sunt compuși din bile care rotesc în interiorul
unui inel exterior și al unui inel interior. Sunt utilizați pentru sarcini ușoare până
la medii și sunt des întâlniți în roțile de mașini, biciclete și alte vehicule.
 Rulmenți cu role cilindrice: Acești rulmenți au role cilindrice dispuse între inelul
exterior și cel interior. Sunt utilizați în mod obișnuit în aplicații cu sarcini radiale
mari, precum cele întâlnite în butucurile roților vehiculelor grele.

 Rulmenți cu role sferice: Acest tip de rulment este conceput pentru a gestiona
încărcături mari și poate compensa unele deflecții ale axei. Acești rulmenți sunt
utilizați în butucurile roților vehiculelor care trebuie să facă față la condiții de
teren dificile sau la mișcări neregulate.

Alegerea rulmenților potriviți depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de vehicul,
condițiile de drum, sarcina pe roată și cerințele de performanță. Este important să se ia în
considerare durabilitatea, rezistența la coroziune, capacitatea de încărcare și alți factori
specifici aplicației atunci când se aleg rulmenții pentru butucurile roților. De asemenea,
este esențial să se respecte recomandările producătorului de vehicule pentru a asigura
funcționarea corespunzătoare și siguranța.
Suspensia stabilește conexiunea elastică între punțile automobilului și cadru sau
caroserie prin intermediul elementelor elastice și amortizoarelor. Rolul său primar este
de a reduce încercările dinamice și de a amortiza vibrațiile rezultate din interacțiunea
roților cu calea de rulare. În timpul deplasării automobilului, denivelările căii de rulare
generează oscilații ale roților, transmise ulterior punților. Viteza de deplasare a unui
automobil pe un anumit drum este inițial limitată de calitățile suspensiei și apoi de
puterea motorului. Suspensia influențează în mod semnificativ confortul automobilului
și este compusă din elemente elastice, amortizoare, bare stabilizatoare și tampoane
limitatoare de cursă.
Suspensiile pentru autovehicule sunt clasificate în funcție de diverse criterii, inclusiv:
 Tipul elementului elastic utilizat;
 Caracteristica elastică a suspensiei;
 Tipul punții pe care se montează suspensia;
 Principiul de funcționare.
Elementele principale ale suspensiei includ elementul elastic, elementul de
amortizare, barele stabilizatoare și tampoanele limitatoare de cursă.

Tampon limitator de cursă


Arc bară de torsiune

Amortizoare
Clasificarea suspensiilor:

1) Arcuri cu foi

Arcuri cu foi

2) Arcuri elicoidale cilindrice

Arcuri elicoidale cilindrice

3) Arcuri elicoidale tip butoi

Arcuri elicoidale tip butoi


4) Arcuri bară de torsiune

Arcuri bară de torsiune

5) Pneumatice (cu perne de aer)

Suspensie pneumatică
6) Burduf toroidal cu mai multe etaje

Burduf toroidal cu mai multe etaje

7) Hidropneumatice

Suspensie hidropneumatică
Unicul tip de element elastic potrivit pentru utilizarea în mecanismul MacPherson este arcul
elicoidal. Arcul lamelar nu este o opțiune viabilă, dat fiind greutatea sa semnificativă și dificultatea
în poziționare, consumând considerabil spațiul destinat sistemului de propulsie și transmisiei. În
plus, funcția sa de ghidare este preluată de alte dispozitive.

Soluții constructive de arcuri elicoidale concretizate într-o singură imagine


Calculul arcurilor elicoidale cilindrice:
În cadrul mecanismului MacPherson, arcul elicoidal se montează la capătul orientat către punte,
pe un suport solidar cu amortizorul. Cu toate acestea, în celălalt capăt, există diverse soluții
constructive posibile, în funcție de articulația axială folosită pentru fixarea grupului arc-amortizor
pe cadru, precum și de modalitatea de montare a rulmentului care permite bracarea roților fără
frecări. Acest rulment poate fi plasat:

 între armătura de jos a articulației și talerul superior al arcului

 între armătura de jos a articulației și tija amortizorului

 între talerul inferior al arcului și tubul amortizorului

Pentru puntea pe care o proiectăm, optăm pentru prima variantă, deoarece nu implică modificări
constructive ale amortizorului sau arcului. În acest sistem, în timpul bracării, tija amortizorului
rămâne fixă, în timp ce arcul, tubul amortizorului și fuzeta se rotesc împreună.
Amortizoarele sunt componente critice ale sistemului de suspensie al unui autoturism și au rolul
principal de a absorbi și controla mișcările oscilatorii generate de roți în timpul deplasării pe
drumuri accidentate sau denivelate. Ele contribuie semnificativ la confortul de conducere,
manevrabilitatea vehiculului și siguranța pasagerilor. Iată câteva aspecte importante despre
amortizoarele autoturismului:
 Funcția principală: Amortizoarele reduc oscilațiile roților, prevenind astfel transmiterea
directă a șocurilor și vibrațiilor către caroserie. Acestea contribuie la menținerea roților în
contact permanent cu suprafața drumului, asigurând o aderență mai bună și un control optim
al vehiculului.
 Componente și funcționare: Un amortizor tipic constă dintr-un cilindru plin cu un fluid
special, în interiorul căruia se deplasează un piston. Mișcarea pistonului în interiorul
cilindrului generează o rezistență la mișcare, absorbând astfel șocurile și oscilațiile. Există și
amortizoare cu gaz, în care cilindrul conține un amestec de gaz și ulei pentru a asigura o
rezistență mai eficientă.
 Legătura cu arcurile: Amortizoarele lucrează împreună cu arcurile pentru a oferi un sistem
de suspensie eficient. În timp ce arcurile absorb energia produsă de deformările drumului,
amortizoarele controlează revenirea bruscă a arcurilor și oscilațiile rezultate.
 Tipuri de amortizoare: Există mai multe tipuri de amortizoare, inclusiv amortizoare
telescopice (cel mai comun tip, utilizate la roțile fiecărui autoturism), amortizoare cu gaz
(care oferă o performanță îmbunătățită în comparație cu cele cu ulei) și amortizoare adaptive
(care se ajustează automat în funcție de condițiile de conducere).
 Înlocuire și întreținere: Amortizoarele sunt supuse uzurii în timp și pot necesita înlocuire
odată cu trecerea kilometrajului. Verificarea periodică a stării amortizoarelor și înlocuirea
acestora atunci când este necesară sunt esențiale pentru menținerea performanțelor și
siguranței vehiculului.
Amortizoarele sunt parte integrantă a sistemului de suspensie și joacă un rol crucial în asigurarea
unei experiențe de conducere confortabile și sigure. Este recomandat să urmați programul de
întreținere al producătorului pentru a vă asigura că amortizoarele autoturismului dumneavoastră
sunt întotdeauna în stare optimă.
În privința amortizoarelor, există trei categorii din care putem alege, luând în considerare atât
aspecte tehnice, cât și economice. Amortizoarele considerate cel mai simplu construite și funcțional
sunt cele hidraulice cu dublu efect.

Amoritzoare hidraulice cu dublu efect

Amortizoare bi-tubulare cu aer sau gaz(cel mai folosit la automobilele moderne)


Amortizoare mono-tubulare cu gaz(Cea mai scumpă variante dintre cele trei, fiind utilizată numai în
cazul automobilelor din clasa premium. I se poate modifica constanta de amortizare prin eliberarea
sau introducerea de gaz în partea de jos a acestuia.)

Modul de fixare al amortizorului pe punte și caroserie este în mare măsură dictat de utilizarea
mecanismului McPherson. Conexiunea cu fuzeta în partea inferioară a amortizorului se va realiza
prin intermediul unui manson echipat cu două șuruburi de fixare. În partea superioară, se va utiliza
o articulație axială cu elastomer.
Înclinarea amortizorului față de poziția verticală nu va fi semnificativă; unghiul de înclinare va fi
de maxim 10⁰ spre interior și tot atât spre spate. Chiar dacă o înclinare mai pronunțată ar contribui
la o mai bună comportare în viraje, generând preluarea forțelor tăietoare, aceasta ar conduce la
uzura prematură a amortizorului. Pentru a preveni acest aspect, ar fi necesară o supra-dimensionare
a amortizorului, ceea ce ar crește costurile de producție.
Pentru a limita cursa de comprimare, va fi montat un tampon din cauciuc pe tija amortizorului,
având forma articulației axiale a acestuia cu caroseria autoportantă.
Fuzeta, cunoscută și sub denumirea de braț oscilant sau braț de suspensie, este o componentă
esențială a sistemului de suspensie al unui vehicul. Aceasta este montată între șasiu sau caroserie și
roată și are rolul de a susține mișcările verticale ale roții, dar și de a permite direcționarea controlată
a acesteia.
Principalele funcții ale fuzetei includ:
 Susținerea roții: Fuzeta servește ca legătură solidă între roată și șasiu, permițând roții să se
miște în sus și în jos pe măsură ce vehiculul se deplasează peste denivelări ale drumului.
Aceasta contribuie la menținerea contactului optim al roții cu suprafața de rulare.
 Permiterea mișcării orizontale: Fuzeta este proiectată să permită mișcările de pivotare ale
roții, ceea ce este esențial pentru direcționarea vehiculului. Prin intermediul fuzetei, roata
poate să vireze în mod controlat și să urmeze direcția indicată de șofer.
 Absorbția șocurilor: Împreună cu amortizoarele, fuzeta contribuie la absorbția șocurilor și a
vibrațiilor generate de denivelările drumului, asigurând un confort sporit pentru pasageri și
prelungind durata de viață a altor componente ale suspensiei.
Fuzetele pot fi realizate din diverse materiale, cum ar fi oțelul forjat sau aluminiul, în funcție de
cerințele de rezistență și greutate ale vehiculului. De asemenea, există diferite tipuri de fuzete, cum
ar fi fuzetele inferioare și superioare, care sunt montate în locuri diferite ale suspensiei pentru a
îndeplini anumite scopuri.
Menținerea în stare bună a fuzetelor este esențială pentru siguranța și performanța vehiculului.
Verificările periodice ale sistemului de suspensie și remedierea promptă a eventualelor probleme
sunt recomandate pentru a asigura o conducere sigură și eficientă.
Bara stabilizatoare (sau bară anti-ruliu) este un component esențial în suspensia unei punți
MacPherson și joacă un rol important în menținerea stabilității și controlului direcțional al
vehiculului. Funcția sa principală este de a minimiza ruliul caroseriei în timpul virajelor.
Poziționarea și modul în care este montată o bară stabilizatoare într-un sistem MacPherson pot
varia ușor în funcție de proiectul specific al vehiculului. Cu toate acestea, în mod general, o bară
stabilizatoare pentru o punte MacPherson este montată între brațele inferioare ale suspensiei,
conectând cele două roți ale punții. Bara este de obicei ancorată în apropierea mijlocului punții și
este conectată la fiecare braț inferior prin intermediul unor articulații sferice sau a unor bucșe
elastice.
În timpul virajelor, forțele laterale generate de puntea MacPherson determină o tendință de ruliu a
caroseriei vehiculului. Bara stabilizatoare își exercită rolul în aceste condiții, transferând forța de pe
o parte a punții pe cealaltă și reducând astfel ruloul caroseriei. Acest efect contribuie la o
manevrabilitate mai bună și la o senzație de conducere mai stabilă, mai ales în viraje.
În esență, o bară stabilizatoare pentru o punte MacPherson contribuie la menținerea unei poziții
orizontale a caroseriei în timpul virajelor, îmbunătățind astfel stabilitatea și manevrabilitatea
vehiculului.

În concluzie, vom alege un sistem arc-amortizor format dintr-un arc elicoidal conic, un amortizor
bi-tubular cu gaz de joasă presiune, un rulment axial între armătura de jos a articulației și talerul
superior al arcului și un tampon limitator de cursă din cauciuc montat pe tija amortizorului.

S-ar putea să vă placă și