1.Figura 1 prezinta un lagar cu alunecare.

Definiti tipul acestuia si caracterizati‐l din punct de vedere

tehnic. Descrieti principiul de functionare (schita si explicatii). Definti principalele domenii de aplicatii.

Lagar HS radial-axial pt turbopompe

criogenice. Are 6 buzunare axiale si 4
buzunare radiale.
2.Care este denumirea cuplajului din figura 2 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional
(compensare, randament, domenii de utilizare, etc.). Ce materiale recomandati pentru cele doua semi‐
cuple respectiv pentru piesa intermediara? Schitati, dupa regulile standard ale desenului tehnic acest
cuplaj, in doua vederi/sectiuni reprezentative. Precizati solicitarile principale si formulele de calcul
corespunzatoare, pe baza notatiilor propuse in schita.

Din plastic
3. Ce reprezinta figura 3 ? Comentati aceasta figura din punct de vedere tehnic, adaugand notatiile necesare
descrierii.

Reprezinta tensiunile din curea.Se arata cum sunt tensiunile pe latura activa,pe cea pasiva,unde este
tensiunea maxima si cum evolueaza.
4. Ce reprezinta figura 4 ? Desenati o schema de principiu iar pe baza acesteia descrieti functionarea si
calculati parametrii cinematici

Sunt variatoare de turatie cu curele.Nu se foloseste ulei.Atat timp ce unele discuri se departeaza,celelalte se
apropie astfel incat lungimea curelei sa ramana aceeasi,doar punctele de contact se schimba
5. Reprezentati fortele din angrenajul cilindric cu dinti inclinati pe schita din Fig. 5 si deduceti expresiile de
calcul ale acestora pornind de la momentul de torsiune transmis, Mt. Adaugati notatiile standard ale
unghiurilor caracteristice angrenajului, reprezentate in Fig. 5
6. Definiti ansamblul reprezentat in Fig. 6. Descrieti principiul de functionare al acestuia. Definiti solicitarea
principala, modul de distrugere si modelul de calcul.

Ansamblul reprezinta mecanismul de modificare a raportului CVT EXTROID. Aceast tip de transmisie
revolutionara nu foloseste nici lant, nici curea pentru transmiterea miscarii, ci un set de role. Este o
transmisie variabilă toroidală. Cum este aranjat? Această cutie include doi arbori cu o suprafață
sferică. Între acestea din urmă, rolele speciale sunt fixate. Principiul acestei casete este foarte simplu.
Aceasta constă în schimbarea poziției rolelor una față de cealaltă în suprafața toroidală. Transmisia
cuplului se datorează forțelor de frecare dintre role și suprafața de lucru a roților. Distrugerea provine
din defectarea pieselor lagărului. Când durata de viață a dispozitivelor se încheie, zgomotul începe să
fie auzit din transmisie. În practică, acest lucru se întâmplă de obicei după 50 de mii de kilometri.
Defectarea rulmenților este de obicei asociată cu caracteristicile de proiectare ale cutiilor de variator.
Ca urmare a uzurii rapide, dacă șoferul nu reușește să utilizeze corect CVT, resturile de uzură vor
înfunda canalele de ulei ale unității.
7.Explicati diagrama din figura 7 care se refera solicitarea de incovoiere a dintilor rotilor dintate.

Ruperea se produce datorită solicitării de încovoiere a dintelui, solicitare variabilă în timp, care
determină oboseala materialului şi apariţia, la baza dintelui, a unor microfisuri, care se dezvoltă în timp,
provocând, în final, ruperea dintelui.Raza de curbura trebuie sa fie cat mai larga pentru o buna rezistenta la
oboseala.
8.Explicati diagrama din figura 8 care prezinta principiul de calcul al factorului durabilitatii (ZN, respectiv YN).

YN=1.6 ; principiul calculului factorului durabilitatii: Prin tensiune limită se înţelege tensiune corespunzătoare
numărului de cicluri de bază Nb, la care nu se produce deteriorarea dinţilor oricât de mult ar creşte numărul
de cicluri de solicitare; se determină experimental, în anumite condiţii. Tensiunile limită, la contact şi
încovoiere, se determină pe baza datelor din exploatarea transmisiilor cu roţi dinţate sau în condiţii de
laborator, pe epruvete sau pe instalaţii de încercat angrenaje. Valorile tensiunilor limită sunt influenţate de:
compoziţia şi proprietăţile mecanice ale materialului, tratamentul termic sau termochimic aplicat, tensiunile
remanente după tratament, semifabricatul utilizat (forjat, turnat, laminat), defectele şi impurităţile
materialului.
9. Definiti si caracterizati angrenajul din figura 9. Reprezentati angrenajul intr‐o schita 2D.

Este un angrenaj cu axe incrucisate

Angrenajele cu axe încrucişate reprezintă, de fapt, angrenajele cu cel mai mare grad de generalitate. Prin
particularizarea acestora, deci impunând anumite condiţii geometrice, se obţin angrenajele uzual folosite,
cilindrice cu axe paralele, melcate şi conice cu axe concurente sau cu axe încrucişate – hipoide. Angrenajele cu
axe încrucişate se caracterizează prin faptul că axele roţilor cilindrice cu dinţi înclinaţi, plasate în două plane
paralele, formează un unghi S definit prin relaţia S = b1 + b2, unde b1 şi b2 sunt unghiurile de înclinare ale
dinţilor 1, respectiv 2.
10. Ce fel de curea de transmisie este reprezentata in figura 10 ? Explicati particularitatile ei
constructive si rolul acestora.
11. Pe baza schitei din figura 11, reprezentati unghiurile de infasurare ale curelei si demonstrati formula
lungimii primitive a curelei
 12. Folosind schita din figura 12 comparati capacitatea portanta a curelelor trapezoidale cu cea a
curelelor late.

În comparaţie cu transmisiile prin curele late clasice, transmisiile prin curele trapezoidale se caracterizează
prin capacitate portantă mai mare şi o încărcare mai mică a arborilor. Aceste avantaje sunt determinate de
frecarea mărită dintre curea şi roţi, coeficientul de frecare redus m’ fiind de aproximativ trei ori mai mare
decât coeficientul de frecare de alunecare m. Cureaua trapezoidală prezintă avantaje, în special, la transmisii
cu distanţe mici între axe şi cu rapoarte mari de transmitere.
13. Explicati, pe baza schitei din figura 12, care sunt valorile optime ale unghiului flancurilor curelelor
trapezoidale

- unghiul curelei trapezoidale este format de cele două laturi neparalele ale secţiunii ei si se incadreaza in
valorile de 1-40 grade (alfa).

14. Denumiti si descrieti piesa din figura 13. Care este regimul de functionare ?

Cuzinet poros realizat prin sintetizare continand 18% ulei

impregnat in vid.
Este excelent pentru socuri.
 15. In figura 14 sunt reprezentate doua configuratii de lagare radiale. Definiti aceste configuratii,
regimul de functionare, precum si diferentele functionale dintre ele.

16. Definiti componenta mecanica schitata in Fig. 15 si domeniul de utilizare. Descrieti elementele constructive
ale acesteia.
17. figura 16 prezinta trei (3) variante ale aceleasi componente mecanice. Definiti aceasta componenta, precizati
domeniul de utilizare si descrieti detaliile constructive celor trei solutii, precizand rolul acestora.

18 . Care este denumirea completa a angrenajului din figura 17 ? Caracterizati din punct de vedere
functional acest angrenaj. Precizati care sunt materialele recomandate pentru cele doua roti. Schitati, dupa
regulile standard ale desenului tehnic acest angrenaj, in doua vederi reprezentative. Cum se poate
determina raportul de transmitere al acestui angrenaj ?
Melc globoidal + Roata cilindrica
ANGRENAJ MELCAT GLOBOIDAL
• Cea mai mare capacitate portantă
•Cel mai mare randament
•Execuție extrem de dificilă
- Material : otel durificat

19) Care este denumirea cuplajului din figura 18 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional
(compensare, randament, domenii de utilizare, etc.). Schitati, dupa regulile standard ale desenului
tehnic acest cuplaj, in doua vederi/sectiuni reprezentative. Precizati solicitarile principale si modul de
calcul corespunzator

Randament <0.90-0.95
20. Care este denumirea cuplajului din figura 19 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional (compensare,
randament, domenii de utilizare, etc.). Schitati, dupa regulile standard ale desenului tehnic acest cuplaj, in doua
vederi/sectiuni reprezentative. Precizati solicitarile principale si modul de calcul corespunzator.
Cuplajele elastice cu bolturi sunt in special utilizate in industria grea, unde intalnesc forte si socuri
mari.Randamentul 0.90-0.95.

21. Care este denumirea cuplajului din figura 20 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional
(compensare, randament, domenii de utilizare, etc.). Ce materiale recomandati pentru cele doua
semi‐cuple respectiv pentru piesa intermediara? Schitati, dupa regulile standard ale desenului tehnic
acest cuplaj, in doua vederi/sectiuni reprezentative. Precizati solicitarile principale si modul de calcul
corespunzator
Randament <1
22)Definiti subansamblul mecanic din figura 21? Caracterizati‐l din punct de vedere constructiv si functional
(subcomponente, domenii de utilizare, etc.). Ce solutii constructive alternative cunoasteti?
23. Figura 22 prezinta un lagar radial hidrodinamic cu cuzinet transparent in timpul functionarii. Descrieti si
explicati fenomenul vizualizat.

HD=HIDRODINAMIC

FENOMENUL
24. Definiti subansamblul mecanic din figura 23? Caracterizati‐l din punct de vedere constructiv si functional
(subcomponente, domenii de utilizare, etc.). Ce solutii constructive alternative cunoasteti?

Lagare radiale cu sectoare oscilante

-capacitatea de
incarcare(forta)/grosimea filmului
Alternative:
-Lagar radial cu sectoare pivotante pe
suport elastic

25.Figura 24 prezinta o vedere laterala a unui lagar radial. Caracterizati‐l din punct de vedere constructiv si
functional.

26. Definiti piesa din figura 25. Caracterizati‐o din punct de vedere functional.

Lagar axial pt capul de forare a sondelor petroliere.Functioneaza in regim HD

27 Figura 26 prezinta o schita a unui lagar axial hidrodinamic cu opt (8) sectoare. Prezentati diferite configuratii
posibile pentru un sector, intr‐o reprezentare sectionata (v. sectiunea A‐A). Caracterizati din punct de vedere
functional fiecare solutie propusa.
Pentru obtinerea ungerii hidrodinamice, se recomanda sectorizarea cuzinetului fig a si realizarea unor zone
portante, prin profilarea sectoarelor fig b sau prin asigurarea mobilitatii acestora: sectoare oscilante fig c,
sectoare rezemate elastice fig d.

28. Pornind de la schita de principiu a unui lagar axial, prezentata in figura 26, marcati elementele
geometrice de interes si prezentati calculul lagarului in ipoteza functionarii in regim de frecare limita/mixta.
U=uscat
L=LIMITA
M=MIXT
29. Figura 27 prezinta o vedere laterala a unui lagar produs de firma Renk. Caracterizati‐l din punct de vedere
constructiv si functional.

Domeniile de folosire ale lagărelor cu alunecare este mai redus decât al lagărelor cu rulmenţi şi se recomandă
în acele cazuri în care lagărele cu rostogolire nu pot fi utilizate: la turaţii foarte mari, la care durabilitatea
rulmenţilor este redusă; la arborii care trebuie ghidaţi foarte precis; în cazul lagărelor supuse şocurilor şi
vibraţiilor; în cazul când se impun dimensiuni de gabarit radiale foarte mici; la dimensiuni de gabarit foarte
mari, pentru care nu se execută rulmenţi în serie şi la care lagărele cu alunecare sunt mai ieftine; în condiţii
de umiditate şi mediu agresiv, în care lagărele cu rostogolire nu pot fi folosite; la mecanismele cu funcţionare
lentă şi puţin solicitate, la care costul unui lagăr cu alunecare este mai redus decât al unui rulment.
30. Definiti si caracterizati din punct de vedere constructiv si funcțional componenta din figura 28.

Lagar axial cu functionare in regim hidrodinamic

31) Care sunt principalele solicitari ale danturii rotilor dintate si care sunt dimensiunile principale ale danturii
care influenteaza valoarea acestor solicitari.
Ruperea dintilor prin oboseala, ruperea statica a dintilor,deteriorarea flancurilor active ale dintilor pittingul
(aparitia de ciupituri pe flancurile active ale dintilor),exfolierea,griparea,uzarea abraziva,uzare
adeziva,coroziune
32) Doua angrenaje cilindrice cu dinti drepti identice ca dimensiune (diametre, distanta dintre axe,
raport de transmitere) sunt realizate din doua categorii diferite de materiale: materiale durificate
superficial, respectiv materiale imbunatatite. Care dintre ele are o capacitate portanta mai mare si care
este, cu aproximatie, raportul momentelor transmise de acestea.
materiale imbunatatite => raporul maxim 8
33 Care este denumirea cuplajului din figura 29 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional (compensare,
randament, domenii de utilizare, etc.). Ce materiale recomandati pentru cele doua semi‐cuple respectiv pentru
piesa intermediara? Explicati caracteristica de functionare a cuplajului.

Figura 29

Cuplaj elastic cu arc serpuit (Bibby)

Aceste cuplaje se folosesc pentru transmiterea de momente de torsiune mari, la dimensiuni de

gabarit reduse, de regulă în medii şi condiţii de funcţionare incompatibile cu elementele nemetalice
(de cauciuc). Comparativ cu cuplajele elastice cu elemente nemetalice, au o durabilitate mai mare, în
schimb gradul de amortizare al elementului elastic este mai redus. Se recomandă să se utilizeze în
transmisiile de puteri mari ale utilajelor tehnologice (laminoare) etc
Elementul intermediar elastic se execută din oţel de arc, în diverse forme constructive, ca: arcuri
bară, arcuri în foi (lamelare), arcuri elicoidale, arcuri manşon.
 Il utilizam in cadrul unei transmisii mecanice.

34. Care este denumirea cuplajului din figura 30 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional (compensare,
randament, domenii de utilizare, etc.). Schitati, dupa regulile standard ale desenului tehnic acest cuplaj, in doua
vederi/sectiuni reprezentative. Precizati solicitarile principale si modul de calcul corespunzator.

Cuplajele cu flanşe sunt formate din două semicuplaje – montate pe capetele arborilor de asamblat, de
regulă, prin pene paralele – solidarizate prin şuruburi, montate cu joc sau fără joc. În cazul montajului cu joc,
momentul de torsiune se transmite prin frecarea dintre suprafeţele în contact ale flanşelor sau prin bucşe
care descarcă şuruburile de solicitare. Cuplajele cu flanşe la care şuruburile sunt montate fără joc sunt
standardizate în două variante constructive: pentru arbori orizontali şi pentru arbori verticali; acestea transmit
momentul de torsiune prin tija şuruburilor. Calculul acestor cuplaje constă în dimensionarea sau verificarea
asamblării prin şuruburi – montate cu sau fără joc – sarcina ce revine unui şurub determinându-se
corespunzător modului de transmitere a momentului de torsiune. În cazul montajului cu joc, plecând de la
condiţia transmiterii momentului de torsiune prin frecarea dintre flanşe.

Domenii de utilizare: transmisii mecanice

Randament 0.93-0.97

35) Care este denumirea cuplajului din figura 31 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional (compensare,
randament, domenii de utilizare, etc.). Precizati solicitarile principale ale componentelor cuplajului si modul de
calcul corespunzator.
36. Care este denumirea cuplajului din figura 32 ? Caracterizati‐l din punct de vedere functional (caracteristica
compensare, randament, domenii de utilizare, etc.).

Cuplajele cu lanţuri sunt capabile să transmită momente mai mari decât arborii pe care se montează ceea
ce înseamnă că sunt ideale pentru transmiterea de momente foarte mari. Sunt disponibile cu alezaj pregăurit,
cu alezaj finisat sau pentru bucșă de strângere (montaj F sau H); flanșele sunt cuplate între ele cu lanţ cu role
duplex, permiţând o nealiniere până la 2°. Pentru a asigura o durată de viaţă și o eficienţă maximă, în special
pentru utilizare la viteze foarte mari, este recomandat ca toate cuplajele cu lanţuri să fie prevazute cu o
carcasă și lubrefiate corespunzător.
Acolo unde cuplajele cu lanţ sunt folosite în aplicaţii cu direcţie de rotire alternantă, cu sarcini cu șocuri
sau pulsatorii, sau alte condiţii de lucru nefavorabile este recomandat să se folosească un cuplaj cu o marime
mai mare.
Randament scazut datorita pierderii de energie 0.7-0.85
Domenii de utilizare: fixarea a 2 doi arbori
37 Ce componentă mecanică este reprezentată în Figura 33 si care este aplicația posibilă

Lagar axial HD

Lagar radial cu functionare in regim HD

Lagar cu foi, regim GazoDinamic GD

Lagărul este un organ de mașină având rol de susținere și de poziționare a altor organe de
mașini aflate în mișcare de rotație.
38) Care este funcția sub‐ansamblului din Fig. 38. Enumerați componentele care se disting

39. Ce componenta mecanica este reprezentată în Fig. 39 ? Descrieți materialul si detaliile constructive.
Realizata din material textil sau materiale polimerice.Ranforsata cu ajutorul mai multor pliuri de poliester =>
performanta crescuta.

40) Schițați angrenajul din Fig. 40.

41. Ce componenta mecanica este reprezentată în Fig. 41 ? Descrieți particularitățile funcționale și aplicațiile
posibile.

Reductorul armonic are rolul de a modifica raportul de transmitere.

1) Definiti si clasificati variatoarele de turate.Care sunt parametrii principali functionali de baza
ai acestora?

-pot exista cu contact direct : discuri/conuri/ tori sau cu elemente intermitente : curele.Realizeaza
reglarea continua la iesirea in functie de cerintele impuse de aplicatie fiind o solutie constructiva
simpla cu un cost relative redus.

2) Ce inseamna variator mono,respective duo?Schitati un exemplu din fiecare.

-varierea turatiei de iesire,implicit a raportului de transmitere si a momentului de torsiune, se

realizeaza prin modificarea – intre anumite limite – a razei(razelor) de rostogolire a elementelor
active ale variatoarelor.Daca se modifica raza de rostogolire numai la unul dintre elementele
active,variatorul este de tip mono,iar daca se modifica,concomitant,razele de rostogolire la ambele
elemente active,variator este de tip duo.

VARIATOR MONO / VARIATOR DUO

3) Definiti si schitati un angrenaj hipoid.Cat este raportul de transmitere maxim?

-angrenajul hipoid reprezinta tipul de transmitere diferentiala care foloseste o roata dintata conica
spiralata,aflata sub centrul angrenajului inelar de pe arborele de actionare.(In felul acesta,este
posibil ca podeaua masinii sa fie pozitionata cat mai jos).
 Angrenaj hipoid schita.
Raportul de transmitere al angrenajelor hipoide este aproximativ 5.

4) Definiti si caracterizati angrenajele planetare.Schitati o posibila solutie cinematica de

angrenaj planetar.

Este un angrenaj cu axe fixe - nu schimba pozitia de functionare.Format din : roata

centrala(planetara),roti sateliti,coroana dintata(rotitoare sau fixa).
• raportul de transmitere foarte mare(intre roata planetara si bratul
portsatelit);
• compactitate;
• poate distribui/cumula puterea la/de la mai multe surse;
5) Definiti si caracterizati angrenajul cilindric cu axe incrucisate.

Angrenajele cu axe incrucisate reprezinta ,de fapt,angrenajele cu cel mai mare grad de
generalitate.Prin particularizarea acestora,deci impunand anumite conditii geometrice,se obtin
angrenajele usual folosite,cilindrice cu axe paralele,melcate si conice cu axe concurente sau axe
incrucisate-dipoide.

Se caracterizeaza prin faptul ca axele rotilor cilindrice cu dinti inclinati,plasate in doua plane

paralele,formeaza un unghi ∑ definit prin relatia ∑=β1+ β2 ,unde

β1 si β2 sunt unghiuri de inclinare ale dintilor 1 respectiv 2.

6) Care sunt valorile uzuale ale raportului de transmitere si ale randamentului angrenajelor
melcate?Exista o legatura intre cele doua marimi?

Valorile uzuale ale angrenajelor melcate:

- raport de transmitere mare: 6-100(1000);
- functionare lina,fara zgomot;
- asigura autofranarea (nu e reversibil)

Valorile uzuale pentru randamentul angrenajelor melcate sunt:

- ηa = 0,70…0,75 , pentru z1= 1;

- ηa = 0,75…0,82 , pentru z1= 2;
- ηa = 0,82…0,92 , pentru z1= 3 sau z1=4;

Datorita alunecarii flancurilor, la angrenajul melcat apare pronuntat pericolul uzarii si griparii
flancurilor.

7) Definiti si schitati modul de generare a unei evolvente.

Curba definite de un punct fix al unei drepte care se rostogoleste fara alunecare pe un cerc dat
(cerc de baza).
8) Ce reprezinta gradul de acoperire si e valori are acesta la angrenajele cilindrice cu dinti
drepti?

Referitor la gradul de acoperire total ἐὰ care caracterizeaza angrenajul cilindric cu dinti drepti,se
face precizarea ea = e1 + e2 , ἐὰ min = 1,3…1,5 – nerespectarea acestei conditii are ca efect
cresterea segmentului de angrenare.

Una din conditiile functionarii corecte a unui angrenaj este aceea a asigurarii transmiterii continue
a miscarii.Pentru aceasta, trebuie ca la iesirea din angrenare a unei perechi de dinti, perechea
urmatoare sa fie deja intrata in angrenare.

9) Ce reprezinta ,,conturul de blocare `` al unui angrenaj?

Conturul de blocare este conturul inchis ce rezulta prin repartizarea functiilor neliniare prntru un
angrenaj dat (z1,z2).

Pentru orice angrenaj(z1,z2) se pot determina functii neliniare f(x1,x2) = 0 de deplasari specifice
de profiluri,tinand cont de urmatoarele limite:
 - limita de interferenta a profilului de racordare;
- limita de ascutire a dintelui rotii 1 sau 2;
- limita gradului de acoperire;
- limita de coincidenta;

10) Ce reprezinta deplasarea de profil a unei roti dintate si cum se realizeaza?

Distanta dintre dreapta de referinta si dreapta de divizare,egala cu xm ,este numita deplasare de

profil,iar x reprezinta coeficientul deplasarii de profil.

Hotaratoare este valoarea coeficientului de profil x.Modificarea valorilor coeficientului de

deplasare duce la schimbarea formei dintelui.Rezulta ca toti parametrii unei roti dintate pot
fi calculate in functie de :
- modul;
- nr. de dinti;
- coeficientul de deplasare;
- Care este motivul limitarii unghiului de inclinare (β) al angrenajelor cilindrice
exterioare cu dinti inclinati, la 10 -15 grade?

11) Înclinarea danturii β este aceeasi pentru ambele roti conjugate; axele rotilor sunt paralele.

Înclinarea danturii β este aceeasi pentru ambele roti conjugate; axele rotilor sunt paralele.

Cu cat β este mai mare cu atat gradul de acoperire este mai mare Dar cand β creste , creste si forta
axiala Fax. Pentru un unghi β sub 8grade, avantajele danturii înclinate sunt neglijabile.

Spre deosebire de angrenajul cilindric cu dantura dreapta, rotile acestui angrenaj intra
progresiv în angrenare, ceea ce aduce dupa sine urmatoarele avantaje:
- în angrenare exista simultan un numar mai mare de dinti, angrenajul prezentând un
grad de acoperire mai mare;
- functionarea este mai silentioasa, iar solicitarea dinamica a dintilor mai redusa. Ca
urmare, angrenajele cu dantura înclinata sunt recomandate pentru turatii mari;
- rigiditatea perechii de dinti aflati simultan în angrenare are o mai mica variatie de-a
lungul segmentului de angrenare, angrenajul având o comportare dinamica mai favorabila;
- lungimea fâsiei de contact este mai mare fata de dantura dreapta, la aceeasi latime de
roata, ceea ce conduce la tensiuni de încovoiere si la tensiuni hertziene de contact mai mic

12) Care sunt modalitatile de distrugere (scoatere din uz) a angrenajelor cilindrice sau conice?
Explicati in detaliu modul de manisfestare precum si solutiile constructive si tehnologice de
reducere a riscului pentru fiecare dintre acestea.

Varianta 1

Modalitati de distrugere:

a) ruperea dintelui la picior (in apropierea zonelor de racordare pentru ca acolo se afla
concentratorii de tensiune;

Concentratorul de tensiune are o influenta negative la oboseala (reducere a rezistentei materialului

atunci cand nu se solicita la tensiune constanta)

b) oboseala superficiala de contact (pitting);

Cei 2 dinti aflat in contact formeaza un contact Hertzian.

Ruperea la oboseala la piciorul dintelui este “fatala” pentru ca se vor rupe si ceilalti dinti, din cauuza
socului se va transmite la urmatorul dinte. Ruperea la pitting este lenta pentru ca apar mici gropite
(“ciupituri”).

c) Altele: uzare abraziva, uzare adeziva, coroziune, exfoliere

Varianta 2

Angrenaj cilindric : Dantura înclinată introduce, datorită forţei axiale, solicitarea

suplimentară a lagărelor, motiv pentru care unghiul de înclinare al danturii se limitează
la 160 ... 200, mărimea forţei axiale fiind dependentă de valoarea acestui unghi. Pentru
înlăturarea acestui dezavantaj, în construcţia reductoarelor se folosesc angrenaje cu
dantură în V.
Angrenaj conic: Fenomenul se produce la socuri si la suprasarcini, ca efect al blocarii
angrenajului din cauze exterioare. Alte cauze care pot conduce la ruperea statica pot fi:
neparalelismul axelor rotilor, erori de executie la danturare (în special eroarea la directia
dintelui) sau la executia arborilor, erori de montaj etc.
Se considera ca, în general, ruperea statica se datoreaza erorilor de montaj, proiectarii
inadecvate, executiei neconforme cu cerintele sau montajul deficitar.
13) Care este ordinul de marime al tensiunilor (eforturilor) normale la contactul dintilor rotilor
dintate?

Factorul concentratorului de tensiune la piciorul dintelui .

Dintele este supus la oboseala printr-o solicitare pulsatorie. Dupa un timp îndelungat de
solicitare, la baza dintelui (acolo unde tensiunea de încovoiere este maxima si concentratorul de
tensiune este însasi racordarea) apare o fisura superficiala care se propaga ulterior în profunzime.
Cauza primara a fisurii este, pe fondul solicitarii prin oboseala, o incluziune, o zgârietura sau o
particula dura .Rezistenta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui se poate mari prin: realizarea
danturii cu modul mare, deplasarea pozitiva de profil (ambele solutii conducând la cresterea grosimii
piciorului dintelui), racordare maxima la
piciorul dintelui, reducerea înaltimii dintelui (ceea ce conduce la scaderea tensiunii de încovoiere) si
lustruirea racordarii de la piciorul dintelui (micsorarea concentratorului de tensiune).

14) Care sunt principalele avantaje ale angrenajelor cilindrice cu dinti inclinati fata de cele cu dinti
drepti.

-lungimea dintelui creste -> rezistenta mai mare la solicitarile dintelui;

-gradul de acoperire mai mare: functionare lina;

15) Ce reprezinta si cum se defineste o roata dintata cilindrica echivalenta unei roti conice?

Este un angrenaj conic ortogonal definit de evolventa sferica, trunchiuri de con, cercuri pe sfera,
cercur de angrenare si arc de cerc. Parametrii au acelasi modul si aceeasi raza de curbura.

16) Care sunt particularitatile angranejolor melcate in raport cu cele cilindrice sau conice?

- pozitia relativa a axelor este “speciala”

-raport de transmitere mare: 6-100 (poate chiar 1000)

-functionare lina, fara zgomot

-asigura autofranarea (nu e reversibil) – cel mai important

17) Care dintre urmatoarele materiale pot fi recomandate pentru constuctia coroanei unei roti
melcate de la angrenajul unui ascensor: otel durificat, bronz, fonta antifrictiuine, aluminiu ,
poliamida. Justificati raspunsul.
18) Descrieti procesul de oboseaela superficiala de contact (pitting) care are loc la contactul dintre
doi dinti. Ce factori favorizeaza evolutia uzurii de oboseala de contact? Ce factori limiteaza
procesul si cum se reflecta in constuctia si functionarea angrenajelor?

Cei 2 dinti aflat in contact formeaza un contact Hertzian.

Ruperea la oboseala la piciorul dintelui este “fatala” pentru ca se vor rupe si ceilalti dinti, din cauuza
socului se va transmite la urmatorul dinte. Ruperea la pitting este lenta pentru ca apar mici gropite
(“ciupituri”).

Factori care favorieaza evolutia uzurii de oboseala de contact sunt: factorul de elasticitate pentru
solicitarea de contact(ZE) si factorul formei flancului pentru solicitare de contact(ZH).

19) Schitati 2 solutii constructive diferite de variatoare de turatie cu frictiune si calculati gama de
reglare pentru ambele.

VARIATOR MONO / VARIATOR DUO

20) Care dintre tansmisia prin curele late respective prin curele trapezoidale are in principiu un
randament mai bun? Explicati de ce.

Randamentul curelelor late este mai mare fata de cel al curelelor trapezoidale deoarece curelele
trapezoidale se incalzesc foarte tare, iar la curelele late se pierde mai putina energie deoarece nu au
contact lateral.

21) Dati 2 exemple de transmisii mecanice care schimba sensul de rotatie de la elementul condus
la cel conducator. Definiti pe scurt principalele avantaje si dezavantaje ale fiecarei solutii.
22) Care sunt solicitarile principale ale curelelor late?

-incovoierea ciclica produce pierderi neglijabile de putere;

-forte de intindere mai mari;

23) Definiti alunecarea elastica a curelei.

24) Cum sunt fortele, tensiunile (eforturile unitare) care apar in curelele late sau curelele
trapezoidale?

-forta centrifuga(Fc), forta normala(FN), forta de frecare(Ff) si fortele de intindere ale curelei.

25) Cum se verifica intinderea curelelor?

Pentru a verifica intinderea curelelor se verifica daca distanta dintre axe este fixa

26) Prin ce se caracterizeaza lagarele hidrostatice (HS) si care sunt pricipalele aplicatii ale
acestora?

Lagarele hidrostatice se carcaterizeaza prin:

-capacitate portanta ridicata, chiar la viteze mici sau cand ambele suprafete sunt imobile;

-pornire usoara datorita prezentei fimului fluid, inca de la initierea miscarii;

-posibilitatea realizarii de lagare cu rigiditate foarte mare;

-efectul imprecizilor de prelucare a suprafetelor este atenuat in cazul lubrifiantilor lichizi, deoarece
portanta nu se datoreaza miscarii relative a suprafetelor;

-calculul este relative simplu si exact.

Aplicatii:

-lagare radiale si axiale de mari dimensiuni care functioneaza la viteze reduse;

-lagarele si ghidajele maselor mobile ale masinilor unelte care necesita rigidiate mare;

-linile de asamblare mecanica in care suportul este asigurat de ghidaje hidrostatice care asigura o
pozitionare foarte exacta;
-lagare ale masinilor si utilajelor de mare importanta, la care se doreste evitarea uzurii din
perioadele de pornire sau oprire;

-lagare pentru utilaje la care se doreste pornirea usoara (existenta filmului fluid inca de la pornire);

27) Care sunt principalele avantaje ale lagarelor hidrostatice (HS) in raport cu cele hidrodinamice
(HD)?

-in cazul lagarelor hidrostatice presiunea este produsa din exterior, iar in cazul lagarelor
hidrodinamice presiunea este autogenerate.

-rigiditate foarte mare la hidrostatice fata de cele hidrodinamice

28) Analizati comparativ doua solutii de lagaruire axiala a unui arbore vertical de dimensiuni:
lagar hidrostatic respectiv lagar hidrodinamic.

29) Explicati, folosind o schita, care sunt conditiile necesare generarii filmului fluid portant (regim
de lubrificatie hidrodinamica) la un lagar axial.

30) Care sunt specificatiile necesare alegerii unui sistem de etansare dinamica?

-materialul pentru care este facuta etansarea trebuie sa fie stabil termic

-material antifrictiune

-materialul trebuie sa fie elastic

-inlocuirea etansarii sa se faca prin metode simple

-etansare cu inel O si cu siemering

31) Care sunt conditiile constructive si tehnologice impuse arborelui, la utilizarea unei etansari cu
manseta de rotatie (siemering)?

32) Care sunt diferentele esentiale, constructive si functionale, dintre etansarile cu contact si cele
fara contact? Dati exemple etansari si aplicatiile corespunzatoare pentru fiecare dintre cele 2
categorii.

33) Care sunt cerintele impuse materialelor pentru curelele folosite ca elemente de transmisie
mecanica?

34) Care sunt cerintele impuse materialelor pentru cuzinetii lagarelor cu functionare in regim HD?

-uzura redusa

-rezistenta la compresiune si la oboseala superficiala

-coeficient de frecare redus

-tendinte redusa de gripaj

-stabilitate termica

35) Lagarele radiale cu functionare in regim hidrodinamic se uzeaza?Justificati raspunsul.

Da,se uzeaza din cauza frecarilor ce apar,se cunoaste faptul ca odata ce apare frecare,aceasta
genereaza caldura care in timp produce uzura.

Odata ce arborele pe care e montat cuzinetul/lagarul are o viteza unghiulara mare,adica

functioneaza la turatii mari,apar frecari mari si se produce caldura care uzeaza materialul in functie
de proprietatile lui termice.
36) Care sunt valorile uzuale ale raportului lungime/diametru in cazul lagarelor radiale HD?

B/D=0.5…1.2

37) Care sunt valorile uzuale ale raportului lungime/diametru in cazul lagarelor radiale in regim de
frecare uscata,limita sau mixta?

B/D=0.5…1.2

38) In urma verificarii de rezistenta a unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati s a obtinut unui
coeficient de siguranta la solicitarea de contact(pitting) relativ mare (Sh=2) fata de valoarea
admisibila (Shp=1.15).Ce recomandari puteti face proiectantului?

Sh=2 este o valoare foarte mare pt coeficientul de siguranta,rezulta o supradimensionare a

dintilor

Se stie faptul ca nu se poate umbla la distanta dintre axe,dar se poate umbla la modulul m al
dintilor.Prin urmare o sa aleg un modul mai mic astfel incat sa am mai multi dinti,dar de dimensiuni
mai mici, referinta la faptul ca acestia au fost supradimensionati.

Prin urmare creste si posibilitatea ca segmentul de angrenare sa fie mai mare

39) In urma verificarii de rezistenta a unui angrenaj cilindric cu dinti ortogonali s a obtinut unui
coeficient de siguranta la solicitarea de contact(pitting) relativ mare (Sh=2) fata de valoarea
admisibila (Shp=1.15).Ce recomandari puteti face proiectantului?

Sh=2 este o valoare foarte mare pt coeficientul de siguranta,rezulta o supradimensionare a

dintilor

Se stie faptul ca nu se poate umbla la distanta dintre axe,dar se poate umbla la modulul m al
dintilor.Prin urmare o sa aleg un modul mai mic astfel incat sa am mai multi dinti,dar de dimensiuni
mai mici, referinta la faptul ca acestia au fost supradimensionati.

Prin urmare creste si posibilitatea ca segmentul de angrenare sa fie mai mare si e un lucru
favorabil.

40) In urma verificarii de rezistenta a unui angrenaj cu dinti inclinati (b=10) s-a obtinut un
coeficient de siguranta la solicitarea de incovoiere a dintilor mai mic decat cel admisibil (SF=1.1 <
SFP=1.25).Angrenajul are distanta dintre axe a12=125mm,z1=31,z2=92.Ce ii recomandati
proiectantului?
 Distanta dintre axe ramane aceeasi ca e standardizata si nu se umbla la ea in primul rand.

Coeficientul de siguranta mai mic duce la subtaierea dintilor.Recomandat proiectantului este sa

umble la modului dintilor astfel incat sa se mareasca z1,respectiv sa scada z2 astfel incat coef de
siguranta la solicitarea de incovoiere sa se apropie de 1.25.

41) Ce reprezinta factorul (p*V) si cand este folosit?

Este un factor de care se tine cont la lagare cu alunecare si este folosit pentru a calcula si analiza
durabilitatea lagarului.

Acest factor se compara cu un (p*V)admisibil si trebuie sa fie mai mic si cuprins in intervalul
[2…10]MPa*m/s

42) Reprezentati fortele din angrenajul conic cu dinti drepti din fig 42 si deduceti expresiile de
calcul ale acestora pornind de la momentul de torsiune transmis,Mt.Adaugati notatiile standard la
unghiurilor caracteristice angrenajului.
45) Indicati cateva solutii de principiu pentru lagarele radiale cu mai multe zone portante si
explicati domeniul de utilizare.
Solutii de principiu : HS/HD/GS/GD.
Domeniul de utilizare : lagarele si ghidajele meselor mobile ale masinilor unelte, care necesita
rigiditrate mare; liniile de asamblare mecanica in care suportul este asigurat de ghidaje hidrostatice
care asigura o pozitionare foarte exacta; lagare ale masinilor si utilajelor de mare importanta la care
se doreste evitarea uzurii din perioardele de pornire sau oprire; lagare pt utilajele la care se doreste
pornirea usoara.
46) Cum influenteaza cresterea sarcinii turatia critica de instalare a instabilitatii dinamice la un
lagar radial hidrodinamic cu o singura zona portanta, functionand in conditii izoterme ?
Lagarele cu o zona portanta usor incarcate sunt instabile la turatii ridicate. Pentru a creste
stabilitatea , se utilizeaza lagare cu 2-4 zone portante.

47) Se cunoaste ca instabilitatile termice ale lagarelor radiale hidrodinamice se initiaza la turatii
mari ; explicati de ce.

48) In fig 45 este prezentat un pinion cilindric afectat de ruperea dintilor. Indicati sensul de rotatie
al pinionului si argumentati.

Pinionul se roteste spre stanga pentru ca se poate observa pe ceilalti dinti felul inca sunt
“ciupiti”, iar locul in care s-a rupt dintele este in partea dreapta.
49) Pentru un angrenaj cilindric cu dinti inclinati folositi intr-o transmisie mecanica se pune
problema reducerii distantei dintre axe cu circa 10%.Ce solutii tehnice recomandati stiind ca nu se
poate schimba materialul si procesul tehnologic folosit ?
Daca se va reduce distanta dintre axe , atunci modulul va crestea , iar numarul de dinti va
scadea.De asemenea , daca distanta dintre axe scade , latimea danturii va creste ceea ce va fi o
problema din cauza nealinierii dintilor.De aceea , este recomandat sa se faca o deplasare de profil,
deplasarea de profil imbunatatatind contactul.
51) Explicati semnificatia literelor indicate pe flancul dintelui din fig 51.

A-inceputul profilului activ; E-sfarsitul profilului activ.

52) De ce se prefera utilizarea rotilor dintate cu dinti inclinati in locul celor cu dinti drepti ?
Rotile dintate cu dinti inclinati sunt mai rezistente , au un grad de acoperire mai mare iar
zgomotul la functionare este redus , functionarea fiind uniforma.

53) Descrieti pe scurt un angrenaj armonic.Care sunt componentele acestuia ? Care sunt
caracteristicile functionale ? Ce domeniu de utilizare are ? NU ESTE IN CURS.

54) Care sunt functiile cuplajelor si specificatiile acestora ?

Cuplajele sunt componente ce asigura legatura dintre 2 arbori. Functiile cuplajelor:cupleaza si
ajuta la functionarea arborilor in conditii de nealiniere ; atenueaza socurile si vibratiile ; pot
compensa o parte din nealinieri sau toate;asigurarea echilibrajului-pot functiona la turatii
mari;izolare electrica.
55) Care sunt materialele utilizate in mod curent pentru cuzinetii lagalelor cu alunecare ? Analizati
toate solutiile regimurilor de frecare(functionare) posibile ale acestora.
Lagare cu functionare in regim hidrodinamic(sarcini si viteze ridicate)-cuzinetul realizat din otel
pentru a rezista la sarcnini ridicate,acoperit cu un strat de material moale(antifrictiune) rezistent la
uzura.
Lagare cu functionare in regim de frecare limita(sarcini reduse, viteze mici sau medii)-cuzineti
porosi din bronz sau aluminiu
Lagare cu functionare in regim de frecare uscata(sarcini si viteze reduse)-cuzinet din polimeri, la
care se adauga eventual particule solide cu proprietati antifrictiune.

56) Exista transmisii cu curele metalice?

Da exista, acestea sunt caracterizate de un coeficient de frecare mic. Intinderea acestora este greu
de controlat.

57) Dupa cum se stie, Sigma Hlim, Sigma 0lim reprezinta cele doua caracteristici mecanice ale
materialelor folosite la realizarea angrenajelor. Explicati ce reprezinta fiecare dintre acestea si care
este semnificatia celor doi indici “H” respective “O”.

Sigma Hlim reprezinta solicitarea la contact

Sigma 0lim reprezinta solicitarea de incovoiere

H=

O=

58) Schitati variatorul cu curele duo simetric. Marcati dimensiunile caracteristice si calculati
rapoartele de transmitere extreme.

imi=rm/ri ime=re/rm
59) Figura 58 prezinta caracteristicile a doua masini cuplate (o masina motoare -Mtm si o masina
antrenata- Mtr) care permit doua regimuri de functionare (1 respectiv 2). Care dintre cele doua
regimuri este stabil si de ce?

Regimul instabil este cel din 1

Regimul stabil este cel din 2, avem moment de torsiune ridicat si viteze unghiulare mai mari
decat la cel instabil.

Functionarea stabila dar la turatii diferite.

Nu exista nici un punct de functionare stabila.

Caracteristicile nu se intersecteaza (fara punct de functionare)

60) Figura 59 prezinta caracteristica de functionare a unei masini motoare. Reprezentati pe acelasi
sistem de axe cum se modifica aceasta caracteristica daca se ataseaza la motor un reductor cu un
raport de transmitere i=2. Marcati noua pozitie a punctului de functionare P.
Asa trebuie desenat :

61) Fie un variator de turatie cu discuri fig 60. Reprezentati variatia vitezei relative dintre cele
doua discuri si comentati care sunt consecintele acesteia asupra functionarii variatorului.

Consecinte:

-daca delta v creste rezulta o crestere a temperaturii si totodata cresterea si uzurii.

-din aceste motive viteza relativa trebuie limitata.

62) Care este cea mai probabila forma de defectare a unui variator de turatie precum cel
reprezentat in fig.60.?

Aceste variatoare mono se pot supraincalzi foarte usor datorita cresterii vitezei relative, iar asta
duce si la uzura prematura, aceasta fiind si cea mai probabila forma de defectare.

63) Fie variatorul duo cu conuri reprezentat in fig 62. Analizati si comentati care sunt consecintele
modificarii diametrului rotii cilindrice intermediare in sensul dublarii diametrului?

-> Daca latimea este prea mare avem alunecare relativa mare, iar in cazul in care este prea mica
avem tensiuni de contact mari. Roata cilindrica reprezinta un element intermediar rigid. Discul
intermediar nu modifica raportul de transmitere. Discul controleaza sensul de rotatie, cele doua
conuri se misca in acelasi sens datorita lui.

64) Ce reprezinta imaginea din Fig 63? Explicati pe scurt, cu ajutorul unei schite, care este
principiul de functionare.
->Imaginea din fig 63 reprezinta o curea cu lant. Acest tip de curele au o frecare fluida. Lantul nu
angreneaza cu dintii, e realizat flexibil prin articulatii. Contactul este metal pe metal. Mecanismul de
transmitere este elasto hidro dinamic.

-> Valoarea momentelor uzuale este undeva la 300-400Nm.

65. Ce reprezinta imaginea din fig 64. si care este utilitatea ei? Explicati rolul canalelor transversal
prezente pe suprafetele superioara si inferioara.

->In imagine este reprezentata o curea trapezoidala lata(o curea in V), contactul este pe lateral.

->Canalele transversale prezente pe partea superioara si pe cea inferioara sunt pentru flexibilitate,
sa se poata incovoia pe un diametru cat mai mic.

-> Au o miscare axiala sincrona, lungimea curelei ramanei aceeasi se schimba doar punctele de
contact.