Sunteți pe pagina 1din 28

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE CATEDRA : SIMTech DISCIPLINA : Organe de Masini

REDUCTOR CU ROTI DINTATE CILINDRICE CU DINTI DREPTI CU O TREAPT DE REDUCERE

STUDENT : SECTIA : EPI ANUL : III GRUPA: 10331

ndrumtor proiect ef lucrri. dr. ing. Marius ALEXANDRESCU

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

1. TEMA DE PROIECT

S se proiecteze actionarea mecanic compus dintr-o transmisie prin curele trapezoidale si un reductor cilindric cu dinti drepti care actioneaz un utilaj avnd urmatoarele date de proiectare : puterea de transmitere : p = 4.5kw turatia de intrare : ni = 1200 rot/min raport transmisie : i = 9

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

CUPRINS
Memoriu tehnic Consideratii generalepag. 4 ; Variante constructivepag. 5 ; Norme de tehnica securittii muncii...pag. 10 ; Memoriu justificativ de calcul Calculul raportului de transmitere a reductorului..pag. 11 ; Puterea nominal transmis de o curea..pag. 11 ; Alegerea valorii medii ale randamentelor..pag. 11 ; Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul...pag. 11 ; momentelor de torsiune pe arbori. Calculul puterilor pe arbori Calculul transmisiei cu curele trapezoidalepag. 12 ; Calculul modului pe baza presiunii de contact...pag. 13 ; Calculul angrenajului.pag. 14 ; Calculul arborilor la solicitri compuse.pag. 18 ; Calculul reactiunilor pe arboripag. 20 ; Calculul de verificare al arborilor la oboseal...pag. 24 ; Calculul rulmentilor...pag. 26 ; Verificarea penelor.pag. 27 ; Bibliografie....pag. 28 ;

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

2. MEMORIU TEHNIC
Consideratii generale

Transmisiile mecanice dintre motor si masina de lucru mresc sau micsoreaz viteza, respectiv, momentul transmis ; modific traiectoria sau caracterul miscrii ; modific sensul sau planul de miscare ; regleaz si modific continuu viteza ; sumeaz miscarea si momentele de transmis de la mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe masini sau organe de lucru ; protejeaz organele masinii motoare contra suprasarcinilor. Trasnmisiile mecanice pot fi prin angrenare si prin freacare.Transmisiile prin angrenare (roti dintate) cu raport de transmitere constant montate n carcase nchise se numesc reductoare cnd reduc turatia (i>1) si amplificatoare cnd mresc turatia (i<1). Cnd acestea permit variatia de vitez n trepte se numesc cutii de vitez. Reductoarele pot fi cu una, dou sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca subansamble izolate, fie ca, fcnd parte din ansamblul unei masini. n functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice, roti conice si roti pseudoconice. Reductoarele cu o treapt au la baz angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate n carcase. Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu axe mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare). Reductoarele cu roti dintate au o larg utilizare datorit avantajelor care le prezint : raport de trasmitere constant, posibilitti de realizare a unor transmisii cu ncrcri de la ctiva newtoni la ncrcri foarte mari, gabarit redus si randament ridicat, ntretinere simpl si ieftin etc. n ultimul timp se utilizeaz pe scar din ce n ce mai larg reductoarele planetare ce asigur transimisii cu randamente corespunztoare la rapoarte de transmitere mari si gabarit redus. Reductoarele pot fi de uz general sau special. Reductoarele de uz general au un singur lant cinematic deci un raport de transmitere unic - si o carcas independent si nchis. n categoria reductoarelor de uz general nu intr reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele n alt pozitie dect orizontal sau vertical si respectiv unghiul dintre axe diferit de 900. Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmtoarele : carcasa reductorului, cei doi arbori (arborele de intrare si arborele de iesire) , roti dintate, lagrele, elementele de entansare, dispozitivele de ungere, capacele, indicatorul de nivel a uleiului , aerisitorul, elemetele pentru ridicarea reductorului,dopul de golire,organele de asamblare.

UNBM Variante constructive.

REDUCTOR

Pop Marius

Varianta 1 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 1, cu o singur treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru varianta respectiv se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.

Fig 1 [1]

Fig 1.1 Schema cinematic

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Varianta 2 : Varianta prezentat n figura 2 este o variant mai robust, avnd un gabarit mai mare fiind un reductor pentru puteri de transmitere mari. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radialaxiali cu role conice, deci se pot monta si roti dintate cu dinti nclinati.

Fig 2[1]

Fig 2.1 Schema cinematic

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Varianta 3 : Este tot un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 3, cu gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu role conice pentru roata condus, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali cu role cilindrice pe un singur rnd. Pentru varianta 3 se pot folosi si roti dintate n V.

Fig 3[1]

Fig 3.1 Schema cinematic

Se alege varianta constructiv 1,deoarece corespunde cerintelor temei, adic o putere de transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat care nu implic conditii speciale de executie.
7

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Carcasa reductorului : se compune n general din dou prti, corp si capac, asamblate ntre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului n raport cu corpul reductorului. Carcasa se realizeaz de cele mai multe ori prin turnare avnd nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudur. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manoper, dar se reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricatiei. Pentru fixarea reductorului pe fundatia sau pe utilajul unde urmeaz s functioneze, n corp sunt prevzute guri n care intr suruburi de prindere. Carcasa reductorului se va realiza prin turnare, se alege o font cenusie cu grafit laminar, turnat n piese STAS 586-82 marca Fc150 fiind o font ieftin si usor de turnat , fonta cenusie cu grafit laminar este o font uzual n constructia carcaselor de reductoare cu form simpl. Arborii : sunt realizati de obicei cu sectiune variabil (n trepte) , avnd capetele cu diametrul si lungime standardizat, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Materialele de baz pentru arbori sunt otelurile de carbon si aliate, datorit rezistentei si modulului de elasticitate mare, precum si posibilittilor de a putea fi durificate. Arborii vor fi executati din otel carbon obisnuit STAS 500-1-68 si otel carbon de calitate STAS 880-60. Rotile dintate se pot executa dintr-o gam foarte larg de materiale. n primul rnd se folosesc oteluri de mbunttire dintre care otelurile carbon cu 0,4 - 0,6 % C si otelurile cu 0,35 - 0,45 % C slab aliate cu Mn, Cr, Cr - Mo, Cr - Ni sau Cr Ni Mo. Otelurile nealiate si cele aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni se utilizeaz simplu mbunttite uneori, aplicndu-se clire superficial, iar la cele aliate cu Cr - Mo, Cr Ni o eventual cianurare. Otelurile Cr Ni Mo se preteaz cu deosebire, la roti dintate cu modul mare. Rotile reductorului sunt slab solicitate cu viteze mici si presiuni specifice mici, astfel pinionul se realizeaz din OLC 45 iar roata condus din 50VCr11. Roata condus este fixat pe arbore prin intermediul unei pene paralele. Elementele de estansare : Etansrile sunt prtile componente ale unui ansamblu care ndeplinesc urmtoarele functii : separ spatii n care se afl fluide la presiune diferite, impiedic ptrunderea n zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor hidraulice, a impurittilor,impiedic pierderile, scpri de lubrifiant. n alegerea solutiei pentru asigurarea entasrii se tine cont de : felul lubrifianului folosit, sistemul de ungere, conditiile mediului nconjurtor (praf, pericol de ptrundere a unor corpuri strine, etc.) viteza periferic a arborelui, temperatura de lucru, solutia constructiv aleas . n constructia reductoarelor se ntlnesc etansri cu contact ntre piese fixe si rotative si etansri fr contact ntre piese cu miscare relativ de rotatie. Etansarea dintre carcasa reductorului si capacele rulmentilor se realizeaz cu inele O STAS 732080. Garniturile plate sunt subtiri si permit o deformatie mic, astfel lungimea de centrare a capacalui va fi dimensionat fie s ating inelul exterior al rulmentului, fie s realizeze jocul necesar, numai dup strngere. Din acest motiv etansarea capacelor rulmentilor fat de corpul reductorului este mai comod de realizat cu ajutorul inelelor O. Etansarea cu mansete de etansare pentru arbori n rotatie se face cu mansete de rotatie cu buz de etansare STAS 7950/2-87 n cazul n care : diferenta de presiune ntre mediile etansate nu depseste 0,05 MPa, viteza periferic a arborelui fat de manseta de etansare de maxim 10/s. Lagrele n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Tinnd cont de capaciatea de ncrcare si turatie se aleg rulmenti radiali SR 3041.

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Dispozitivele de ungere : sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dintate nu ajunge n baia de ulei. Capace. Capace de fixare a rulmentilor. Pentru fixarea rulmentilor n carcasa reductorului se utilizeaz capace de diverse forme constructive. Pentru scoaterea jocului din rulmenti se utilizeaz placute de reglare, dintr-o singur bucat sau din dou bucti. Se execut din tabl de cupru sau de otel. Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodic a strii de uzur a dintilor rotilor din reductor. Se adopt un capac dreptunghiular. Dopuri de golire. Uleiul din carcasa reductorului ,utilizat pentru ungere, este necesar s fie schimbat dup un anumit timp de functionare (rodaj ,dup timpul de exploatare prevzut) n acest scop reductorul este prevzut n partea inferioar cu un dop de golire a uleiului. Forma dopului de golire este cu cap hexagonal si guler. Indicatorul nivelului de ulei este sub forma unei joje, pe care sunt indicate nivelul maxim si nivelul minim. Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate n carcasa reductorului sub forma inelelor de ridicare tip surub STAS 3186-77. Lubrifianti. ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii principale : reducerea frecrii si uzrii ; protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ; eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ; evacuarea cldurii din zona de contact ; Astfel la angrenaje cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimb dup 200 300 ore de functionare. Aditivii sunt substante care, adugate uleiurilor de baz, le amelioreaz unele proprietti si le confer altele noi. Se alege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o ncrcare de sarcin medie. Astfel pentru ungerea rulmentilor ce se utlizeaz n lagrele reductoarelor se folosesc uleiurile minerale si unsori consistente. Alegerea lubrifiantilor pentru lagre cu rulmenti si stabilirea intervalelor de ungere, se face n functie de marimea, turatia, sarcina si temperatura de lucru a rulmentului. Ungerea cu unsoare consistent este avantajoas deoarece conduce la : constructii simple ale lagrelor ; etansare mai simpl si la un cost mai redus ; protejarea mai bun a rulmentului contra agentilor externi ; pierderi de lubrifiant mai mici. Se alege o unsoare pe baz de spun de sodiu si calciu STAS 1608-84.

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Norme de tehnica securittii muncii


Pentru siguranta desfurrii procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie s se respecte urtoarele reguli de protectie a muncii : Trebuie respectate regulile de protectie a muncii din atelierul de productie; La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa defect; Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului; Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente; Este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii. n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin. Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor aprtori. Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului. nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului. Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport adecvate. La aezarea reductorului n vederea fixrii cu ajutorul instalatiilor de ridicat, elementele de legare de crlig se vor desface numai dup ce piesa a fost fixat ntr-o pozitie favorabil. Dac n perioada de rodaj are vibratii sau zgomote mari, reductorul se va scoate din functiune i se vor cuta cauzele care au dus la aceste neajunsuri. Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate. Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului, aprnd posibilitatea de distrugere a angrenajelor. Capacul reductorului nu se va desface n timpul functionrii pentru a mpiedica stropirea cu ulei sau eventualele accidente. Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.

10

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

3 . MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 1. Calculul raportului de transmitere a reductorului :


it c = n2 = n1 n2 raportul de transmisie cu curele tip SPZ itc = 2 [1]tab3.3

n1 n 2 = 600 [ rot / min] it c it it c ired = 4,5 sealege ired = 4; it = 9 raportul total de transmisie

2.

ired =

Puterea nominal transmis de o curea


P0 =1.62 kW [1] tab.17.3 [1] tab.17.3 Dp1 = 80 [mm] diamentrul primitiv al rotii mici

3 .Alegerea valorii medii ale randamentelor


m = l2 a c m = 0.899 l = 0.993 randamentul lagarelor [1] a = 0.97 randamentul angranajului [1] c = 0.94 randamentul transimisiei prin curele [1]

4. Calculul turatiei arborilor reductorului. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.Calculul puterilor pe arbori.
Mt1r = 950000 P1r n1r Mt1r = 6405 [daN mm] momentul de torsiune pe arborele de intrare Mt 2 = 18140 [ daN mm] momentul de torsiune pe arborele de iesire

P1r = Pm m = 4.04 [ KW ] P1r = 4.04 [ KW ] Mt 2 = Mt1 m i12 n2 r = P2 r = n1r i12 n2 r = 190 [ rot / min] turatie arborelui 2 P2 r = 3.63 [ KW ] puterea arborelui de iesire

M t 2 n2 r 95000

5. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.

11

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

5.1 Diamentrul primitiv al rotii mari.


D p 2 = i red D p1 D p 2 = 160 [ mm]

5.2 Diametrul mediu al rotilor de curea


D pm = D p1 + D p 2 2 D pm = 120 [mm]

5.3 Distanta dintre axe (preliminar)


0.7 ( D p1 + D p 2 ) A 2 ( D p1 + D p 2 ) A = 325 [mm]

5.4 Lungimea primitiv a curelei


L p = 2 A + D pm + ( D p 2 D p1 ) 2 4 A = 1032 [mm] L p = 1000 STAS 7195 76 [4]

5.5 Distanta dintre axe (calcul de definitizare)


A= p+ p2 q A = 308.76 [mm] p = 0.25 L p 0.393 ( D p1 + D p 2 ) q = 0.125 ( D p1 D p 2 ) 2

5.6 Calculul numrului de curele (preliminar)


z0 = C F Pc C F C P0 z 0 = 3.5

C F = 0.90 coeficient de lungime C = 0.97

[1] tab 17.16

coeficient de in fasurare [1] tab 17.17

C f = 1.1 coeficient de fuctionare [1] tab 17.15

5.7 Coeficientul numrului de curele


C Z = 0.95 [1] tab 17.18

5.8 Numrul de curele (definitiv)


z= z0 Cz z = 3.88 se alege z = 4

12

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

6.Calculul modului pe baza presiunii de contact.


m=
2 2 M t1 cos 2 C F K C KM i +1 12 2 2 2 i12 z1 cos 0 m Ha

m = 1.62 constructiv se alege 2 conform STAS 822 82

C F = K s + K v + K hb K s = 1.25 K hb = 1.15 Kc =

C F = 1.653 solicitarea la presiunea de contact

factor de suprasarcina [4]t ab 10.7 factor de repartitie a sarcinii pe latimea danturii [ 4] tab10.9 K c = 1.764 factorul punctului de rostogolire

K v = 1.15 coeficient dinamic interior [4] fig 10.7 1 sin 0 + cos 0

K m = 85.7

factor de material [4] tab10.9

m = 20 coeficientul de latimea a dintelui in functie de modul [4]tab10.8 ha = 90 [da / mm 2 ] rezistenta admisibila

7. Calculul angrenajului. 7.1. Numrul de dinti


z 2 = i12 z1 z1 = 20 z 2 = 80

13

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

7.2. Coeficienti de deplasare de profil


x1 = 1.14 x 2 = 0.26

7.3. Unghiul de angrenare


inv = inv 0 + 2 ( x1 + x 2 ) tan 0 z1 + z 2 inv 0 = 0.0149 [5] inv = 0.025

= 21.40( = 210 24 ' ) [5]

0 = 20 0

7.4. Coeficientul de modificare a distantei dintre axe


y= z1 + z 2 cos 0 1 2 cos y = 0.467

7.5. Distanta dintre axe


a= m ( z1 + z 2) cos 0 2 cos a = 100.934 [mm]

7.6. Coeficientul de scurtare a nltimii dintilor


h = x1 + x 2 y h = 0.933 [mm]

7.7. nltimea dintilor


h = m (2.25 h ) h = 2.63 [ mm]

7.8. Diametrul cercurilor de divizare


d1 = m z1 d 2 = m z2 d1 = 40 d 2 = 160 [mm]

7.9. Diametrul cercurilor de baz


d b1 = m z1 cos 0 d b 2 = m z 2 cos 0 d b1 = 37.58 [mm] d b 2 = 150.351 [mm]

7.10. Diametrul cercurilor de rostogolire

14

UNBM

REDUCTOR
cos 0 d w1 = 40.373 [mm] cos cos 0 = m z2 d w2 = 161.494 [mm] cos

Pop Marius

d w1 = m z1 d w2

7.11. Diamentrul cercului de cap


d a1 = d1 + 2 m (hof + x1 h ) d a1 = 45.827 [mm] [mm] d a 2 = d 2 + 2 m (hof + x 21 h ) d a 2 = 162.307

cremaliere de referinta conform STAS 821 82 : hof = 1 c 0 = 0.25

7.12. Diametrul cercurilor interioare (picior)


d f 1 = d1 2 m ( hof x1 + c0 ) d f 2 = d 2 2 m ( hof x 2 + c 0 ) d f 1 = 38.56 [ mm] d f 2 = 155.04 [mm]

7.13. Arcele dintilor pe cercurile de divizare


m 2 m x1 tg 0 S1 = 5.214 [mm] 2 m S2 = 2 m x 2 tg 0 S 2 = 1.189 [mm] 2
S1 =

7.14. Gradul de acoperire


=
ra22 rb22 + ra21 rb2 1 a sin

m cos 0

= 1.175 > 1 conditie indeplinita

7.15. Pasul pe cercul de divizare


p = m p = 6.283 [mm]

7.16. Verificarea subtierii -numrul minim de dinti

15

UNBM
2 (1 x1 ) sin 0 2 (1 x 21 ) sin 0

REDUCTOR

Pop Marius

z min 1 =

z min 1 = 2.113 z1 > z min 1 conditie indeplinita

z min 2 =

z min 2 = 11.17 z 2 > z min 2 conditie indeplinita

coeficientul deplasrii minime de profil


x min 1 = 1 z1 sin 0 2 z 2 sin 0 2 x min 1 = 0.325 x1 > x min 1 conditie indeplinita

x min 2 = 1

x min 2 = 4.3

x 2 > x min 2 conditie indeplinita

7.17. Verificarea continuittii angrenrii - gradul de acoperire a profilului

16

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

1 =

2 2 da 1 d b1

2 m cos 20 0
2 2 da 1 d b1

1 = 2.22

2 =

2 m cos 20 0 2 a sin 20 0 2 m cos 20 0

2 = 5.178

a =

a = 6.233 = 1.175 > 1 conditie verificata

= 1 + 2 a

7.18. Verificarea interfentei dintilor - diametrul nceputului evolventic


tg 0 2 (1 x1 ) d l1 = z sin cos + 1 d b1 0 0 1 tg 0 2 (1 x 2 ) dl2 = z sin cos + 1 d b2 0 0 1 d b1 = 37.771 [mm] d b 2 = 151.086 [mm]

- diametrul nceputului angrenrii


d A1 = d b1 cos A1 d A1 = 39.566 [mm] 2 ( a 2 ) d A1 > d l1 conditie indeplinita z1 d A 2 = 158.264 [mm] 2 ( a 1 ) d E 2 > d l 2 conditie indeplinita z2

tg A1 = d A2 =

d b2 cos A 2

tg E 2 =

7.19. Verificarea jocului la cap


c1 = a 0.5 (d f 1 + d a 2 )

c1 = 0.5

c1 > 0.1 m conditie indeplinita

7.20. Lungimea peste dinti

17

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

WN 1 = m [(N 1 0.5) + 2 x1 tg z1 inv 0 + 0 ] cos 0 z N1 = 1 + 0.5 9 = m [(N 2 0.5) + 2 x 2 tg z 2 inv 0 + 0 ] cos 0 z N2 = 2 + 0.5 9

WN 1

WN 2

WN

8. Calculul arborilor la solicitri compuse. 8.1. Forta normal. Forta tangential. Forta radial pentru arborele 1
Fn1 = 2 M t1 d w1 cos 20 0 Fn1 = 337.69 [daN ] Ft1 = 317.33 [ daN ] Fr1 = 115.5 [ daN ]

Ft1 = Fn1 cos 20 0 Fr1 = Ft1 tg 20 0

8.2. Puterea de calcul. Momentul de torsiune de calcul. Forta normal de calcul pentru arborele 1
Pc = C f P Pc = 2.166 [ KW ] M tc = 10590 [ daN mm] Fnc = 558.25 [ daN ] C f solicitare la presiune de contact M tc = C f M t1 Fnc = C f Fn

8.3. Calculul de rezistent a angrenajului cu dinti drepti 8.3.1. La presiunea de contact la arborele 1

18

UNBM

REDUCTOR
Ft1 C F i12 + 1 = 85.21 daN mm 2 d w1 b i12 [daN mm 2 ] factor de material

Pop Marius

h = Kc Km
K c = 1.77 K m = 85

h < ha (90daN mm 2 )

factor al punctului de rostogolire [1]

m = 20 m = 2 b = m m [mm] latimea rotii

8.3.2. La ncoviere la arborele 1


p =
C Fi Ft1 C fi K f p = 14.36[ daN ] b m = K s K v K pb K = 1.61 solicitare la incovoiere [ 4] fig10.27

K F = 2.45 factor de forma K =1

K pb = 1.12 factor de repatitie a sarcinii pe latimea danturii [ 4] fig10.21 factor de repatitie frontal [ 4] fig10.22

8.4. Forta normal. Forta tangential. Forta radial pentru arborele 2


Fn 2 = 2 M t2 d w 2 cos 20 0
0

Fn 2 = 239.06 [daN ] Ft 2 = 224.64 [ daN ] Fr 2 = 81.76 [ daN ]

Ft 2 = Fn 2 cos 20 0 Fr 2 = Ft 2 tg 20

8.5. Puterea de calcul. Momentul de torsiune de calcul. Forta normal de calcul pentru arborele 1
Pc = C f P Pc = 6.01 [ KW ] M tc = 29990 [ daN mm] Fnc = 395.2 [ daN ] C f solicitare la presiune de contact M tc = C f M t 2 Fnc = C f Fn

8.6. Calculul de rezistent a angrenajului cu dinti drepti 8.6.1. La presiunea de contact la arborele 2

19

UNBM

REDUCTOR
Ft1 C F i12 + 1 = 78.21[daN mm 2 ] h < ha (90daN mm 2 ) d w1 b i12 factor al punctului de rostogolire [1] [daN mm 2 ] factor de material

Pop Marius

h = Kc Km
K c = 1.77 K m = 85

m = 20 m = 2 b = m m [mm] latimea rotii

8.6.2 La ncoviere la arborele 2


p =
C Fi Ft1 C fi K f p = 10.17 [ daN ] b m = K s K v K pb K = 1.61 solicitare la incovoiere [ 4] fig10.27

K F = 2.45 factor de forma K =1

K pb = 1.12 factor de repatitie a sarcinii pe latimea danturii [ 4] fig10.21 factor de repatitie frontal [ 4] fig10.22

9.Calculul reactiunilor pe arbori. 9.1. Reactiunile pe vertical pentru arborele 1


Fr1 V2 = 57.75 [daN mm] 2 Fr1 V1 = V1 = 57.75 [daN mm] 2 V2 =

9.2. Reactiunile pe orizontal pentru arborele 1

20

UNBM
b 2

REDUCTOR

Pop Marius

H2 = H1 =

Ftc a Ft1 b

H 2 = 71.93 [daN mm] b 2 H 1 = 325.46 [daN mm]

Ftc (a + b) + Ft1

b a = 70 [mm]

b = 72 [mm] R1 = V12 + H 12
2 R2 = V22 + H 2

R1 = 330.54 [ daN mm] R2 = 92.24 [daN mm]

9.3. Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 1


b M iV 1 = 2079 [ daN mm] 2 b M iV 2 = V2 M iV 2 = 2079 [ daN mm] 2 M iH = Ftc a M iH = 6245 [daN mm] M iV 1 = V1 b b Ftc ( a + ) M iH1 = 2590 [ daN mm] 2 2 b M iH 2 = H 2 M iH 2 = 2590 [ daN mm] 2 M iV max = 2079 [daN mm] M iH 1 = H 1 M iO max = 6245 [ daN mm] M i max = M iV max + M iO max
2 2

M i max = 6582 [ daN mm]

21

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

9.4. Reactiunile pe vertical pentru arborele 2


Fr 2 V2 = 40.88 [daN mm] 2 Fr 2 V1 = V1 = 40.88 [daN mm] 2 V2 =

9.5 Reactiunile pe orizontal pentru arborele 2


H2 = H 2 = 112.32 [daN mm] b b Ft 2 2 H = 112.32 [ daN mm] H1 = 1 b a = 70 [mm] b = 72 [mm] R1 = V12 + H 12
2 R2 = V22 + H 2

Ft 2

b 2

R1 = 119.52 [daN mm] R2 = 119.52 [daN mm]

9.6. Determinarea momentelor ncovoietoare

22

UNBM
b M iV 1 = 1472 2 b M iV 2 = V2 M iV 2 = 1472 2 b M iH 1 = H 1 M iH1 = 4044 2 b M iH 2 = H 2 M iH = 4044 2 M iV max = 1472 [daN mm] M iV 1 = V1 M iO max = 4044 [daN mm] M i max = M iV max + M iO max
2 2

REDUCTOR

Pop Marius

[ daN mm] [ daN mm] [ daN mm] [ daN mm]

M i max = 4304 [ daN mm]

10. Calculul de verificare al arborilor la oboseal. 10.1. Calculul de verificare al arborelui 1 la oboseal (OLC 45)

23

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

c=

c c
2 c + c2

c = 1.52 c =

1 k v m + min daN m = max = 15.25 2 mm 2 32 Mmax 32 Mmin max = min = 3 d d3


c =

1 k v m + min daN m = max = 11.89 2 mm 2 16 Mmax 16 Mm in max = min = 3 d d3 max min =0 2


daN mm 2

V =

max min = 8.4 2

daN mm 2

V =

2 1 0 = 0.488 coef .de material 0 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu simetric[6]tab5.14 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu pulsant [6]tab5.14

= 1 = 17

2 1 0 = 0.545 coef .de material 0 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu simetric [6]tab5.14 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu pulsant[6]tab5.14

1 = 32

0 = 43

0 = 43

= 1.5 coeficient de calitate a su prafetei [6] tab. A.11 7 = 0.83 coeficient dimensional [6] tab. A.11 6 = 0.92 coeficient dimensional [6] tab. A.11 6 k = 1.5 [6] tab. A.11 5 k = 1.54 [6] tab. A.11 5

10.2. Calculul de verificare al arborelui 2 la oboseal (OL 60)

24

UNBM
c c
2 c + c2

REDUCTOR

Pop Marius

c=

c = 1.03

k v m + min daN m = max = 3.44 2 mm 2 32 Mmax 32 Mmin max = min = 3 d d3 V = max min = 1.23 2
daN mm 2 coef ..de material

c =

k v m + min daN m = max = 11.54 2 mm 2 16 M max 16 Mm in max = min = 3 d d3 V = max min =0 2


daN mm 2

c =

2 1 0 = 0.556 0

2 1 0 = 0.684 coef ..de material 0 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu simetric [5] tab.5.13 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu pulsant [5] tab.5.13

1 = 28

daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu simetric [5] tab.5.13 daN rez..la oboseala incovoiere; mm 2 ciclu pulsant [5] tab.5.13

1 = 16

0 = 36

0 = 19

= 1.5 coeficient de calitate a su prafetei [6] tab. A.11 7 = 0.81 coeficient dimensional [6] tab. A.11 6 = 0.70 coeficient dimensional [6] tab. A.11 6 k = 1.5 [6] tab. A.11 5 k = 1.54 [6] tab. A.11 5

11. Calculul rulmentilor 11.1. Calculul rulmentilor arborelui 1

25

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

f k = 1 .3 f d = 1 .1

factorul fortei su plimentare care depinde de precizia danturii al utilajului[ 4]tab7.47

[4]tab7.45

factorul fortei su plimentare care depinde de felul si modul de lucru

P = Fr f k f d Fr = 3.3 L=

sarcina echivalenta KN

P = 3.93

60 n Lh = 216 10 6

C C = 6.04 raportul [ 4]tab7.49 P P C = 6.04 P C = 24.11 KN capacitatea dinamica se alege un rulment radial cu role cilindrice pe un rand d = 30 D = 62 B = 16 Cr = 39.7 KN simbol rul .NU 206 E

11.2. Calculul rulmentilor arborelui 2


f k = 1.3 factorul fortei su plimentare care depinde de precizia danturii al utilajului[ 4]tab7.47 P = Fr f k f d Fr = 0.86 L= sarcina echivalenta KN P = 1.7 [4]tab7.45 f d = 1.1 factorul fortei su plimentare care depinde de felul si modul de lucru

60 n Lh = 228 10 6

C C = 6.21 raportul [4]tab7.49 P P C = 6.21 P C = 10.56 KN capacitatea dinamica 6. se alege un rulment radial cu bile pe un rand d = 40 D = 68 B = 15 Cr = 16.8 KN simbol rul.6008

12. Verificarea penelor 12.1. Verificarea penei la presiunea de contact si la forfecare la pana 1.

26

UNBM

REDUCTOR
4 Mt N p a p e = 73.29 hld mm 2

Pop Marius

pe =

verificat

ef =

2 Mt N af ef = 36.64 verificat hld mm 2 N p a = 100 [ 4]tab 4.4 mm 2 N af = 66 [ 4]tab 4.5 mm 2

pana paralela : h = 9 mm; l = 22 mm; b = 14

12.2. Verificarea penei la presiunea de contact i la forfecare la pana 2.


pe = 4 Mt N p a pe = 40.44 hld mm 2 verificat

ef =

2 Mt N af ef = 20.33 verificat hld mm 2 N p a = 100 [ 4]tab 4.4 mm 2 N af = 66 [ 4]tab 4.5 mm 2

pana paralela : h = 7 mm; l = 36 mm; b = 8

27

UNBM

REDUCTOR

Pop Marius

Bibliografie
[1] A.Adalbert, D.Matiesan ,D.Pop,F.Sucala,A.Cazila,L.Oltean,O.Belcin, O.Tataru,L.Tudose,L.Turcu,s.Bojan, C.Tomoiag, Reductoare [2] I.Stefanescu,I.Crudu,D.Panturu,L.Palaghian Atlas de Reductoare cu Roti Dintate ed.Didactica si Pedagogica Buc. 1982 [3] I.Draghici si altii Organe de masini probleme ed Tehnica ,Bucuresti 1983 [4] A.Chisiu si altii Organe de masini ,Buc 1981 [5] V.Handra-Luca,I.Stoica Introducerea in teoria mecanismelor vol Ied Dacia ,Cluj Napoca 1982

28