Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea de Nord Baia Mare Facultatea de Inginerie i Management Disciplina MOM

Proiect Reductor cilindric cu dini drepi

ndrumtor .l.dr.ing. Marius Alexandrescu -III- Iedm

Student Tupita Raluca

Tema proiectului

S se proiecteze reductorul cilindric cu dini drepi ce acioneaz un utilaj avnd urmtoarele date de proiectare: puterea de transmitere turaia de intrare raportul de transmitere P 1 = 3.5KW n 1 = 1500 rot/min i=2

Se cer urmtoarele: 1) 2) 3) 4) Memoriu tehnic Memoriu justificativ de calcul Desen de executie Bibliografie

Cuprins
I Memoriu tehnic 1.1 Introducere 1.2 Variante constructive 1.3 Schema cinematica 1.4 Norme de protectie a muncii la lucrul cu reductoarele II Memoriu justificativ de calcul 2.1 Calcule preliminare 2.1.1 Date de intrare 2.1.2 Impartirea raportului de transmitere totala 2.1.3 Calculul turatiilor 2.1.4 Calculul puterilor 2.1.5 Calculul momentelor de torsiune 2.2 Predimensionarea angrenajelor 2.2.1 Calculul distantei axiale, al modulului si a altor elemente 2.3 Elementele geometrice ale rotilor cilindrice cu dinti inclinati 3. Calculul fortelor din angrenaje 4. Verificarea angrenajelor 4.1 Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii 4.1.1 Verificarea subtaierii dintilor 4.1.2 Verificarea continuitatii angrenarii 4.1.3 Verificarea jocului la capul dintilor 4.2 Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate 4.2.1 Verificarea solicitarii la piciorul dintelui 4 4 5 6 7 8 8 8 8 9 9 9 10 10 16 19 20 20 20 21 21 22 22

4.3 Alegerea diametrelor capetelor de arbore in functie de momentul de torsiune 5Proiectarea formei constructive a arborilor 5.1 Proiectarea arborelui 1 (de intrare) 5.2 Proiectarea arborelui 2 (de iesire) 6. Alegerea penelor 6.1 Pana de iesire 7. Dimensionarea carcaselor 7.1 Elemente constructive 7.2 Calculul suprafetei reductorului 9. Dopul de golire si aerisitorul 9.1 Dopul de golire 9.2 Aerisitorul III Desene IV Bibliografie 30 23 24 24 24 25 25 26 26 27 29 29 29

8. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor 27

I Memoriu tehnic
I.1 Introducere In acest proiect am ales sa prezint un reductor cilindric cu dinti drepti, care are urmatoarele date de pornire: puterea de transmitere turaia de intrare raportul de transmitere P 1 = 3,5 KW

n 1 =1500rot/min i=2

Reductoarele sunt mecanisme cu roti dintate inchise in carcase ce fac corelatia intre vitezele(turatiile) economice ale motoarelor electrice si vitezele(turatiile) economicotehnologice ale masinilor si instalatiilor industriale. In functie de felul rotilor dintate ce intra in componenta reductoarelor, acestea sunt: cu angrenaje cilindrice cu angrenaje cilindrice si conice cu angrenaje melcate

Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi cu axele de fixare in spatiu numite reductoare(angrenaje) ordinare sau cu axele fixe si mobile numite reductoare(angrenaje) planetare. Reductoarele cu angrenaje cilindrice se utilizeaza pentru transmiterea miscarii intre arbori paraleli, putand fi cu una, doua sau trei trepte. Se recomanda a se utiliza la viteze periferice pana la 200 m/s si la turatii pana la 100.000 rot/min. Alegerea numarului de trepte depinde de raportul de transmitere. Astfel : pentru i=110 maxim 18, se alege un reductor cu o treapta pentru i=840 maxim 60, se alege un reductor cu 2 trepte pentru i=40200 maxim 300, se alege un reductor cu 3 trepte

I.2 Variante constructive Reductoarele cu roti dintate cilindrice pot fi cu dinti drepti, elicoidali, in V sau W, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica si de clasa de precizie a rotii. Reductoarele cu roi dinate sunt realizate ca ansambluri independente, prezentnduse sub forma unor mecanisme nchise n carcase etane. Domeniile de utilizare multiple au condos la o mare varietate constructiv i la realizarea reductoarelor pentru o gam larg de puteri, rapoarte de transmitere, poziii relative ale arborilor de intrare, respectiv, ieire i poziii de prindere pe maina antrenat sau pe fundaie. n fabricaia de reductoare de uz general a fost treptat introdus o tipizare care s-a extins att asupra reductoarelor ca ansambluri, ct i asupra elementelor i subansamblurilor componente: roi dinate, arbori, carcase, capace, dopuri de aerisire, instalaii de ungere. Astfel n STAS 6850-80 i n STAS 11915-80 sunt prezentate tipurile de reductoare cilindrice cu una, dou sau trei trepte de reducere i parametrii principali ai acestora; n STAS 11917-80 sunt indicate aceleai elemente pentru reductoare cilindrice coaxiale, iar n STAS 11923-80 pentru reductoare conico-cilindrice. n STAS 6849-77 sunt prezenatate condiiile tehnice de calitate pentru reductoare cilindrice i conicocilindrice. Pentru a reduce zgomotul reductoarelor se utilizeaza angrenaje cu dantura elicoidala, in V sau W, iar pentru puteri reduse, angrenaje din materiale plastice. Pentru reducerea gabaritului se utilizeaza angrenaje cu dinti caliti si angrenaje planetare. Angrenajele planetare permit rapoarte de transmitere pana la circa 200, la un randament ridicat si peste 200 pana la 1000, la randament relativ redus.

Datorita gabaritului redus, reductoarele planetare s-au extins si in minerit, ca urmare, in ultimul timp, ele se fabrica la IMMUM Baia Mare, intr-o foarte mare varietate constructiva. Reductoarele cu angrenaje conice se utilizeaza la transmiterea miscarii intre doi arbori concurenti pentru rapoartele de transmitere mari se utilizeaza reductoare combinate cu angrenaje cilindrice si angrenaje conice. Reductoarele cu angrenaje melcate se utilizeaza la transmiterea miscarii intre arbori neconcurenti si neparaleli avand proiectia axelor perpendiculara.Se recomanda pentru puteri pana la circa 1000 KW (de obicei nu mai mari de 75 KW), la viteze periferice pana la 70 m/s, turatii pana la 30.000 rot/min. Deoarece cu cresterea raportului de transmitere, randamentul scade(=0.97-0.45), acesta este limitat la 30 (la transmiteri de puteri)si circa 1.000 la transmisii cinematice. Reductoarele cu angrenaje melcate sunt silentioase si amortizeaza foarte bine vibratiile.Pentru confectionarea lor se folosesc materiale deficitare(bronzul) si necesita scule complicate si scumpe , o prelucrare si un montaj de inalta precizie. Att n ar, ct i n strintate exist firme specializate n execuia de reductoare i motoreductoare de uz general, firme care i modernizeaz continuu procesul de fabricaie n sensul satisfacerii unor cerine impuse de utilizatorii actuali. Aceste cerine se refer la: utilizarea unor angrenaje cu capaciti portante mari, n condiiile unor gabarite reduse (folosirea roilor dinate cu dantur durificat superficial prin tratamente termice i termochimice i rectificat); ridicarea limitei termice a ncrcrii prin creterea volumului bii de ulei i a rigiditii carcaselor n condiiile unui consum redus de metal; asigurarea unei ungeri eficiente a angrenajelor i lagrelor (rulmenilor) prin utilizarea preferenial a ungerii prin imersie (scufundare); la angrenajele cu axele arborilor n plan orizontal se scufund n baie roata condus a fiecrei trepte (folosindu-se eventual i roi auxiliare din mas plastic). Pentru ungerea rulmenilor se folosesc canale colectoare sau buzunare, care dirijeaz uleiul aruncat prin centrifugare pe pereii carcasei, spre lagre. La turaii mici (efectul centrifugrii fiind redus)uleiul este colectat direct de la roata dinat condus prin plcua colectoare i dirijat ctre rulmeni prin jgheaburi colectoare.

Se folosete i varianta unui sistem auxiliar de ungere a rulmenilor, precum i cea a creierii unor spaii etane pentru rulmeni n care se introduce unsoare. realizarea unui aspect estetic al carcasei n condiiile asigurrii condiiilor funcionale i a formei tehnologice; se observ la reductoarele moderne folosirea unor perei plani cu raze reduse de racordare n locul unor forme rotunjite utilizate anterior. Varianta 1 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 1, cu o singur treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru varianta respectiv se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.

Re [1]

Fig 1.1 Schema cinematic

Varianta 2 prezentat n figura este o variant mai robust, avnd un gabarit mai mare fiind un reductor pentru puteri de transmitere mari. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radial-axiali cu role conice, deci se pot monta si roti dintate cu dinti nclinati.

Fig 2[1]

n aceasta schema, arborii sunt notai cu I i II (n ordinea parcurgerii de ctre fluxul energetic), roile dinate cu 1 i 2, iar lagrele cu majuscule: A i B pentru arborele I, respectiv C i D pentru arborele II.

I.4 Norme de protectia muncii la lucrul cu reductoarele Zona de acionare a curelelor trapezoidale s fie separat de mediul nconjurtor de aprtori de protecie confecionate din tabl, evitndu-se n acest fel accidentele. Pentru a putea face posibil mutarea dintr-un loc n altul a reductorului, se va prevede cu inele de ridicare care vor fi dimensionate astfel nct s se evite ruperea sa. Nu se admit piese care prezint fisuri sau crapturi . Se vor respecta Normele de Protectie a Munci in Constructia de Masini in vigoare.

II Memoriu justificativ de calcul


2.1 Calcule preliminare 2.1.1 Date de intrare
Puterea de transmitere 10

P 1 = 3.5KW Turatie de intrare n 1 = 1500rot/min Raportul de transmitere i= 2

2.1.2 Impartirea raportului de transmitere totala


Rapoartele de angrenare teoretice ale angrenajelor: i=u u=2 Raportul de transmitere (de angrenare) real depinde de numerele de dinti adoptate. La randul sau, numarul de dinti ales pentru pinion depinde de materialul pinionului. De aceea, mai jos se dau materialele alese pentru rotile dintate ale treptei I. Material: pinion roata OLC45 OLC45 imbunatatit HB=3000MPa imbunatatit HB=2700MPa

Numarul de dinti ai rotii intai: Se adopta z 1 = 20 Numarul de dinti ai rotii a doua: z 2 = u z1 1 [2.1] z 2 = 2 17 = 70

2.1.3 Calculul turatiilor


Turatia arborelui 1 (arborele de intrare in reductor) n 1 =1500rot/min Turatia arborelui 2 (arborele de iesire din reductor) n2 = n1 1500 = =750 2 i

n 2 = 750rot/min

Draghici, Ioan, Indrumar de proiecte in constructia de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, p.189

11

2.1.4 Calculul puterilor


Se adopta urmatoarele valori pentru randamentele elementelor componente : l = 0.9850 r = 0.97 Puterea arborelui 1 P 1 = 3.5KW Puterea pe arborele 2 P 2 = P 1 l r = 2.520.98500.97 = 4.77 KW [2.3] P 2 = 4.77 KW
2 2

randamentul lagarului randamentul unui perechi de rulmenti

2.1.5 Calculul momentelor de torsiune


10 3 30 P1 M t1 = = 13.26 Nm 1 [2.4] n1 10 3 30 P2 M t2 = n = 50.63 Nm [2.5] 2

2.2 Predimensionarea angrenajelor


La predimensionarea unui angrenaj conic se determina diametrul de divizare al pinionului si modulul danturii pe conul frontal exterior (d 1 , respectiv m) si numerele de dinti ale celor doua roti (z 1 si z 2 ). Se parcurg urmatoarele etape:

2.2.1 Calculul diametrului de divizare al pinionului conic pe conul frontal exterior d 1


Pe baza calcului la solicitare hertiana se dimensioneaza diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal median d m1 :

Musat,Mihai, Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o treapt,2004, pg.10

12

d m1 3

4 M tpinion K A K V K H

Rm u

ZM ZH H lim K HN Z R Z W SH

in care: M tpinion = 13.26 Nm-momentul de torsiune la arborele pinionului K A = 1 -factorul sarcinii dinamince exterioare K V = 1.15 - factor dinamic interior K H = 1.35 - factorul repartitiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea hertziana

Rm = 0.3 - coeficient de latime


u= z2 = 2 - raportul numerelor de dinti z1

Z M = 271 N / mm 2 - factor de material Z H = 1.77 - factorul punctului de rostogolire

H lim = 740 - effort unitar limita la solicitarea hertziana, dependent de materialul


pinionului si de tratamentul termic sau termochimic aplicat S H = 1.5 - factor de siguranta la solicitarea hertziana K HN = 1 - factorul numarului de cicluri la solicitarea hertziana Z R = 1 - factor de rugozitate Z W = 1 - factorul raportului duritatii flancurilor d m1 = 49.09 mm Se calculeaza apoi diametrul de divizarea al pinionului pe conul frontal exterior d 1 (care se rotunjeste la numar intreg de milimetri): d1 = d m1 (1 + 0.5 Rm ) = 49.09 1.15 = 56mm

2.2.2 Calcul modulului pe conul frontal exterior m


Se dimensioneaza modul pe conul frontal median m m pe baza relatiei de calcul a efortului la piciorul dintelui. Se obtine relatia:

13

m in care:

m=

4 M tpinion K A K V K F K YF sin 1 2 Rm d m1 F lim K FN YS YFx SF

K F = 1.35 - factorul repartitiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea la piciorul dintelui K = 1 - factorul repartitiei frontale a sarcinii Y F = 3.1 - factor de forma

1 =28.07248- semiunghiul la varf al conului de divizare al pinionului este dat de


relatia: tg 1 = sin i + cos

unde - este unghiul dintre axele rotilor ce compun angrenajul conic. Dar = 90 si rezulta: 1 1 = arctg = 0.46 i

F lim = 740 - efortul unitar limita pentru solictarea la piciorul dintelui al


materialului pinionului S F =2- factor de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui K FN = 1 - factorul numarului de cicluri pentru solicitarea la piciorul dintelui Y S = 1 - factorul concentratorului de eforturi Y Fx = 1 - factorul dimensional m m =1.2 Se determina apoi modulul pe conul frontal exterior: m = mm (1 + 0.5 Rm ) = 1.38 Se alege din STAS 822-82 valoarea imediat superioara a modulului m. m = 1.5

2.2.3. Calculul numarului de dinti pentru pinion z 1


Se calculeaza numarul maxim de dinti ai pinionului:

14

z 1 max =

d1 = 20 m

Se alege pentru z 1 un numar natural care sa satisfaca urmatoarele conditii: pentru rapoarte de transmitere uzuale (1<i<5) se recomanda z 1 12...14 dinti

2.2.4. Alegerea finala a modulului si numerelor de dinti


Pentru numarul de dinti z 1 ales anterior se calculeaza modulul pe conul frontal exterior: m= d1 = 2.8 z1

Acest modul se standardizeaza STAS 822-82 si apoi se recalculeaza: m=3 z1 = d1 = 19 m z 2 = uz1 = 2 19 = 37

2.2.5. Calculul raportului de transmitere efectiv al angrenajului conic


ief = z2 = 1.94 z1

Fig.2 Elementele geometrice ale rotilor dintate cu dinti drepti 1 Se calculeaz urmtoarele elemente geometrice: - numr de dini: z 1 = 20 z 2 = 70 - semiunghiul conului de divizare:

- pentru pinion 1 = 28.07248


- pentru roata 2 = 90 1 = 61.92752 - modul pe conul frontal exterior : m= 3 mm - pas normal: p = m = 3.14 3 = 9.42mm
1

[2.36]

Musat,Mihai, Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o treapt,2004, pg.28-29 Musat,Mihai, Transmisii mecanice cu reductoare ntr-o treapt,2004, pg.28-29

15

- coeficient de latime: Rm = 0.3 - modul pe conul frontal median :m m = - nlimea capului dintelui h a = h0 a m = 1 m = 3mm [2.38] unde h 0 a = 1 coeficientul nlimii capului de referin (STAS 822 82) - nlimea piciorului dintelui: h f = mhof = 3 1.2 = 3.6mm [2.39] unde h0 f =1,2 - coeficientul nlimii piciorului de referin (STAS 822 82) - nlimea dintelui: h = ha + h f = m(h0 a + h0 f ) = m 2.2 = 6.6mm [2.40] - diametrul de divizare pe conul frontal exterior: d1 = mz1 = 59.1mm 1 [2.41] d 2 = mz2 = 145mm [2.42] - diametrul de divizare pe conul frontal median: d m1 = mm z1 = 59mm [2.43] d m 2 = mm z2 = 188mm [2.44] - diametrul de cap: d a1 = d1 + 2ha cos 1 = 59 + 2 3 0.88 = 144.04mm [2.43] d a 2 = d 2 + 2ha cos 2 = 190 + 2 3 0.46 = 113.76mm [2.44] - diametrul de picior: d f 1 = d1 2h f cos 1 = 59 2 3.6 0.88 = 57.66 mm [2.45] d f 2 = d 2 2h f cos 2 = 190 2 3.6 0.46 = 187.68mm [2.46] - lungimea exterioara a generatoarei conului de divizare: m = 2.60 1 + 0.5 Rm

Din tabelul 10.13

16

R1 = R2=

d1 57 = = 61.95 mm [2.47] 2 sin 1 0.92 d2 111 = = 63.06 mm 2 sin 2 1.76 [2.48]

- lungimea media a generatoarei conului de divizare: R m1 = R m2 = d m1 49.4 = = 53.69mm 2 sin 1 0.92 d m2 96.2 = = 54.65mm 2 sin 2 1.76 [2.49] [2.50]

- latimea danturii : b 1 = Rm Rm = 0.3 53.69 = 16mm [2.51] b 2 = Rm Rm 2 = 0.3 54.65 = 15.5mm [2.52] - unghiul capului dintelui:

a = arctg (

ha ) = acrtg0.048= 2.74 [2.53] R hf R

- unghiul piciorului dintelui:

f = arctg (

) = arctg 0.058 =3.31 [2.54]

- unghiul dintelui:

= a + f = 6.05

[2.55]

- semiunghiul la varf al conului de cap:

a1 = 1 + a = 28 + 2.74 = 30.74

[2.56]

a 2 = 2 + a = 62 + 2.74 = 64.74 [2.57]


- semiunghiul la varf al conului de picior:

f 1 = 1 f = 28 3.31 = 24.69 f 2 = 2 f = 62 3.31 = 58.69


- diametrul de divizare al rotii cilindrice echivalente (inlocuitoare) d v1 = d1 57 = = 64.77 mm cos 1 0.88

17

d v2 =

d2 111 = = 226.53mm cos 2 0.49

-numarul de dinti ai rotii cilindrice echivalente(inlocuitoare): z v1 = zv2 = z1 19 = = 21.59 = 22 cos 1 0.88 z2 37 = = 75.51 = 75 cos 2 0.49

- diametrul de cap al rotii cilindrice echivalente(inlocuitoare): d av1 = d v1 + 2ha1 = 64.77 + 6 = 70.77 mm d av 2 = d v 2 + 2ha 2 = 226.53 + 6 = 232.52mm - diametrul de baza al rotii cilindrice echivalente (inlocuitoare): d bv1 = d v1 cos = 64.77 0.93 = 60.23mm d bv 2 = d v 2 cos = 226.53 0.93 = 210.67 mm - distanta dintre axe pentru un angrenaj cilindric echivalent: av = d v1 + d v 2 64.77 + 226.53 = = 291.3mm 2 2

Se neglijeaza pierderile de putere in angrenaje (deci fortele de frecare) care sunt reduse. Ca urmare, se calculeaza fortele ce actioneaza asupra pinionului datorita momentului de torsiune la arborele motor, iar fortele ce actioneaza asupra rotii conduse se iau egale si de sens contrar (conform principiului actiunii si reactiunii). In cazul angrenajului conic ortogonal forta opusa lui Fa1esteFr 2 , iar lui Fr1 i se opune Fa 2 . Relatiile de calcul ale fortelor in angrenajul conic cu dinti drepti ortogonal sunt: - Fortele tangentiale: Ft1 = Ft 2 = - Fortele radiale: 2 M tpinion d m1 = 268.42 N / mm

18

Fr1 = Ft1tg cos 1 = 268.42 0.36 0.88 = 85.03N/mm Fr 2 = Ft1tg cos 2 = 268.42 0.36 0.49 = 47.34N/mm - Fortele axiale: Fa1 = Ft1tg sin 1 = Fr 2 = -85.03N/mm Fa 2 = Ft1tg sin 2 = Fr1 = -47.32N/mm - Forta normala pe flancul dintelui:
2 Fn = Ft1 + Fa2 + Fr2 = 1 1

Ft1 = 288.62N/mm 2 cos

Sensul fortei tangentiale F t ce actioneaza asupra unei roti conice depinde de sensul de rotatie, fortele radiala F r si cea axiala Fa avand totdeauna acelasi sens.

4. VERIFICRILE ANGRENAJELOR 4.1. VERIFICAREA NCADRRII N LIMITELE ANGRENRII SI GENERRII


Sunt necesare verificri ale calitilor geometrice ale angrenajelor care s garanteze c acestea se ncadreaz n limite acceptabile n timpul generrii (verificarea subtierii i ascuirii dinilor) i angrenrii (verificarea continuitii angrenrii, a interfereei dinilor i a jocului la capul dinilor).

19

4.1.1 VERIFICAREA SUBTIERII DINILOR


Pentru evitarea subtierii (interferenei la prelucrare) trebuie respectat condiia: z n1( 2 ) z min 1( 2 ) , z n1 z min 1 22 15 Conditia de subtaiere este respectata. z n 2 z min 2 75 60

4.1.2. VERIFICAREA CONTINUITII ANGRENRII


Pentru angrenajul cilindric cu dini drepti se calculeaza gradul de acoperire al angrenajului cilindric inlocuitor (echivalent) care trebuie sa verifice conditia anterioara.

= 1 + 2 a =

2 2 d av1 d bv1

2m cos

2 2 d av 2 d bv 2

2m cos

a v sin w t = 7.55 m cos

4.2. VERIFICAREA REZISTENEI DANTURII ROILOR DINATE 4.2.1. VERIFICAREA SOLICITRII LA PICIORUL DINTELUI F
La piciorul dintelui apare un efort unitar maxim datorat ncovoierii variabile n timp dup un ciclu de tip pulsator. Ca urmare, dup un numr de cicluri de solicitare, se poate produce ruperea prin oboseal la piciorul dintelui. Verificarea solicitrii la piciorul

20

dintelui se face prin calcularea efortului unitar datorat ncovoierii, F , i compararea lui cu o valoare admisibil, Fp . Calculul de rezisten se efectueaz pentru angrenajul inlocuitor (cilindric cu dinti drepti) n seciunea mediana a latimii rotii. Relaia de verificare a efortului dintelui este: Ft1( 2 ) bmn

F 1( 2 ) =

YF 1( 2) K A K V K K F Fp1( 2) =

F lim K FN YS YFX [4.7] SF

in care F 1( 2 ) este efortul unitar de incovoiere la piciorul dintelui; F t1( 2) = 268.42 - fora tangenial la nivelul cercului de divizare median; b 1( 2) = 16.10/16.39 - limea roii; m n = 2.60 - modulul normal al danturii; Y F 1( 2 ) = 2.8/2.3 -factorul de form al dintelui n funcie de numrul de dini ai roii echivalente zv1(2) i pentru x = 0 ; K A =1 - factorul sarcinii dinamice exterioare ; pentru situaia proiectrii unui reductor de uz general se va considera KA =1; K V =1.15 - factorul dinamic interior K =1 - factor de repartiie frontal a sarcinii; 1 + 1.5 = 1.25 - factorul repartiiei longitudinale a sarcinii 2 2 pentru solicitarea la piciorul dintelui; K FN =2.51 pentru N = 1000 -factorul numrului de cicluri de funcionare pentru solicitarea la piciorul dintelui; Y S =1 -factorul concentratorului de tensiune ia n consideraie influena razei de racordare de la piciorul dintelui; K F = = Y FX =1 - factor dimensional; 1 + K H

F 1 = 1.7444 Fp1 = 6.6766

F 2 = 1.4078 Fp 2 = 6.6766

4.3. Alegerea diametrelor capetelor de arbore in functie de momentul de torsiune

21

2 Pentru primul arbore OLC45 rt1 = 1100 N / mm

dI 3

16M t1 = 11.26mm at

D 1 = 11mm, l1 = 20mm seria scurta conform STAS 8724/2-77


2 Al doilea arbore este din OLC45, rt 2 = 670 N / mm

d II 3

16M t 2 = 42.99mm at

D 2 = 42mm, l 2 = 82mm seris scurta conform STAS 8724/2-77

5. Proiectarea formei constructive a arborilor 5.1 Proiectarea arborelui 1 (de intrare)


d 1a1 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 1 d 2a1 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 2 d 3a1 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 3 d 4a1 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 4 d 5a1 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 5

D 1 =35mm -diametrul capatului de arbore 1 l 1 =297.5mm d 1a1 = D1 = 35mm d 2 a1 = d1a1 + (3...5) = 11 + 4 = 38 mm [5.1] d3a1 = d2 a1 + (2...4) = 15 + 3 = 40mm [5.2]

22

Alegem diametrul pe tronsonul 3 standardizat in functie de diametrul interior al rulmentului: d 3a1 = 18mm STAS 7416 / 1.2 69 d 3a1 = 20mm, D = 47 mm, B = 14mm d 4 a1 = d 3a1 + (2..4) = 20 + 3 = 23mm [5.3] d 45 = d 4 a1 + (5...7) = 23 + 6 = 29mm [5.4] d 5 a1 = d 3a1 = 20mm d 23 = d 34 = d 3a1 + (3..5) = 18 + 5 = 23mm [5.5]

5.2. Proiectarea arborelui 2 (de iesire)


d 1a 2 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 1 d 2a 2 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 2 d 3a 2 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 3 d 4a 2 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 4 d 5a 2 - diametrul arborelui 1 pe tronsonul 5 d 1a 2 = D2 = 42mm -diametrul capatului de arbore 2 l 2 = 82mm d 2 a 2 = d1a 2 + (3..5) = 42 + 3 = 45mm [5.6] d 3a 2 = d 2 a 2 + (3..5) = 45 + 5 = 50mm [5.7] Alegem diametrul pe tronsonul 3 standardizat in functie de diametrul interior al rulmentului: d 3a 2 = 50mm STAS 7416 / 1.2 69 d 3a 2 = 50mm, D = 90mm, B = 20mm d 4 a 2 = d 3a 2 + (2..4) = 50 + 3 = 53mm [5.8] d 45 = d 4 a 2 + (5..7) = 53 + 5 = 58mm [5.9] d 5 a 2 = d 3a 2 = 50mm

6. Alegerea penelor
Pana paralela se verifica la presiune de contact si la forfecare utilizand relatiile :
s 4 M t as d hl

[6.1]

2 M t d b l

af

23

) Valorile recomandate pentru lungimea penei este l ( 1.5...2 d

Material pana : OL60 STAS 500/80 as = 70...100

af

N mm 2 N = 64...96 mm 2

6.1 Pana arborelui de iesire


Dimensiuni : d = 53 mm - b = 16 mm - h = 10 mm - l = 45 mm 4 291.97 N = 75.98 [6.2] 10 29 53 mm 2 2 291.97 N = 15.30 [6.3] 16 45 53 mm 2

as =

af =

7. Dimensionarea carcaselor 7.1 Elemente constructive


- Grosimea peretelui corpului = 0,025 a +5mm=0.025 315mm + 5mm = 12.8mm [7.1] unde: a = aw distana ntre axe, la reductoarele cilindrice cu o treapt, n mm - Grosimea peretelui capacului : 1 = 0,8 = 10.24 mm [7.2] - Grosimea flanei corpului: h = 1,5 = 19.2mm [7.3] - Grosimea flanei capacului: h1 = 1,5 1 = 15.36mm [7.4] - Grosimea tlpii (n varianta cu bosaje pentru uruburile de fundaie): t = 1,5 = 19.2mm [7.5] - Grosimea nervurilor corpului: c = 0,8 = 10.24mm [7.6] - Grosimea nervurilor capacului: c 1 = 0,8 1 = 8.19mm [7.7] - Diametrul uruburilor de fixare a reductorului pe fundaie: d 1,5 = 19.2mm [7.8] - Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se afl lng lagre: d 1 0,75 d = 14.4mm [7.9] - Diametrul uruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lng lagre: d 2 0,50 d=9.6mm [7.10] - Diametrul uruburilor capacelor lagrelor: d 3 0,75d 2 =7.2mm [7.11] Observaie. Valorile obinute pentru d;d1;d2 ;d3 se adopt din urmtorul ir de valori

24

standardizate (se alege valoarea imediat superioar celei calculate): 4; 6; 8; 10; 12; 16; 20; 24; 30;36; 42; 48. d 2 = 10mm d = 20mm d 3 = 8mm d 1 = 16mm - Limea flanei corpului i a capacului: K = 3 d 2 =30mm [7.12] - Distana minim ntre roile dinate i suprafaa interioar a reductorului: 1,5 =15mm ( =10...15 mm) [7.13] - Distana ntre roata cea mare i fundul bii de ulei: 1 5=64mm [7.14] - Distana de la rulment la marginea interioar a carcasei reductorului: l 1 = (5..10) mm = 7mm [7.15] - Distana de la elementul rotitor (roata de curea) pn la capacul lagrului: l 2 = (15...20) mm = 17mm [7.16] - Lungimea prii de arbore pe care se fixeaz cuplajul: l 3 = (1,2...1,5)d 1 = 1.2 16 = 19.2mm [7.17] - Limea capacului lagrului: l 4 = (15...25) mm = 20 mm [7.18] - Limea rulmentului: l 5 = (0,4...0,8)dmax = 0.5 42 = 21mm [7.19] unde dmax este valoarea cea mai mare dintre d I ;d II

7.2. Calculul suprafeei reductorului


Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar s se determine suprafaa de schimb de cldur cu mediul exterior. D 113.76 R = a2 + + 1 = + 15 + 10.24 = 82.12mm [7.20] 2 2 D 62.28 r = a1 + + 1 = + 15 + 10.24 = 56.38mm [7.21] 2 2 D 113.76 H = a 2 + 1 + t = + 64 + 19.2 = 140.08mm [7.22] 2 2 L = a + R + r = 315 + 82.12 + 56.38 = 453.5mm [7.23] l = b1 + 2 + 2 = 3 + 2 15 + 2 12.8 = 58.6mm [7.24] R r 82.12 56.38 tg = = = 0.081 [7.25] a 315

S = L l + 2H (L + l) + [7.26]

2 a ( R + r 2 ) + 2ar + a ( R r ) + l[ ( R + r ) + ] = 260638.432mm 2 2 2 cos

8. Alegerea lubrifiantului si a sistemului de ungere a angrenajelor

25

Alegerea lubrifiantului pentru angrenaje se face innd seama de parametrii cinematici i de ncrcare ai angrenajelor, de tipul acestora i de caracteristicile materialelor din care sunt confecionate. Un parametru important n alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferic a roilor dinate care la ivelul cercului de divizare are valoarea: d n 3.14 64.77 1800 = w1 1 = = 6.10m / s [8.1] 60000 60000 Se pot face urmtoarele recomandri privind tipul lubrifiantului utilizat, n funcie de viteza periferic a roilor dinate: - pentru v = (0...0,4)m/ s -grafit sau bisulfur de molibden; - pentru v = (0...0,8)m/ s - unsoare; - pentru v = (0,8...4)m/ s - unsoare sau ulei - pentru v f 4m/ s - uleiuri minerale sau sintetice, aditivate sau neaditivate. n cazul folosirii uleiului ca lubrifiant pentru angrenajele cilindrice i conice se poate determina viscozitatea cinematic a acestuia folosind diagrama din figura 14. n aceast figur, n abscis apare factorul de ncrcare vitez ks / v (n MPa/m) unde: - ks este presiune Stribeck dat de relaia: Ft u + 1 2 2 Z H Z = 0.003 [8.2] kS = bd1 u

Fig.4. Vscozitatea cinematic a uleiului pentru angrenaje cilindrice i conice [Mihai Musat, Gina Stoica, Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta, 2004] 26

Pe baza vscozitii stabilite conform diagramei din figura 4, se alege uleiul adecvat din tabelul aferent anexei 1 care prezint uleiurile pentru transmisii industriale. Uleiul ales pentru ungerea angrenajului este TIN 300 EP. Alegerea sistemului de ungere, adic a unei modaliti de aducere a lubrifiantului n zona de angrenare, se face n funcie de tipul i de geometria roilor i de viteza lor periferic. a. Ungerea prin imersiune (barbotarea) se folosete pentru viteze sub 12m/s. Pentru o ungere eficace trebuie s ptrund n ulei cte o roat a fiecrei trepte. Adncimea de scufundare este de minim un modul i maxim ase module, pentru trepta rapid, iar pentru cea lent de o treime din diametrul roii sau 100 mm. n cazul angrenajului conic, dintele trebuie s ptrund n ulei pe toat limea lui. n cazul mai multor trepte de reducere, pentru realizarea unei ungeri optime a tuturor treptelor se poate utiliza o roat auxiliar din material plastic pentru aducerea uleiului la treptele care nu au nici o roat imersat n baie, sau o nclinare a planului de separaie a carcaselor, sau o fragmentare a bii de ulei n mai multe pri avnd niveluri diferite ale uleiului. Cantitatea de ulei din baie se va lua egal cu (0,35...0,7)litri pentru fiecare kilowatt transmis iar intervalul de schimbare a uleiului este uzual de (2500...3000) ore de funcionare.

9. Dopul de golire si aerisitorul 9. 1 Dopul de golire


Uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere este necesar sa fie schimbat dupa un anumit timp de functionare, in care scop reductorul este prevazut in partea inferioara cu un dop de golire a uleiului . Forma dopului de golire : cu cap hexagonal si guler , STAS 5304/80 . d - diametrul filetului M16 D = 25mm H = 7mm a = 5mm l = 13mm S = 17mm

aH

d
D

9. 2 Aerisitorul (STAS 5304/80)


Pentru a se evita aparitia unor suprapresiuni in carcasa 27

reductorului, in partea de sus a carcasei se monteaza un aerisitor, avand rolul de egalizare a presiunii din reductor cu presiunea atmosferica . Neutilizarea aerisitoarelor ar face ca aerul sub presiune sa iasa pe la etansari, antrenand uleiul din interiorul reductorului. d - diametrul filetului M10 L = 20 mm l = 12mm D = 24mm a = 3mm S = 18mm

IV Bibliografie 1) Mihai Musat, Gina Stoica, Transmisii mecanice cu reductoare


intr-o treapta, 2004

2) I. Crudu, I. Stefanescu, D. Panturu, L. Palaghian, Reductoare cu


roti dintate, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981

3) Ioan Draghici, Indrumar de proiectare in constructia de masini,


Editura Tehnica, Bucuresti

28