Cap I Notiuni teoretico aplicative cu privire la metodele de optimizare a costurilor. 1.

1 Notiuni teoretico-aplicative cunprivire la metodele de optimizare a costurilor Optimizarea Optimizarea este aciunea economic care asigur obinerea celei mai favorabile situaii intre efectul economic i efortul depus(profit maxim,cheltuieli minime).n cercetarile operaionale optimizarea este o tehnc de analiz care const n a lua in considerare toate alternativele posibile pentru a rezolva o anumit problem.Optimizarea pornete de la ipoteza c toate datele unei probleme sunt variabile;ca urmare se impune gsirea acelei combinatii a elementelor care dau cea mai bun soluie.Optimizarea are aplicabilitate in numeroase domenii din interiorul oricarui agent economic determinarea nivelului optim al stocurilor, al preturilor de v!nzare, fixarea bugetului de publicitate,numrul economic al personalului anga"at,etc. Optim Economic #riteriul sau o restricie intr$un proces de analiz economic deliberativ efectuat intr$ un sidtem, ce presupune mai multe criterii i restricii,in vederea alegerii acelei variante care asigur cea mai ridicat eficien economica,care raspunde cel mai bine intereselor economice urmrite.Otimul economic nseamn, in acelai timp, acea solutie,din cel putin dou posibile, care este cea mai bun,in sensul ca permite cel mai bine atingerea functiei$scop urmrite.%l reprezint starea atinsa in dezvoltarea economico$social a arii printr$o repartizarea raonal pe sfere si ramuri de activitate, i o utilizare cu maximum de eficien a resurselor naturale,umane i financiare,in condiiile echilibrului economic dinamic. #ostul de productie este expresia in bani a factorilor de productie consumati pentru fabricarea si desfacerea marfurilor. &laturi de alte categorii banesti ca pretul, creditul, etc., costul de productie asigura masurarea in bani a consumului de factori de productie la nivelul unitatii economice, fiind un instrument in gestionarea rationala a factorilor de productie, necesari oricarui intreprinzator. 'roducatorul are ca obiectiv fie maximizarea profitului, fie determinarea combinatiei factorilor de productie astfel incit sa se realizeze o anumita cantitate de produse la un cost minim. #ostul de productie constituie criteriul principal de fundamentare a deciziilor intreprinzatorilor privind asimilarea in fabricatie a noilor produse. (umai prin estimare simultana cit mai exact a cheltuielilor de productie si a pretului prezumtiv de vinzare al marfurilor se poate aprecia daca veniturile obtinute vor depasi cheltuielile si se va obtine rata de rentabilitate acceptabila. )e aceea, calcularea costului de productie se impune a se face inainte de a se trece la productia propriu$zisa, ca o componenta esentiala a proiectului tehnico$economic. #a parte componenta a pretului de vinzare, costul de productie constituie indicatorul esential pentru stabilirea pretului oferit de vinzator in actul de negociere a marfii cu agentii economici cumparatori. #unoscind nivelul exact al cheltuielilor de productie, vinzatorul va sti intre ce limite poate sa negocieze pretul de vinzare, astfel incit sa$si recupereze aceste cheltuieli si sa obtina si un profit. Optimul financiar Importanta costului *n economia de piata, costul constituie un instrument economic extrem de utilin fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si structura

productiei, marimea sau restrangerea ofertei de marfuri, inovarea tehnologica etc. &tunci cand efectele sau rezultatele variantelor de proiect sunt egale, criteriul de alegere a variantei optime il reprezinta nivelul mai scazut al costului. +arimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice, la un moment dat. 1.2 Metode de optimizare a costurilor ,educerea costurilor dintr$o organiza-ie se poate face prin mai multe metode, printre care se numara si sistemul .ean +anufacturing. .ean +anufacturing este in present cea mai importanta metoda de management pentru companiile de productie.+etoda se utilizeaza *n corelare cu instrumental calitatii denumit /0 sigma1,are la baza sistemul de productie 2o3ota. .ean +anufacturing inseamna cellule sau linii de asamblare flexibile,munci mai complexe, muncitori inalt caloficati,produse bine facute,o varietate mult mai mare de parti interschimbabile,obilgatoriu o calitate excelenta,costuri reduse prin inbunatatirea procesului de productie,piete internationale si competitie mondiala..ean +anufacturing sau productie la costuri minime,reprezinta o filozofie de productie care determina reducerea duratei de la comanda clientului pana la expedierea produsului,prin eliminarea pierderilor. &vanta"ele acestei metode sunt numeroase; $4e vizualizeaza fluxul de materiale,dar si fluxul de informatii care insoteste miscarile si prelucrarile de materiale $se poate determina cu precizie relativ mare timpul total necesar pentru iesirea primului produs de tip nou de pe fluxul considerat. $se pot analiza efectele produse de modul de lucru de la fiecare post de pe flux. )ar toate aceste avanta"e apar doar atunci cand metoda este aplicata corect,ceea ce inseamna stapanirea si utilizarea consegventa a unor indicatori de proces si a unor metode de cuantificare si masurare a marimilor cu a"utorul carora sa se poata obtine informatiile ce definesc performantele procesului realizat.

1.2.1 Metode de optimizare a costurilor directe n ma"oritatea ramurilor industriale,costul cu materiile prime 5i materialele directe reprezint unul din principalele elemente de cost,ca 5i pondere n costul unitar complet. #ostul material direct este unul 6util1, n sensul c exist o rela-ie direct cauzal ntre consumurile de materii prime 5i materiale 5i valoarea creat pentru consumatorul final, reprezentat de produsul finit, lucrare sau servicie achizi-ionat de acesta. &ceasta deoarece materiile prime 5i o parte din materialele consumabile sunt ncorporate nemi"locit n produsul finit, n timp ce alt parte a materialelor consumabile sunt consumate pentru a facilita ob-inerea produsului respectiv. ,educerea costurilor cu materiile prime 5i materiale directe pe unitate de produs se poate realiza fie prin reducerea volumului materiilor prime 5i materialelor consumate, fie prin reducerea pre-urilor de achizi-ie a acestora. #um pre-ul de achizi-ie a materilor prime 5i materialelor se formeaz n rela-iile de transferuri ntre ntreprindere 5i furnizorii acesteia, analiza costurilor nu dispune de informa-ii pentru a efectua o astfel de analiz. ,educerea pre-urilor de achizi-ie, poate fi realizat prin reducerea pre-urilor de cumprare, precum 5i a celorlalte componente a pre-urilor de achizi-ie costurile cu transportul, manipularea, stocarea materilor prime 5i materialelor

consumabile. &ceast component a modelului este vizat de analiza cheltuielilor, deoarece opereaz cu informa-ii 5i instrumente pentru prelucrarea acestor informa-ii. #onsumul specific de materii prime 5i materiale reprezint elementul, prin a crui reducere se poate ob-ine reducerea costurilor materiale directe din perspectiva analizei costurilor. ,educerea consumului specific trebuie, ns, realizat n a5a mod, nc!t s nu afecteze calitatea produc-iei. & doua posibilitate ar fi reducerea cantit-ii de materii prime 5i materialelor consumabile integrate n produse, prin reg!ndirea produsului, mbunt-irea acestuia. &stfel spus, reproiectarea produsului n a5a fel, nc!t consumul specific util de materii prime 5i materiale s se reduc, n timp ce produsul s 5i pstreze func-iile anterioare, la nivelul parametrilor anteriori reproiectrii sau chiar cu adugarea unor func-ii noi 5i7sau ameliorarea parametrilor func-iilor vechi.&cest tip de solu-ii de reducere a consumurilor specifice, ns, presupune eforturi ma"ore, concretizate n costuri ridicate, ntinse pe perioade relativ lungi de timp.2ehnicile utilizate n acest scop sunt laborioase, necesitand resurse umane nalt calificate, precum 5i investi-ii n cercetare$dezvoltare, cu un mare risc de nerecuperare. &stfel, se pot nominaliza urmtoarele metode de reducere a consumurilor specifice utile, cum ar fi analiza $ valorii; $,88888888 concuren-ei; $metoda combina-iilor; $analiza punctelor slabe a consumurilor materiale; $nlocuiri de materiale; $analiza procesului de fabrica-ie. 2otu5i n primul r!nd, o ntreprindere ar trebui s$5i ndrepte aten-ia ctre cea mai elementar 5i mai 6ieftin1 solu-ie de reducere a costurilor materiale directe mbunt-irea modului de organizare a proceselor de gestiune 5i consum a materiilor prime 5i materialelor consumabile directe. 1.2.2 Sisteme de opyimizare a cheltuielilor indirecte #heltuielile indirecte, ca element al costurilor de productie sunt formate in general din cheltuieli de intes general si de executare a lucrarilor si din cheltuieli administrative. )in analiza structurii cheltuielilor indirecte ale unitatilor de constructii$monta",sunt de relevat unele aspecte menite sa contribuie la efectuarea acestora in cadrul unui regim accentuat de economii. 'rima categorie,formata din cheltuielile de interes general si executarea lucrarilor,prezinta o pondere mare in totalul chltuielilor indirecte (aproximativ 9:;).*n ordinea marimilor procentuale se cuprind cheltuielile cu retributia personalului in medie circa <=; din totalul cheltuielilor indirecte,retributiile suplimentare ale muncitorilor,inclusiv cota de asigurari sociale(in medie :=;),cheltuielile privind micul utila" pentru constructii si cele pentru incercari,cercetari,experimente,standardizari,studii,inventii(circa <;)amortismente platite pentru cladirile si celelate fonduri fixe de interes general. Optimizarea volumului de interes general este necesar sa reflecte,de regula,o buna organizare, conducere si deservire a procesului de productie la locul de munca si sa constituie la indemana conducerilor unitatilor de constructii$monta" instrumentulde marire a eficientei acestor activitati.

& doua categorie, cheltuielile administrative au o pondere mai redusa in totalul cheltuielilor indirecte(aproximativ >?;)..a dimensionarea su limitarea rationala a acestor cheltuieli a contribuit in mare masura introducerea unui sitem de elaborare si executare a planurilor de cheltuieli administrative, care se bazeaza pe normative financiare ce reprezinta limta maxima pentru fiecare fel de cheltuiala,volumul lor,prealabil aprobarii planului avizandu$se de organele financiar$bancare. *n ceea ce priveste elaborarea si dimensionarea planului pentru alte categorii de cheltuieli indirecte,indeosebi cele privind amena"area si intretinerea locului de munca,predarea lucrarilor, alte cheltuieli generale, aceste a continua sa se faca pe baza realizarilor din anii precedenti si fara a avea pentru fundamentarea lor norme si normative unitare stabilite pentru aceste categorii de cheltuieli,astfel planul chletuielilor indirecte sa devna integral un istrument de conducere mobilizator in identificarea rezervelor interne,in folosirea la maximum de eficienta a mi"loacelor materiale si banesti si reducerea acestor cheltuieli. #omponentele cheltuielilor indirecte examinate in modul prezentat mai sus apreciem ca pot folosi la optimizarea si palnificarea cat mai corespunzatoare a acestor categorii de chltuieli la nivelul unitatilor de constructie$monta" si al organelor tutelare precum si la organizarea unei urmariri eficiente in executie a efectuarii acestora in ccadrul nivelului planificat pe fiecare categorie din aceasta. >.:.:.>. Procedeul suplimentarii in repartizarea cheltuielilor indirecte. 4e utilizeaz un singur procedeu, respectiv procedeul suplimentarii, dar aplicat sub mai multe forme si variante. &cestea au drept scop repartizarea cheltuielilor indirecte pe purttor de cost, lu!nd in considerare particularitatile fiecrei cheltuieli de rapartizare si a bazei de repartizare. a. 'rocedeul suplimentarii in forma clasica, acesta avand mai multe variante $ varianta coeficientului unic ( global) $ varianta coeficientilor diferentiati $ varianta coeficientilor selectivi. a.>.). 'rocedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientului unic sau global presupune ca pentru intreaga masa de cheltuieli indirecte de repartizat se aplica (se utilizeaza) un singur coeficient unic sau global. 4e foloseste pentru repartizarea cheltuielilor generale si de administratie. a.:.). 'rocedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor diferentiati presupune utilizarea mau multor coeficienti, respectiv cate un coeficient pentru fiecare fel sau categorie de cheltuieli. 4e utilizeaza pentru a se stabilii o legatura mai stransa intre cheltueilile de repartizat si baza de repartizare. 4e aplica indeosebi pentru cheltuielile indirecte de productie, dar poate fi aplicat si pentru cheltuielile generale si de administratie. a.<.). 'rocedeul suplimentarii in forma clasica in varianta coeficientilor selectivi presupune ca pe langa alegerea de baza diferentiate pe fel sau categorie de cheltuieli, sa se stabileasca si

produsele asupra carora se face repartizarea. 4e aplica in exclusivitate pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie. #heltuielile indirecte de productie pot fi pe fel de cheltuieli @ amortizare, salarii, reparatii, energie, etc. sau pe cele doua categorii de cheltuieli, respectiv $ cheltuieli cu intretinerea si functionarea utili"elor; $ cheltuieli generale ale sectiei sau ale centrului de responsabilitate. 1.2.2.2. %2&'% de lucru in aplicarea procedurii suplimentarii &legerea criteriului sau a bazei de repartizare $ trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre cheltuiala directa de repartizat si baza de repartizare. )eterminarea coeficientului de repartizare
K = Cheltuieli.indirecte.de.repartizat Baza.de.repartizare

)eterminarea cotei de cheltuieli de investitii ce revine fiecarui purtoator de cost.

, " A b" B C Dnde ," @ cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului b" @ baza de repartizat a productiei " C @ coeficientul de repartizare

Cheltuieli.indirecte.de.repartizat K= = Baza.de.repartizare
unde i @ articolul de calculatie #h*i @ cheltuieli indirecte pe calculatie

Ch
i => n

Ii

b
j =>

1.2.3 Metode de optimizare a influentelor exogene )esfasurarea activitatii agentilor economici ntr$un mediu concurential specific economiei de piata impune reconsiderarea relatiilor dintre agentii economici si mediul ambiant. 2ranzitia spre economia de piata si nfaptuirea obiectivelor acestei etape de evolutie economica subliniaza necesitatea restructurarii profunde a. relatiilor dintre agentii economici si mediul ambiant. +ultitudinea de variabile endogene si exogene specifice evolutiei firmei n contextul economico$social contemporan implica analiza atenta a elementelor care influenteaza n mod hotar!tor evolutia actuala a agentului economic. Mediul am!iant include toate elementele e"o#ene firmei$ de natura economica$ tehnica$ politica$ demo#rafica$ culturala$ stiintifica$ or#anizatorica$ %uridica$ psihosociolo#ica$ educationala si ecolo#ica ce marcheaza sta!ilirea o!iectivelor acesteia$

o!tinerea resurselor necesare$ adoptarea si aplicarea deciziilor de realizare a lor . &O. Nicolescu$ Mana#ement $ 1''2(

Eactorii de influenta ai mediului ambiant asupra agentului economic %volutia agentului economic si a managementului acestuia sunt orientate n mod semnificativ de factorii de influenta ai mediului ambiant. 'otrivit divizarii mediului firmei n mediu intern si mediu extern, se evidentiaza principalii factori ai mediului ambiant (fig. >.>.), astfel

Mana#ementul transformarii mediului am!iant n primul r!nd este necesara stabilirea clara a strategiei de dezvoltare a resurselor firmei. 'unctul de plecare n stabilirea strategiei l constituie o corecta identificare a nevoilor sociale n corelatie cu cerintele impuse de mediul ambiant al firmei. Dlterior se stabilesc prioritatile n sistemul firma $ mediu, se determina oportunitatile, se formuleaza obiectivele cresterii resurselor tin!nd seama de raritatea acestora si nu n ultimul r!nd se procedeaza la evaluarea resurselor financiare necesare implementarii strategiei. 'e baza strategiei de dezvoltare se stabilesc tacticile firmei n interactiunea agent economic $ mediu ambiant, urm!nd principiile generale ale organizarii n stabilirea obiectivelor de crestere ale firmei. 'e baza strategiilor si tacticilor stabilite se poate trece *a managementul propriu zis al transformarii mediului ambiant, respectiv la implementarea firmei n acest mediu. %ste partea cea mai FtehnicaF, are un caracter practic accentuat si succesul 7 insuccesul implementarii conduce la validarea 7 invalidarea strategiei si tacticilor adoptate. &sa cum rezulta din figura de mai "os, se pune un accent deosebit pe optimizarea sistemica a firmei, asigurarea caracterului functional al tuturor sistemelor 7 subsistemelor firmei, asigurarea cresterii firmei (cuantificata n marimi comparabile).

'rin managementul transformarii mediului ambiant se poate dezvolta sistemul, interrelatia dintre firma si mediul ambiant. &plicarea necorespunzatoare a managementului transformarii mediului ambiant n cadrul firmei sau aplicarea acestuia ntr$un numar nesemnificativ de firme dauneaza procesului general de management al transformarii mediului ambiant la nivel agregat, macroeconomic.

*n conditiile in care costul de productie constituie facotorul hotarator al formarii beneficiului necesar constituirii fondurlor stabilite de noul mecanism economic, apare ca o necesitate obiectiva cresterea reolului reducerii sistematice a cheltuielilor de productie,si indeosebi a

chltuielilor materiale.*n caest context, o mare importanta are analiza aprofundata a costurilor de productie pe total si pe elemente componente ,care sunt influentate de o multime de factori tehnici,economici si organizatorici ce depind direct sau indirect de unitatile de constructie$ monta". )in examinarea activitatii practice desfasurate de aceste unitati si in special de cele rentabile,rezulta sintetic ca principalii factori care determina reducerea costului de productie de constructii$monta", il reprezinta cresterea nivelului productivitatii muncii si ritmul de sporire continua a acesteia, scurtarea duratei de executie a lucrarilor, economisirea riguroasa a tuturor resurselor materiale,re ducerea cheltuielilor cu manopera,cu utila"ele de constructii si a cheltuielilor indirecte aplicand un regim strict de economii la stabilirea si anga"area lor. *n valorificare integrala a acestor factori,un rol important il au perfectionarea si folosirea rationala a fortei de munca,prin imbunatatirea tehnologiei de executie a lucrarilor, dezvoltarea industrializarii constructiilor prin aplicarea la scara larga a prefabricatelor,astfel ca santierele sa devina integral platforme de monta", prin cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor,folosirea la deplina capacitate si intensiva a utila"elor ,ridicarea permanenta a nivelului de organizare si de conducere a productiei si a muncii indeosebi prin concentrarea si specializarea fortelor,aplicarea acordului global,precum si prin cresterea calitatii lucrarilor executate. #resterea productivitatii muncii este prima si cea mai importanta dinctre sarcinile economice si constituie ,pe de o parte,principala sursa a cresterii productiei de constructii$ monta" realizate, a scurtarii duratei de executie a lcrarilor, a"ungandu$se in ultimii ani ca sporul productiv sa acopere integral sporul de productie,si reducerea numaruluid e muncitori inregidtreati,iar pe de alta parte ,factorul de terminant pentru reducerea costurilor de productie ,fiind astfel un deteerminant esential al eficientei. Dn alt factor al cresterii productivitatii muncii il reprezinta asigurarea unei dotari tehnice corespunzatoare cu fonduri fixe si indeosebi cu utila"e de constructii si mi"loace de transport cu randament inalt si cu tehnologii de ultima generatie.