UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE

Facultatea de Inginerie Mecanica

Disciplina: Mecanisme si Organe de Masini

PROIECT LA ORGANE DE MAINI

AN II

CATEDRA DE CONSTRUCTII DE MASINI

Responsabil de disciplina:

Asist.univ.dr.ing. Marius ALEXANDRESCU

Student:
ANUL II IEDM

Anul Scolar 2007-2008

Tema de proiectare

Sa se proiecteze un redactor cilindric cu o treapta de transmisie prin care se

actioneaza o pompa centrifugala timp de 8 ore in mers continuusi fara vibratii.
Transmisia dintre motorul electricasincron de actionare si redactor se face prin
curele trapezoidale
Date de proiectare:
- raportul de transmisie a reductorului

i=4

-puterea motorului electric P=50kw

-turatia arborelui de intrare in redactor

ni=700 rot/min

Cuprins
Consideratii generale
Reductoare cu angrenaje cilindrice
Prezentarea variantelor constructive
Varianta constructiva aleasa
Schema cinematica
Norme de protectia muncii
Memoriu justificativ de calcul
1. Date initiale
2. Alegerea valorilor medii ale randamentelor
3. Calculul turatiilor pe arbori
4. Stabilirea momentului de torsiune
4.1. Momentul de torsiune pe arboreale de intrare
4.2 Momentul de torsiune pe arborele de iesire
5. Calculul puterii pe arbori
5.1 Puterea pe arborele de intrare
5.2 Putera pe arborele de iesire
6. Alegerea materialului pentru roti dintate
7. Alegerea numarului de dinti
8. Presiunea de contact admisibila
9. Modulul angrenajului
10. Diametrele de divizare
11. Distanta axiala elementara
12. Raportul de angrenare
13. Elementele cremalierei de referinta STAS 821/82
14. Unghiul de angrenare
15. Suma deplasarilor de profil
16. Coeficinetul de modificare a distantei axiale
17. Coeficinetul de scurtare a inaltimii dintelui
18. Diametrele cercurilor de cap
19. Diametrele cercurilor de picior
20. Inaltimea dintelui
21. Diametrul cercurilor de baza
22. Diametrele cercurilor de rostogolire
23. Pasul pe cercul de divizare
24. Latimea rotilor
25. Gradul de acoperire al angrenajului
26. Lungimea peste dinti
27. Numarul de dinti care se poate executa fara sa apara ascutirea la varf
28. Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere
29. Calculu fartelor care actioneaza in angrenaj
29.1. Forta normala pe arboreal 1
29.2.Forta tangentiala pe arboreal 1
29.3.Forta radiala pe arboreal 1

29.4. Puterea de calcul

29.5. Momentul de torsiune de calcul
29.6. Forta normala de calcul pentru arboreal 1
29.7. Calculul de rezistenta al angrenajului cu dinti drepti
29.8. Forta normala pentru arborele 2
29.9. Forta tangentiala pe arborele 2
29.10. Forta radiala pentru arborele 2
29.11. Puterea de calcul pentru arborele 2
29.12. Momentul de torsiune pentru arborele 2
29.13. Forta normala de calcul pentru arborele 2
29.14. Calculul de rezistenta al angrenajului cu dinti drepti
30. Calculul reactiunilor pe arbori
30.1. Reactiunile pe verticala
30.2. Reactiunile pe orizontala
30.3. Determinarea momentelor de incocoiere

Consideratii generale
Proiectarea este o activitate tehnica desfasurata in vederea intocmirii
documentatiei strict necesare pentru executarea unui ansamblu, masina.
Masina reprezinta un complex de corpuri materiale cu functii si miscari
determinate, destinat sa execute un lucru mechanic util legat de un process de productie
sau de transformare a energiei.
Organelle de masini sunt parti constructive ale complexului masina fiind definite
ca organe de masini care pot avea forma sau forme asemanatoare si cu posibilitate de
proiectare specifica.
Proiectarea masiilor si a organelor de masini trebuie sa satisfaca urmatoarele
cerinte principale: functionare superioara, fiabilitate ridicata, executie si exploatare cat
mai eficienta din punct de vedere economic, siguranta in exploatare.
Transmisile mecanice dintre motor si masina de lucru maresc sau micsoreaza
viteza,respective momentul transmis, modifica traiectoria sau caracterul miscarii,
modifica sensul sau planul de miscare, regleaza si modifica viteza,sumeaza miscarea si
momentele de transmis pe la mai multe motoare sau distribuie miscarea la mai multe
masini sau organe de lucru, protejeaja organelle masinii motoare contra suprasarcinilor.
Transmisile mecanice pot fi prin angrenare si prin frecare. Transmisile prin
angrenare cu raport de transmitere constant montate in carcase inchise se numesc
reductoare cand reduce turatia siamplificatoare cand maresc turatia.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie
ca subansamble isolate, fie ca facand parte din ansamblul unei masini. In functie de
pozitiile relative ale arborelui motor si condos reductoarele se construiesc cu roti dintate
cilindrice, cu roti conice si roti pseudoconice sau in combinatii de roti conice sau
angrenaje melcate
Reductoarele dupa tipul angrenajului pot fi: cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate sau combinate.
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le
prezinta: raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu
incarcari de la cativa newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randament ridicat
intretinere simpla si ieftina
5

Ca dezavantaje se mentioneaza: cost ridicat relativ, executie si montaj de precizie,

producerea de zgomot, socuri si vibratii.

Reductoare cu angrenaje cilindrice

Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita unei game
largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se poate realize cu ajutorul lor cat si a
posibilitatii tipizati si executiei in uzine specializate.reductoarele cu angrenaje cilindrice
pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,inclinati in V, cu dantura
exterioara si, foarte rar cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a
rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse,
cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare.
Numarul de trepte al reductoarelor depinde de raportul de transmitere ,, i . la
reductoare cu o treapta, i=1,2.6,3 (maxim 8).
Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pana la 515 kW cand ungerea
se face prin barbotare si pana la 950kW cand ungerea este fortata.randamentul este
0,98.0,99 in cazul variantei cu dinti drepti.
Componentele principale ale reductorului cu o singura treapta de reducere sunt
urmatoarele: carcasa reductorului, cei doi arbori(de intrare si de iesire), rotile dintate,
lagarele, elementele de etansare, dispozitivele de ungere, capacele, indicatorul de nivel al
uleiului, aerisitorul, elementele pentru ridicarea reductorului, dopul de golire, organelle
de asamblare.
Carcasa reductorului se compune in general din doua parti: corp si capac
asamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile de centrare
sun necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul
reductorului. Carcasa se realizeaza de cele mai multe ori prin turnare avand nervure de
rigidizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de frabricate carcasele se pot
realize si prin sudura. La constructiile sudate cresc cheltuielile legate de manopera, dar se
reduce cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei.
Pentru fixarea reductorului pe fundatia sau pe utilajul unde urmeaza sa
functioneze, in corp sunt prevazute gauri prin care intra suruburile de prindere.
6

Carcasa reductorului se va realize prin turnare se allege o fonta cenusie cu grafit

laminar, turnata in piese STAS 586-82 marca Fc150 fiind o fonta ieftina si usor de turnat,
fonta cenusie cu grafit laminar este o fonta uzuala in constructia carcaselor de reductoare
cu forma simpla.
Arbori sunt realizati de obicei cu sectiune variabila, avand capetele cu diametru si
lungimea standardizata, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune.
Arborele pe care se introduce miscarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul
cilindric, cu pinionlu conic sau cu melcul din motive de reducere a gabaritului si cresterii
rezistentei pinionului.
Arbori vor fi executati din otel carbon obisnuit STAS 500-1-68 si otel carbon de
calitate STAS 880-60.
Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcata sunt montate pe arboripe baz
arecomandarilor prezentate, prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu ajutorul
umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere. In cazul cand dantura se executa din
materiale deficitare se recomanda executarea rotii din doua materiale.
Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. In primul rand
se folosesc oteluri de imbunatatire dintre care otelurile carbon cu 0,4-0,6% C si otelurile
cu 0,35-0,45%C slab aliate cu Mn, Cr, Cr-Mo, Cr-Ni-Mo.
Otelurile nealiate si cele aliate cu Cr, Cr-Mo, Cr-Ni se utilizeaza simplu
imbunatatite uneori, aplicandu-se calire superficiala, iar la cele aliate cu Cr-Mo, Cr-Ni o
eventuala cianurare. Otelurile Cr-Ni-Mo se preteaza cu deosebire, la roti dintate cu modul
mare.
Rotile reductorului sun slab solicitate cu viteze mici si presiuni specifice mici,
astfel pinionul se realizeaza din olc 45 iar roata condusa din 50VCr11.
Lagarele in general sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role.
Uneori la turatii mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea
rulmentilor se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in
acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau a piulitelir
speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in O sau in X.

Elementele de etansare: Etansarile sunt partile componente ale unui ansamblu

care indeplinesc urmatoarele functii: separa spatii in care se afla fluide la presiune
diferite, impiedica patrunderea in zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale
circuitelor hidraulice, a impuritatilor, impiedica pierderile, scapari de lubrifiant. In
alegerea solutiei pentru asigurarea etansarii se tine cont de : felulu lubrifiantului, sistemul
de ungere, conditiile mediului inconjurator(praf,pericol de patrundere a unor corpuri
straine)viteza periferica a arborelui, temperature de lucru, solutia constructive aleasa.
In constructia reductoarelor se intalnesc etansari cu contact intre piese fixe si
rotative, si etansari fara contact intre piese cu miscare relative de rotatie.
Etansarea dintre carcvasa reductorului si capacele rulmentilor se realizeaza cu
inele O STAS 7320-80. Garniturile plate sunt subtiri si permit o deformatie mica, astfel
lungimea de centrare a capacului va fi dimensionata fie sa atinga inelul exterior al
rulmentului fie sa realizeze jocul necesar, numai dupa strangere. Din acest motiv
etansarea capacelor rulmentilor fara de corpul reductorului este mai comod de realizat cu
ajutorul inelelor O.
Etansarea cu mansete de etansare pentru arbori in rotatie se face cu mansete de
rotatie cu buza de etansare STAS 7950/2-87 in cazul in care : diferenta de presiune intre
mediile etansate nu depaseste 0,05 MPa, viteza periferica a arborelui fata de manseta de
etansare de maxim 10/s.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungeri cu ulei sau unsoare
considerate a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu
ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind
diverse constructii de dispozitive de ungere.
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea
etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din redactor in cele mai multe cazuri este executat
sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respective nivelul minim al
uleiului, sau sub forma unor vizoare motoare montate pe corpul reductorului.
Capacele de vizitare au rolul de a permite supravegherea periodica a starii de
uzura a dintilor din redactor adoptandu-se un capac dreptunghiular.

Dopuri de golire uleiul din carcasa reductorului, utilizat pentru ungere, este
necesar sa fie schimbat dupa un anumit timp de functionare in acest scop reductorul este
prevazut in partea inferioara cu un dop de golire a uleiului. Forma dopului de golire este
cu un cap hexagonal si guler.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate in
carcasa reductorului sub forma unor inele de ridicare tip surub STAS 3186-77.
Lubrifianti: Intr-o cupla de frecare lubrifiantul are urmatoarele functii principale:
-

reducerea frecarii si uzarii

protectia suprafetelor cuplei de frecare impotriva oxidarii

eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare

evacuarea caldurii din zona de contact

Astfel de angrenaje cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaza in aceste
angrenaje depinde de:
-

geometria danturii

marimea alunecarilor specifice

sarcina

rugozitatea

duritatea hidrodinamica
Astfel , ungerea poate fi: mixta, la limita, elastohidrodinamica sau chiar

hidrodinamica. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare in baie de ulei. In

acest scop cate o roata dintr-un angrenaj este introdusa in baia de ulei pana la
inaltimea unui dinte insa cel putin 10mm si fara a depasi de 6 ori modulul. Perioada
de schimbare a uleiului este de 1000-5000 ore de functionare. La reductoare noi,
rodate, uleiul se schimba dupa 200-300 ore de functionare.
Aditivi sunt substante care, adaugate uleiurilor de baza , le amelioreaza unele
proprietati si le confera altele noi.
Se allege un ulei cu aditivi H-A STAS 9691-87 fiind o incercarcare de sarcina
medie.
Astfel pentru ungerea rulmentilor ce se utilizeaza in lagarele reductoarelor se
folosesc uleiurile minerale si unsori consistente. Alegerea lubrifiantilor pentru lagare
cu rulmenti si stabilirea intervalelor de ungere, se face in functie de marimea, turatia,

sarcina si temperature de lucru a rulmentului. Ungerea cu unsoare consistenta este

avantajoasa deoarece conduce la: constructii simple alea lagarelor, etansare mai
simpla si la un cost mai redus, protejarea mai buna a rulmentului contra agentiilor
externi ,pierderi de lubrifiant mai mici. Se allege o unsoare pe baza de sapun de
sodium si calciu STAS 1608-84.

Prezentarea variantelor constructive

In figura 1 este prezentata o varianta constructiva de reductor cu arbori plasati in
planul vertical, iar planul de separatie este orizontal. Ungerea angrenajului si a
rulmentilor se realizeaza prin scufundarea in ulei a pinionului pe inaltimea dintelui.
Nivelul uleiului nu trebuie sa treaca peste centrul celui mai inferior corp de rulare a
rulmentului. Prin barbotarea uleiului in timpul functionarii reductorului, se asigura atat
ungerea angrenajului cat si a relmentilor.

10

Fig 1
In figura 2 arbori sunt plasati intr-un plan orizontal, fata de suprafata de asezare a
reductorului. Pentru ungerea, prin barbotare, a angrenajului si a rulmentilor se scufunda
in baia de ulei roata mare, pe o inaltime care sa nu treaca peste o treime din diametrul
exterior al rotii. Reductorul este prevazut cu un capac frontal avand planul de separatie
perpendicular pe axele arborilor.

11

Fig. 2- a

12

Fig. 2-b

In varianta prezentata in figura 3 capacele rulmentilor sunt fixate in carcasa , fara

sa se utilizeze suruburi de prindere. Aceasta solutie se poate aplica numai atunci cand
avem rulmenti radiali care nu necesita reglare axiala. Referitor la forma carcasei se
observa tendinta de reducere a gabaritului prin practicarea unor adancituri in carcasa
necesare pentru suruburile de fixare a reductorului pe fundatie sau utilaj. Nivelul uleiului
se verifica cu ajutorul unui dop filetat plasat la inaltimea pana la care trebuie sa fie uleiul.
Se toarna ulei in redactor pana cand incep sa curga prin acest orificiu filetat dupa care se
insurubeaza dopul filetate.

13

Fig. 3

14

Varianta constructiva aleasa

Am ales varianta din figura de mai jos din urmatoarele considerente:
- pinionul este executat corp comun cu arboreal de intrare
- carcasa reductorului este turnata din 2 bucati cu plan de separatie orizontal
rezultand o posibilitate de montaj a arborelui mai buna
- ungerea rotilor rintate se efectueaza prin barbotare si stropire cu ulei de catre
rotile dintate
- arboreal de intrare si iesire sunt etansate prin montarea mansetelor de etansare
- asamblarea carcasei superioare si inferioare se realizaza cu suruburi, centrarea
lor fiind asigurata de stifturi de centrare
- fixarea capetelor de etansare se face cu suruburi, ceea ce face ca, constructia sa
fie mai compacta

15

16

Schema cinematica

Norme de protectia muncii

Pentru a evita pericolul de accidentare sau luat urmatoarele masuri:
-

toate muchiile sau zonele ascutite au fost prevazute cu tesituri sau zone de
racordare pentru a diminua riscul unor accidente;

trebuie respectate regurile de protectie a muncii din atelierul de productie

trebuie respectate intocmai regulile de intretinere a dispozitivului

la aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru si se va inlocui piesa

defecta;

avand in vedere ca reductorul este foarte greu, acesta a fost prevazut cu inele de
ridicare pentru a putea fi transportat cu ajutorul macaralei. Este interzis
transportarea manuala a acestuia.

este interzis sa se atinga partile in miscare ale reductorului in timpul functionarii

acestuia

17

inainte de punerea in functiune a reductorului se vor verifica suruburile de fixarea

acestuia pe support si mai ales suruburile de fixare a rotilor exterioare pe capetele
de arbori

daca in timpul functionarii apar zgomote necaraqcteristice functionarii

reductorului, acesta se va opri imediat si se va chema personalul de intretinere

avand in vedere ca reductorul este actionat de un motor electric, trebuie

resprectate normele de protectia muncii referitoare la motoarele electrice si la
lucrul cu utilaje aflate sub tensiune

este preferat ca elementele mecanismului sa se vopseasca pentru a nu rugini.

Memoriu justificativ de calcul

1.Date initiale
- puterea motorului electric
- turatia arborelui de intrare in redactor
- raportul de transmitere a reductorului

p=5kw
ni=700 rot/min
i=4

2.Alegerea valorilor medii ale randamentelor

- c =0.99
randamentul curelelor
- r =0,9925 randamentul lagarelor cu rulmenti
- rd = 0.97
- = 0.95
3. Calculul turatiilor pe arbori
n
i1, 2 = 1 =4 n 2 =175
n2
4. Stabilirea momentului de torsiune
4.1. Momentul de torsiune pe arboreale de intrare
T1 =

30 * 10 6 P
= 68209,2613
n1

4.2 Momentul de torsiune pe arborele de iesire

T2 T1 i1, 2 259195,19294

5. Calculul puterii pe arbori

5.1 Puterea pe arborele de intrare
P1 P c 4.95

5.2 Putera pe arborele de iesire

P2 P1 4,7025

18

6. Alegerea materialului pentru roti dintate

Pentru rotile dintate alegem OLC 45imbunatatit.
Pentru proiectarea rotilor dintate alegem:
- raportul b/m=15
- factorul zonei de contact Z H =2,5
- factorul de material Z E = 190 N / mm 2
7. Alegerea numarului de dinti
Alegem z1 =17 pentru a nu aparea interferente
z 2 i1, 2 z1 =68
8. Presiunea de contact admisibila

z
Hp H lim NT Z c Z v Z R ZW Z X
S H lim
Consideram pentru dimensionare
Z NT 1 ; Z L 1;
ZV 1 ;
ZW 1 ;
Z X 1; S H lim 1.15
2
H lim 590 N / mm
9. Modulul angrenajului
m 3,6

Z Z
T1
i1, 2 H E

b 2
Hp

z1
m

3.93009

m STAS =4

10. Diametrele de divizare

d1 m STAS z1 4 17 68 mm
d 2 m STAS z 2 4 68 272 mm
11. Distanta axiala elementara

d1 d 2 mSTAS z1 z 2 4 17 68

170 mm
2
2
2

distana axial standardizat este a w a STAS 180 mm

12. Raportul de angrenare
z
68
u 2
4
z1 17
13. Elementele cremalierei de referinta STAS 821/82

19

pentru

OLC

45

 20 0
ha m ha* 4 1 4mm
h f m h *f 4 1 5mm
c m c * 2,5 0,25 0,625mm

f m *f 2,5 0,38 0,95

14. Unghiul de angrenare

cos w

a
a STAS

cos

170
cos 20 0 0,887443
180

w arccos w arccos 0,887443 27,4408 o

15. Suma deplasarilor de profil:

x1 x2

z1 z2 inv w inv 2,96847

2 tan

x1 x2
1,484235
2
z1 z 2
42,5
2
x1 1,42 x2 x1 x2 x1 1,54847
16. Coeficinetul de modificare a distantei axiale
a
a
y STAS
25
mSTAS
17. Coeficinetul de scurtare a inaltimii dintelui
k x1 x2 y 0,46847
18. Diametrele cercurilor de cap
d a1 d 12ha 76

d a 2 d 2 2ha 280

19. Diametrele cercurilor de picior

d f 2 mSTAS z 2 2ha* 2 x2 2c * 274,38992

20. Inaltimea dintelui

h ha h f 9

21. Diametrul cercurilor de baza

d b1 d f 1 c 70,36

d b 2 d f 2 c 275,38992

20

22. Diametrele cercurilor de rostogolire

cos
72,0034
cos w
cos
d2
276
cos w

d w1 d1
d w2

23. Pasul pe cercul de divizare

p m 12,56637

24. Latimea rotilor

b1 a d a 63
b2 b1 d b 66

a -factorul latimii danturii

d a 0,35

d b 1,...,4

25. Gradul de acoperire al angrenajului

d
cos a1 b1 0,92578 a1 22,21373
d a1
tan a1 0,640435

cos a 2

db2
0,983535 a 2 10,41156
da2

tan a 2 0,52439

z1
z2
tan a1 tan w tan a 2 tan w 1,14970
2
z1

1 condtie indeplinita.

26. Lungimea peste dinti

N1 2

WN 1 m N1 0,5 2 x1 tan z1 inv cos 10,47557

N2 8

WN 2 m N 2 0,5 2 x2 tan z 2 inv cos 76,87023

27. Numarul de dinti care se poate executa fara sa apara ascutirea la varf
m
z
ra STAS 1 34
2
z1 cos
cos a
0,573 a 54,98436
z1 2ha 2 x1
inv a tan a a 0,46766

21


2 x1 tan
2
za
4,91
0,2 mSTAS
inv inv a
2ra
28. Verificarea danturii la solicitarea de incovoiere
k A 1 pentru masina antrenata
k F 1,25 pentru clasa de precizie
k F 1

kV 1,289
YFa 2,75
YSa 1,7

V1

d w1 n1
60 100

Y 0,37
u 1
d
a 1,75
2
b
m d z1 30
m
b m m 120

2T1 k A kV k F k F k F
b m d w1

YFa YSa Y 6,31537

29. Calculu fartelor care actioneaza in angrenaj

29.1. Forta normala pe arboreal 1:
2 M T1
Fn1
2016,221051 [ N ]
d w1 cos
29.2. Forta tangentiala pe arboreal 1:
Ft1 Fn1 cos 1894,62275 [ N ]

29.3. Forta radiala pe arboreal 1:

Fr1 Ft1 tan 746,42452 [ N ]

29.4. Puterea de calcul:

kV 1,15 factor dynamic
k H 1,15 factor de repartizare a sarcinii
k S 1,25 factor de suprasarcina
c f kV k H k S 1,653

Pc c f P 6,636 kw

29.5. Momentul de torsiune de calcul:

M TC c f M T 1 112749,90892

29.6. Forta normala de calcul pentru arboreal 1:

FNC c f Fn1 3332,81339

29.7. Calculul de rezistenta al angrenajului cu dinti drepti

22

29.7.1. La arboreal 1-presiunea de contact

k C 1,77 factor al punctului de rostogolire
k m 85 factor de material
b 98 latimea rotii
F c i 1
H k C k m t1 f 1, 2
129,3945225 [daNmm]
d w1 b i1, 2
29.7.2. La incovoiere la arboreal 1
k f 2,42 factor de forma
k pb 1,12 factor de repartitie a sarcinii
k 1 factor de repartitie frontal
c Fi k S kV k pb k 1,61 solicitare la incovoiere
F c
p t1 Fi k F 19,064641
bm
29.8. Forta normala pentru arborele 2:
2 M t2
Fn 2
1915,40334 [ N ]
d w 2 cos
29.9. Forta tangentiala pe arborele 2:
Ft 2 Fn 2 cos 1799,88536 [ N ]

2:

29.10. Forta radiala pentru arborele

Fr 2 Ft 2 tan 655,10469

29.11. Puterea de calcul pentru arborele 2:

Pc c f P 6,636 kw

29.12. Momentul de torsiune pentru arborele 2:

M TC c f M T 2 428449,65392

29.13. Forta normala de calcul pentru arborele 2:

FNC c f Fn 2 3166,16172

29.14. Calculul de rezistenta al angrenajului cu dinti drepti:

29.14.1. La presiunea de contact al arborelui 2:
S 101 mm latimea rotii
F c i 1
H k c k m n 2 f 1, 2
55,4934825
d w 2 S i1, 2
29.14.2. La incovoiere al arborelui 2:
p

Ft 2 c f
S m

k f 18,042736

30. Calculul reactiunilor pe arbori

30.1. Reactiunile pe verticala:
30.1.1. Pentru arborele 1:
F
V1 r1 373,21226 [ N ]
2

23

Fr 2
373,21226 [ N ]
2
30.1.2. Pentru arborele 2:
F
V1 r 2 327,5523 [ N ]
2
Fr 2
V2
327,5523 [ N ]
2
30.2. Reactiunile pe orizontala:
30.2.1. Pentru arborele 1:
V2

a 70 [ mm]
b 72 [ mm]

H1

Ftc a b FT 1
b

R1 V H
2
1

H2

2
1

b
2 771,5469 [ daN ]

857,0717

Ftc a FT 1
b

b
2 860,6669 [daN ]

R2 V H 22 938,1017 [ daN ]
2
2

30.2.2. Pentru arborele 2:

b
FT 2
2 899,94 [ N ]
H1
b
b
FT 2
2 899,94 [ N ]
H2
b
R1 V12 H 12 957,6964 [ daN ]
R2 V22 H 22 957,6964 [ daN ]

30.3. Determinarea momentelor de incocoiere:

30.3.1. Pentru arborele 1:
b
13435,641 [ daNmm]
2
b
M iV 2 V2 13435,641 [ daNmm]
2
M iH FNC a 233296,91 [daNmm]
M iV 1 V1

b
b

FTC a 18328,936
2
2

b
H 2 32397,84 [daNmm]
2

M iH 1 H 1
M iH 2

30.3.2. Pentru arborele 2:

M iV 1 V1

b
11791,8828 [daNmm]
2

24

b
11791,8828 [daNmm]
2
FNC a 221631,3204 [daNmm]

M iV 2 V2
M iH

b
b

FTC a 22951,12
2
2

b
H 2 32397,84 [daNmm]
2

M iH 1 H 1
M iH 2

Bibliografie

25

1. ANTAL, A. , Elemente privind proiectarea angrenajelor. Cluj-Napoca, Editura

ICPIAF, 1998
2. ANTAL, A. , ndrumar de proiectare pentru reductoare. Universitatea ClujNapoca , 1994
3. BUZDUGAN, Gh. , .a. Rezistena materialelor. Bucureti, Editura tehnic, 1980
4. CHIIU, A. , .a. Organe de maini. Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic,
1981
5. CRUDU, I. , .a. Atlas de reductoare cu roi dinate. Bucureti, Editura Didactic
i Pedagogic, 1981
6. DRGHICI, I. , .a. Organe de maini. Culegere de probleme. Bucureti, Editura
Didactic i Pedagogic,1980
7. GAFIANU, M. , .a. Organe de maini, vol. I i II . Bucureti, Editura Tehnic,
1982,1983

26