GRUP ŞCOLAR „.................................................

PROIECT DE SPECIALITATE

ÎNDRUMĂTOR
Prof. Absolvent

- 2009 -
CUPRINS

1. Introducere

2. Conţinut

a) Analiza produsului

b) Alegerea materialelor

c) Plan de operaţii general

d) Plan de operaţii pentru un reper

e) Calculul de rezistenţă şi dimensional

f) Calculul normei de timp şi organizarea atelierului

g) Norme de tehnica securităţii muncii pentru toate operaţiile.

3. Bibliografie

4. Desenul de ansamblu

5. Desenul de execuţie a unui reper

1. Introducere

Transmisia cu curea este un mecanism

TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze tehnologia de execuţie a unei

„TRANSMISII CU CURELE PENTRU UZ DIDACTIC”

 Transmisia prin curele trapezoidale, un reductor cu roţi dinţate, cu două trepte de reducere (una conică
şi una cilindrică), şi un cuplaj elastic cu bolţuri, având următoarele date de proiectare:
 Puterea la ieşire Pi = 2,2 Kw
 Turaţia la ieşire ni = 550 rot/min
 Raportul de transmitere al reductorului iR = 5,2
 Timpul de funcţionare al reductorului T= h

Schema de principiu a transmisiei:

1 – motor
2 – transmisie prin curele trapezoidale
3 – angrenaj conic
4 – angrenaj cilindric
5 – cuplaj
6 – lagăre cu rulmenţi
7 – arbore

Transmisia cu curea este un mecanism având rolul de a transmite mişcarea – cuplul

motor – de la arboreal de antrenare la cel antrenat prin intermediul unui element de tracţiune
numit curea

Cureaua este o bandă închisă, flexibilă, extensibilă. Transmisia cu curea este constituită
din ;
arbore conducător;
 arbore condus;
 rulmenţii de sprijinire a arborilor
 roată de transmisie conducătoare;
 roată de transmisie condusă;
 curea de transmisie;
 dispozitiv de întindere a curelei.
 Clasificarea transmisiilor cu curele
după poziţia axelor de rotaţie:
transmisii paralele cu acelaşi sens de rotaţie;
transmisii încrucişate - cu axele roţilor paralele şi sensurile de
rotaţie opuse;
transmisii încrucişate - in spaţiu, având unghi de 90 grade sau sub
un unghi oarecare.
 Transmisia cu curea prezintă următoarele caracteristici:
funcţionare liniştită,fară şocuri,vibraţii;
transmiterea mişcării la distanţă mare între axe;
transmiterea unei game largi de turaţii;
protecţia motorului electric la suprasarcini(alunecarea elastică);
simplitate constructivă;
randamentul transmisiei este ridicat (Tj=0,92...0,98).
exploatarea optimă a curelei este determinată de următoarele condiţii:
Se impune menţinerea unei distanţe dintre axe cuprinsă între limitele date de
forumla
 D distanţa între axe
 montarea curelei se face pretensionat;
 viteza periferică să nu depăşească 10...30 m/s;
 la transmisia orizontală, ramura de jos să fie încărcată.

Curelele se clasifică în funcţie de secţiune:late, trapezoidale şi rotunde. Materialele

utilizate sunt: cauciuc, pânză, fibre textile, materiale plastice.

Domeniul de utilizare este limitat de alunecarea elastic a curelei în limitele 0.2-5%,

ceea ce face imposibilă transmiterea uniform a mişcării cu un raport de transmisie
constant
Parametrii geometrici şi cinematici ai transmisiei.
1. Alunecarea elastică.
Se determină prin coeficientul de alunecare elastică:
2. Raportul de transmitere.

Se determină cu relaţia:
 n, D,

Raportul de transmisie i, este maxim 8

.

În cazul în care se ia în consideraţie alunecarea elastică, relaţia este:

Randamentul transmisiei este foarte ridicat (0.92-0.98) iar alunecările elastic pot
fi diminuate prin dispozitive de asigurare a unei aderenţe sporite a curelei pe roată.
Exploatarea optimă a curelei este determinată de următoarele condiţii :
 alegerea raţională a diametrului roţii mici
 menţinerea unei distanţe între optime între axe
 asigurarea aderenţei curelei la roţi prin montarea curelei pretensionate, în
repaus, cu forţa Ft să fie mai mare decât forţa utilă Fu necesar a fi transmisă
 viteza periferică să nu depăşească 10-30 m/s.
 la transmisiile orizontale ramura de jos să fie încărcată
Materialele, roţile de transport se execută din fontă, oţel aliaje de aluminiu,
materiale plastice. Pentru confecţionarea curelelor se întrebuinţează piele,
fibre textile, materiale plastice
3. Lungimea curelei.

Se determină cu relaţia:

în care A este distanţa între axe.

4. Unghiul de înfăşurare p.

La curele late P>150° , iar la curele trapezoidale P>l 10C

Construcţia roţilor de transmisie

Numărul z de spiţe se determină cu relaţia:

unde D este diametrul roţii de curea [mmj.

Calculul curelelor trapezoidale

Calculul curelelor trapezoidale
 Curelele trapezoidale sunt standardizate într-o gamă de 27 tipodimensiuni pentru
lungimi,? secţiuni normale ( A,B,C,D,E,Y,Z ) şi 5 secţiuni înguste. Numărul de curele
este dat de relaţia:
 1. ALEGEREA MOTORULUI

Puterea electromotorului va fi:

 Randamentul total al transmisiei

 Randamentul transmisiei prin curele
 Randamentul angrenajului conic
 Randamentul angrenajului cilindric
 Randamentul cuplajului
 Randamentul rulmenţilor
 Numărul de perechi de rulmenţi

Turaţia necesară

Din STAS 2755 – 74 se va alege un electromotor cu fixare pe tălpi cu puterea şi turaţia imediat
superioare celor necesare. Turaţia reală a motorului este mai mică decât turaţia de sincronism cu 4%.
Turaţiile de sincronism sunt:

750 1000 1500 3000

Turaţia de (720) (960) (1440) (2880)
sincronism 950 1200 1800 3600
(turaţia reală) (865) (1150) (1730) (3460)

simbolul carcasei electromotorului 100L

şurubul de fixare M 10
 8. ALEGEREA RULMENŢILOR

Rulmenţii se aleg în funcţie de diametrul tronsonului de pe arbore pe care se montează şi de

încărcările de pe arbore:

1. Pentru fiecare punct de sprijin se calculează forţa radială

2. Se calculează în locurile unde sunt forţe axiale

Forţele axiale sunt suficent de mici încât respectă raportul . În această situaţie se vor
alege rulmenţi radiali cu bile.

3. Se calculează sarcina dinamică reală

 Conform metodologiei Atlas reductoare, pagina 71: ; ; .

4. Se calculează capacitatea necesară a rulmentului

5. Din catalogul de rulmenţi se alge rulmentul radial cu bile cu capacitatea dinamică de

bază
imediat mai mare decât cea necesară. Se preferă ca pe acelaşi arbore să se monteze rulmenţi la
fel.

 Arborele I

Simbolul rulmentului 6406

Simbolul rulmentului 6408

 Arborele II
Simbolul rulmentului 6404

 Arborele III

Simbolul rulmentului 6406

 2. CALCULUI TRANSMISIEI PRIN CURELE

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste se efectuează conform STAS 1163-71,
Îndrumar de proiectarea organelor de maşini – Curele şi lanţuri, tabelul 1.20, pagina 24:

 Calculul raportului de transmisie

o Raportul total de transmisie

o Raportul de transmisie al curelelor

 Puterea de calcul la arborele conducător

 Turaţia roţii conducătoare

 Turaţia roţii conduse

  Regimul de lucru – transmisia este utilizată la un strung cu funcţionarea în două schimburi
(16 ore)
 Raportul de transmitere

 Tipul curelei – figura 1.15, Îndrumar de proiectarea organelor de maşini – Curele şi lanţuri

 Diametrul primitiv al roţii mici (roata de pe motor)

 Diametrul primitiv al roţii mari

 Media diametrelor primitive

 Diametrul rolei de întindere

 Distanţa preliminară dintre axe

o Se alege aproximativ rotunjit în cm

 Unghiul dintre ramurile curelei

 Unghiul de înfăşurare de pe roata mică

 Unghiul de înfăşurare de pe roata mare

  Lungimea primitivă a curelei

Se rotunjeşte la cea mai apropiată valoare,conform tabelului 1.10, pagina 13, Îndrumar de
proiectarea organelor de maşini – Curele şi lanţuri

 Distanţa reală dintre axe

 Viteza periferică a curelei

 Coeficientul de funcţionare, tabelul 1.21,pagina 27, Îndrumar de proiectarea organelor de

maşini – Curele şi lanţuri

 Coeficientul de lungime, tabelul 1.22, pagina 29, Îndrumar de proiectarea organelor de maşini
– Curele şi lanţuri

 Coeficientul de înfăşurare, tabelul 1.23, pagina 29, Îndrumar de proiectarea organelor de

maşini – Curele şi lanţuri

 Puterea nominală transmisă de o curea, tabelul 1.31, paginile 46-47, Îndrumar de proiectarea
organelor de maşini – Curele şi lanţuri

 Numărul preliminar de curele

  Numărul real de curele

 Numărul de roţi
 Frecvenţa încovoierii curelelor

 Forţa periferică

 Forţa de întindere a curelei

3. PROIECTAREA REDUCTORULUI

3.1 DETERMINAREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE

Raportul total de transmitere

 - raportul de transmitere al angrenajului conic

 - raportul de transmitere al angrenajului cilindric

În mod obişnuit raportul , dar variaţia raportului total comparativ cu rapoartele parţiale
nu trebuie să depăşească 3%.
 Există şi situaţii în care condiţia de 3% este verificată şi pentru:
a)
b) (se preferă această variantă)
Valorile standardizate ale lui şi se iau din Îndrumar pentru proiectarea organelor de
maşini – angrenaje, tabelul 1.5, pagina 24.

3.2 CALCULUL DE REZISTENŢĂ AL ANGRENAJULUI CONIC

Calculul de rezistenţă al angrenajului conic se face conform Îndrumarului pentru proiectarea

organelor de maşini – angrenaje, tabelul 10.2, pagina 241.

1. Date iniţiale:

 Încărcare constantă

 Raportul de transmitere

 Raportul numerelor de dinţi

 Unghiul dintre axe

 Turaţia roţilor

 Unghiul de înclinare median al danturii

 Materealul şi tratamentul termic

o Pinion – OLC 15
o Roată – OLC 45 îmbunătăţit
 Rezistenţa limită la pitting şi încovoiere
 Durităţile flancurilor pinionului şi roţii

 Factorul de siguranţă pentru pitting şi încovoiere

2. Valori calculate:

 Numărul de cicluri redus

 Momentul de torsiune transmis

 Factorul dinamic

 Factorul numărului de cicluri de funcţionare

 Factorul durităţii flancurilor

 Factorul de material

 Coeficientul lăţimii danturii

 Factorul de distribuţie longitudinală a sarcini

 Factorul punctului de rostogolire

 Factorul dinamic intern

 Factorul de formă al dintelui

 Factorul lungimii de contact

 Factorul rugozităţii flancurilor

 Factorul de repartiţie frontală a sarcinii

 Factorul dimensional

 Factorul concentratorului de tensiune de la baza dintelui

 Diametrul minim necesar al pinionului

 Diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior

 Factorul unghiului de înclinare

 Modulul minim necesar

 Modulul frontal mediu

  Modulul frontal sau normal pe conul frontal exterior

 Numărul maxim de dinţi ai pinionului

dinţi

 Numărul de dinţi al pinionului

dinţi

 Numărul de dinţi al roţii

dinţi

 Abaterea de la raportul de transmitere

 Lăţimea danturii

4. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE

REDUCTORULUI

4.1 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI

CONIC
 Se face conform tabel 2.10, pagina 70, Îndrumar pentru proiectarea organelor de maşini –
angrenaje

1 Date iniţiale:

 Unghiul dintre axe

 Numerele de dinţi ale roţilor

dinţi
dinţi

 Modulul

 Unghiul de referinţă normal al profilului

 Coeficientul capului de referinţă al dintelui

 Coeficientul jocului de referinţă

 Deplasările specifice radiale ale profilelor

 Deplasările specifice tangenţiale ale profilelor

 Tipul jocului la picior – constant

 Lăţimea danturii

 Raportul numerelor de dinţi

2 Elemente geometrice rezultate:

 Semiunghiurile conurilor de divizare

 Diametrele de divizare

 Lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare

 Lungimea mediană a generatoarei conului de divizare

 Înalămea capului de divizare al dintelui la cele două roţi

 Înalămea piciorului de divizare al dintelui la cele două roţi

 Înălţimea dintelui

 Diametrele cercurilor de cap

 Diametrele cercurilor de picior

 Unghiul capului dintelui la cele două roţi

 Unghiul piciorului dintelui la cele două roţi

 Semiunghiurile conurilor de cap

 Semiunghiurile conurilor de picior

 Lungimile exterioare ale generatoarei de cap

 Lungimile exterioare ale generatoarei de picior

 Înălţimile exterioare ale conurilor de cap

 Distanţa de cap

 Distanţa de aşezare

 Diametrele de divizare ale roţilor cilindrice înlocuitoare

 Diametrele de cap ale roţilor cilindrice înlocuitoare

 Numerele de dinţi ale roţilor înlocuitoare

dinţi

dinţi
 Diametrele cercurilor de bază ale roţilor cilindrice înlocuitoare

 Distanţa între axe a angrenajului cilindric înlocuitor

 Gradul de acoperire al angrenajului înlocuitor

3 Elemente de control:

 Arcul de divizare al dintelui

 Coarda de divizare a dintelui

 Înălţimea la coarda de divizare a dintelui

 Jocul minim dintre flancuri

5. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR

5.1 Determinarea forţelor din angrenaje

Angrenaj conic

În reductor acţionează următoarele forţe:

Aceste forţe se distribuie pe arbori astfel:

Pe fiecare arbore acţionează următoarele forţe:

 Forţele tangenţiale acţionează în plan vertical, forţele radiale în plan orizontal, iar momentele în
plan vertical şi în plan orizontal, şi rezultă:

Pentru determinarea atât a reacţiunilor cât şi pentru construirea diagramelor de momente

încovoietoare sunt necesare dimensiunile longitudinale ale tronsoanelor arborilor. Acestea se
determină conform: Îndrumar de proiectare – Arbori drepţi, îmbinări cu pene şi caneluri, lagăre
radiale, pagina 7 – 9 .
Se determină pentru fiecare arbore diametrul preliminar din condiţia de rezistenţă la torsiune, cu
relaţia:
 Arborii se execută din OL 50, sau OL 60
Dimensiunile longitudinale ale tronsoanelor se stabilesc în funcţie de şi de lăţimile roţilor
dinţate calculate anterior.
5.2 Determinarea reacţiunilor
Verificare: –59,25 +1043,25 – 254 – 730 = 0

II

III
Verificare: 782,37 – 157,37 – 381 – 244 = 0

II

III
Verificare: 25,87 – 512,87 – 545 +1032 = 0

II

III
Verificare: –61,28 – 235,72 – 79 + 376 = 0

II

III
Verificare: 662,27 + 365,73 – 1028 = 0

II

Verificare: 390,22 – 16,22 – 374 = 0

II
 6. PROIECTAREA FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORILOR

Se calculează diametrele tronsoanelor principale de pe arbori din momentele echivalente,cu

relaţia:

 Arborele I

 Arborele II

 Arborele III
 (cotă de rulment)

(cotă de rulment)

Pe capătul arborelui se execută o gaură filetată M6 pentru fixarea axială a roţii de curea.
(cotă de rulment)

(cotă de rulment)

7. ALEGEREA PENELOR
 Transmiterea puterii şi a momentului de torsiune între arbori şi roţile dinţate (şi de curea) se
realizează cu ajutorul unor pene paralele. Dimensiunea ale penelor se aleg din STAS 1003 –
1004 / 71, iar lungimea acestora se calculează din condiţia de rezistenţă la strivire. În cazul în care
lungimea calculată a penei depăşeşte lungimea tronsonului pe care se montează se vor monta două
pene diametral opuse.

 Arborele I

 Arborele II

 Arborele III