TEMĂ DE PROIECT

ORGANE DE MAȘINI

Transmisie prin curele trapezoidale înguste

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-o transmisie cu curele şi un

reductor de turaţie cu o treaptă cilindrică ca în figura de mai jos:

1
Se cunosc:
- puterea la ieşire din reductor Pe = 6 [KW]
- raportul de transmitere total itot = 4
- turaţia de sincronism nS = 1000 [rot/min]
- tipul acţionării: acţionare electrică cu motor asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit cu
pornire directă

Rulment

Z2 (roata dintata fixa)

Z1
II
2
Dp1 (roata de curea)
I
Codificarea reductorului : R1C1H-001-01

R R – reductor de turaţie – iR > 1;

1 1 – numărul treptelor reductorului;
C C – angrenaj cilindric cu dinţi drepţi sau înclinaţi;
1 1 – Simbol pentru poziţia relativă a roţilor dinţate din angrenaj;
H
-
H – axele de rotaţie ale celor două roţi sunt dispuse în acelaşi plan orizontal;
0 0 – se folosesc lagăre cu elemente de rostogolire;
0 01 – carcasa este dispusă deasupra plăcii de sprijin ce se poate fixa pe podea;
1- 01 – poziţia relativă a capetelor de cuplare ale reductorului
0
1

1.1. Generalităţi.
În majoritatea cazurilor principalii parametri mecanici generali (turatie, moment de
torsiune) ai mașini motoare (motor electric, motor cu ardere interna, motor hidraulic, motor
pneumatic) și ai mașinii de lucru (organul de lucru) nu sunt compatibili (uneori diferenta
este foarte mare). În acest scop pe traseul transmiterii fluxului de putere de la maşina
motoare către masina de lucru (organul de lucru) se introduce un ansamblu (sistem) de OM
denumit transmisie mecanică.

3
 In fig. 1.1 sunt indicate scheme posibile de utilizare ale unei transmisii mecanice.
Din aceste relații se observa ca transmisia mecanică este un element intermediar
între maşina motoare și maşina de lucru. Necesitatea acestora rezulta din mai multe
considerente:
- pentru schimbarea vitezei de deplasare, a sensului de mişcare și la demarare

Fig.1.1 Realizarea legăturii dintre maşina motoare și maşina de lucru:

a) legătură indirectă; b) prin transmisii mecanice; c) legătură directă, fără
transmisii mecanice

- selectarea unor regimuri de funcţionare cu randamente acceptabile, în cazul unor

motoare electrice, deși plaja regimului de turatii este mai mare, pot exista și anumite
regimuri de lucru cu randamente foarte scăzute care trebuiesc evitate;
- transmisiile mecanice pot transforma mişcarea de rotaţie în alte tipuri de mișcări.

Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face după mai multe criterii:

1. după modul de transmitere a puterii:
- TM prin frecare:
- cu contact direct (TM cu roţi de fricţiune);
- cu contact indirect, cu elemente flexibile intermediare ( TM prin cablu, prin
curele);

4
 - TM prin angrenare:
- cu contact direct (TM prin angrenaje);
- cu contact indirect (cu elemente flexibile, cu lanţ).
2. după posibilitatea de variație a raportului de transmitere:
- TM cu raportul de transmitere constant (angrenaje, TM prin lant, curele
dintate);
- TM cu raportul de transmitere aproximativ constant (TM prin curele);
- TM cu raportul de transmitere variabil: - in trepte (cutii de viteza);
- continuu (variatoare de viteza).
3. după poziţia axelor transmisiei:
- TM cu axe paralele;
- TM cu axe concurente (coplanare);
- TM cu axe încrucişate în spaţiu (necoplanare).
1.2. Transmisii mecanice prin curele
1.2.1. Generalitati
Transmisiile prin curele constau din 2 sau mai multe roti de curea peste care sunt trecute
un număr de curele. Pentru a putea functiona, cureaua /curelele sunt montate peste roti în
stare pretensionata. Datorita acestui fapt, cureaua exercita asupra roților o apasare ce
determina apariția unor forțe de frecare între curea și roti care antrenează cele 2 roti în
mișcarea de rotație. În acest fel este posibila transmiterea mișcării si a momentului de
torsiune de la roata de curea conducătoare la roata de curea condusa.
Atunci când se alege un anume tip de transmisie se are în vedere următoarele elemente:
randamentul transmisiei, gabaritul, poziţia relativă a axelor, greutatea, costul,
durabilitatea, condiţiile de exploatare şi întreţinere, montajul uşor etc.
Avantajele transmisiilor prin curele fata de alte tipuri de transmisii mecanice sunt:
- funcţionare lină, fără zgomot;
- construcţie simplă, ieftină, întreţinere uşoară;
- distanţe mari între axele arborilor, existând şi posibilitatea antrenării simultane
a mai mulţi arbori;

5
- patinare la suprasarcini;
- uzuri reduse;
- amortizarea şocurilor;
- posibilitatea funcţionării la turaţii ridicate.
Dezavantajele transmisiilor prin curele se referă la următoarele elemente:
- gabarit mare (de circa 5 ori mai mare decât al angrenajelor);
- raportul de transmitere nu este riguros constant;
- existenţa unor forţe de apăsare pe arbori;
- necesitatea exercitării unei forţe de întindere a curelei;
- durabilitate relativ redusă.
Clasificarea transmisiilor prin curele se poate face după mai multe criterii:
1. după forma secţiunii curelei:
- transmisii prin curele late (plate), de forma dreptunghiulara;
- trapezoidale, (fig. 1.2);
- rotunde;
- dinţate, (fig. 1.2).
2. după materialul din care sunt confecţionate curelele:
- piele;
- textile (bumbac, lâna, par de cămila);
- textile cauciucate;
- materiale plastice;
- benzi de oţel.
3. după profilul frontal al curelei:
- curele cu profil constant, (fig. 1.2,a,b,c,d, e, f);
- curele cu profil variabil (curele dinţate), (fig. 1.2,g,h,i,j,k)

6
 Fig. 1.2 Secţiuni și profiluri uzuale de curele
4. după poziţia relativă a axelor :
- cu axe paralele (simple sau multiple);
- cu axe concurente (coplanare),
- cu axe încrucişate (necoplanare)

7
 Fig. 1.3 Clasificarea transmisiilor prin curele

5. după modul de infasurare a ramurilor curelei:

- cu înfăşurare normală (cu ramuri deschise), (fig. 1.2,a,b,d);
- cu ramuri încrucişate, (fig. 1.2,c).
6. după modul de întindere (tensionare) a curelei:
- fără sisteme de întindere, (fig. 1.2,a);
- cu sisteme de întindere mecanice;
- cu sisteme de autoîntindere.

8
 În stare de funcţionare (pretensionata), materialul curelei se alungeste cu ΔL = L - L0
ceea ce determina apariția în ramurile curelei a unor forțe de apăsare pe rotile de curea,
element esenţial pentru funcţionarea transmisiei. Modul de tensionare a curelelor este
foarte diferit, (fig. 1.5).
Datorită deformaţiilor permanente ce apar în timp, alungirea iniţiala creata prin
tensionare dispare, astfel ca este necesara o retensionare a curelei, sau, după caz schimbarea
curelei.
Din acest punct de vedere sunt foarte eficiente sistemele de tensionare cu elemente
elastice, greutati, sau sistemele cu autoîntindere.
În domeniul transmisiilor prin curele există o serie de standarde: STAS 6011-83, roţi pentru
curele de transmisie late, STAS 1162-84, roţi pentru curele trapezoidale, STAS 758-83
notare curele late, STAS 1164-71 curele trapezoidale, STAS 5917-71 curele din piele,
STAS 8932-71 lungimi de curele, STAS 1815-79 curele late din cauciuc, STAS 1163-71
calculul transmisiilor prin curele trapezoidale cu arbori paraleli, STAS 10696-89 roţi
pentru curele trapezoidale tip AV pentru autovehicule.

1. Elementele cinematice si geometrice. În acest capitol vor fi analizate transmisiile

prin curele cu axe paralele şi ramuri deschise, fără role de întindere pentru care s-au
utilizat următoarele notaţii, fig. 1.5:

9
Fig. 1.4 Sisteme mecanice de întindere a curelelor

10
 1.5 Elementele geometrice şi cinematice de bază ale transmisiilor prin
curele

2. Calculul parametrilor cinematici şi dinamici ai transmisiei

2.1. Estimarea randamentului transmisiei mecanice
- pentru transmisia prin curele ƞ𝑐 = 0.965 … .0.975

- pentru reductor:
- randamentul reductorului este ƞ𝑅 = ƞ𝑎 ∙ ƞ𝑢 ∙ ƞ𝑙 unde:
ηa – randamentul angrenării
ηu – randamentul ungerii
ηl – randamentul lagărelor
n – numărul de rulmenţi , n=4
ƞ𝑎 ∙ ƞ𝑢 = 0.975 … .0.985
ƞ𝑎 ∙ ƞ𝑢 = 0.985
ηl = 0.995 pentru rulment cu bile
ηl = 0.99 pentru rulment cu role
ƞ𝑅 = 0.985 … .0.99 = 0.98

11
2.2. Calculul puterilor pe trepte
Pe = PII = 6 KW
𝑃𝐼𝐼 𝑃𝐼𝐼 𝑃𝑒 6
𝑃𝐼 = = = = = 6.12 KW
ᶯ𝐼−𝐼𝐼 ᶯ𝑅 ᶯ𝑅 0,98
𝑃𝐼 6.12
𝑃𝑚 = = = 6.27 KW
ᶯ𝑐 0,975

ηc = 0.965 … 0.975
ηc = 0.975
ηc – randamentul curelelor
2.3. Alegerea motorului de acţionare
Se alege motor electric asincron standard conform SR.
Alegerea se face după două criterii:
a). Turaţia de sincronism : 𝑛𝑠 = 1000 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛
b). Puterea mecanică să fie mai mare decât puterea utilă.
Tipul motorului Turaţia de sincronism Puterea nominală

B3-132Mx40x1000A nS = 1000 rot/min PN = 7.5 Kw

Turaţia de sincronism fiind nS = 1000 rot/min rezultă:

Turatia de sincronism este turatia campului magnetic invartitor din rotor.

La motorul asincron turatia motorului : nm < ns.
Dacă nm=ns atunci nu ar avea loc fenomenul de inducție electromagnetică adică nu s-ar
produce curenți în rotor, iar motorul nu ar dezvolta cuplu mecanic.

12
Pentru actionarea transmisiei se folosește un motor electric asincron, deoarece are o
constructie robusta și nu necesita o instalatie electrica complementara pentru pornire.
Alegerea motorului electric se face după două criterii :
a) Turatia de sincronism ns ( impusă prin tema de proiect)
b) Puterea mecanică pe care o va debita motorul asincron în transmisie; Pmot > P utila
Puterea utilă este puterea calculata pe arborele I al reductorului Putila =P I

𝑃𝑁 > 𝑃𝑚 ; 𝑃𝑁 =7.5 KW ; 𝑃𝑚 = 6.27 𝐾𝑊 ; 𝑛𝑁 = 970 𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛; 𝑛 𝑠 = 1000𝑟𝑜𝑡/𝑚𝑖𝑛

𝑃𝑚
𝑀𝑚 = 9.55 ∙ 106
𝑛𝑚
𝑃𝑁
𝑀𝑁 = 9.55 ∙ 106
𝑛𝑁
𝑛𝑚 −𝑛𝑠 𝑀𝑚
=
𝑛𝑁 −𝑛𝑠 𝑀𝑁

(𝑛𝑚 − 𝑛𝑠 )𝑛𝑚 ∙ 𝑃𝑁 = (𝑛𝑁 − 𝑛𝑠 )𝑃𝑚∙ 𝑛𝑁

2
𝑎𝑛𝑚 + 𝑏𝑛𝑚 + 𝑐 = 0
−𝑏 ± √∆
𝑛𝑚1.2 =
2𝑎
2 2
𝑛𝑚 ∙ 𝑃𝑁 − 𝑛𝑠 𝑛𝑚 𝑃𝑁 = 𝑛𝑁 𝑃𝑚 − 𝑛𝑠 𝑃𝑚 𝑛𝑁
𝑛𝑠 𝑃𝑁− √𝑛𝑠2 𝑃𝑁2 − 4 ∙ 𝑃𝑁 𝑛𝑠 𝑃𝑚 𝑛𝑁 + 4𝑃𝑁 𝑛𝑁
2
𝑃𝑚
𝑛𝑚1 =
2𝑃𝑁
1000 ∙ 7.5 + √10002 ∙ 7.52 − 4 ∙ 7.5 ∙ 1000 ∙ 6.27 ∙ 970 + 4 ∙ 7.5 ∙ 9702 ∙ 6.27
𝑛𝑚1 =
2 ∙ 7.5
7500+7125.74
𝑛𝑚1 = ⇒ 𝑛𝑚1 = 975.04
15

𝑛𝑠 𝑃𝑁 − √𝑛𝑠2 𝑃𝑁2 − 4 ∙ 𝑃𝑁 𝑛𝑠 𝑃𝑚 𝑛𝑁 + 4𝑃𝑁 𝑛𝑁

2
𝑃𝑚
𝑛𝑚2 =
2𝑃𝑁
1000 ∙ 7.5 − √10002 ∙ 7.52 − 4 ∙ 7.5 ∙ 1000 ∙ 6.27 ∙ 970 + 4 ∙ 7.5 ∙ 9702 ∙ 6.27
𝑛𝑚2 =
2 ∙ 7.5
7500−7125,74
𝑛𝑚2 = ⇒ 𝑛𝑚2 = 24.95
15

În urma calculelor pentru ecuaţia de gradul II rezultă că una din soluţiile ecuaţiei verifică
relaţia de mai jos şi anume:
960 < nm1 < 1000
960 < 985 < 1000

13
2.4 Calculul raportului de transmitere
iT = iC x iR
𝑖𝑇 4
iC = 2…4 => 𝑖𝑅 = ⇒ 𝑖𝑅 = = 2
𝑖𝐶 2

3. Calculul transmisiilor prin curele trapezoidale (extras din STAS 1163-71)

3.1. Datele de proiectare pentru transmisia prin curele:
- Puterea de calcul Pc = P1 = Pm = 6.27 KW
- Turaţia pe roata motoare n1 = nm = 970 rot/min
Raportul de transmitere
𝑛1
𝑖= - pt. transmisii demultiplicatoare
𝑛2
𝑛2
𝑖= - pt. transmisii multiplicatoare
𝑛1

Se recomandă: i ≤ 10
𝑛2 𝑛2
𝑖= ⇒4= ⇒ 𝑛2 = 7880
𝑛1 970

S-a ales - pt. Transmisii multiplicatoare

3.2. Tipul curelei

Se alege din nomogramă şi anume:
- pentru curele trapezoidale înguste, din nomograma fig. 3 se alege cureaua Tip SPZ
Pentru profilele din curele situate pe nomogramă în apropiere de dreptele oblice, se
recomandă calculul atât pentru cele de dedesubt, alegându-se tipul pentru care numărul de
curele este mai mic.

14
 Fig. 3 Nomograma pentru curele trapezoidale înguste

3.3. Diametrul primitiv al roţii conducătoare Dp1

Se alege constructiv, funcţie de tipul curelei, respectându-se prescripţiile din STAS 1163-
71.
Dacă nu există restricţii constructive, Dp1 se alege cât mai mic în limitele prescrise de
STAS 1163-71.
Dp1 = 60 mm
3.4. Diametrul primitiv al roţii conduse Dp2
𝐷𝑝2 = 𝑖 ∙ 𝐷𝑝1

Dacă nu există restricţii constructive, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din STAS
1164/1-91.
𝐷𝑝2 = 4 ∙ 60 = 240

15
3.5. Diametrul primitiv mediu Dpm al rolei de întindere

𝐷𝑝1 +𝐷𝑝2 60+240

𝐷𝑝𝑚 = 𝐷𝑝𝑚 = ⇒ 𝐷𝑝𝑚 = 150𝑚𝑚
2 2

3.6. Diametrul primitiv al rolei de întindere Dp0

𝐷𝑝0 = (1 … 1.5)𝐷𝑝1
3.7. Distanţa dintre axe A [mm]
I. Preliminară
0.7(𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2 ) ≤ 𝐴 ≤ 2(𝐷𝑝1 + 𝐷𝑝2
II.Definitivă

a) pentru orice valoare a unghiului :

𝜋
𝐿𝑝 − (𝛽 ∙ 𝐷 + 𝛽2 ∙ 𝐷𝑝2 )
𝐴= 360° 1 𝑝1
𝛽
2𝑠𝑖𝑛 1
2
b) pentru 𝛽1 ≥ 110°
A≈ 𝑝 + √𝑝2 − 𝑞 în care:
p = 0.25𝐿𝑝 − 0.393(𝐷𝑝1 )
q = 0.125(𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )2

- Pentru transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, distanţa dintre
axe se determină din calculele corespunzătoare geometriei transmisiei.
- Pe baza distanţei dintre axe, aleasă preliminar (formulele I) se calculează lungimea
primitivă a curelei, L (poziţia 2.1.15), care se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai
apropiată, apoi se efectuează calculul de definitivare a distanţei dintre axe (formulele II).
0,7(60 + 240) ≤ 𝐴 ≤ 2(60 + 240)⇒210≤ 𝐴 ≤600
A=500

16
3.8. Unghiul dintre ramurile curelei
- La transmisii cu mai mult de două roţi de curea sau cu rolă de întindere, unghiul dintre
ramurile curelei, unghiurile de înfăşurare şi
lungimea primitivă a curelei se determină din calculele corespunzătoare geometriei
transmisiei.
- Lungimea primitivă a curelei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată.
𝐷2 −𝐷𝑝1
𝛾 = 2𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛
2𝐴
𝐷𝑝2 −𝐷𝑝1
𝛾 ≈ 57
𝐴

240 − 60
𝛾 = 2𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ⇒ 𝛾 ≈ 57 ∙ 0.18 ⇒ 𝛾 ≈ 10,26
2 ∙ 500

3.9. Unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

𝛽1 = 180° − 𝜆 ⇒ 𝛽1 = 164.68
3.10. Unghiul de înfăşurare la roata mare de curea
𝛽2 = 180° + 𝜆 ⇒ 𝛽2 = 195.32
3.11. Lungimea primitivă a curelei Lp
- pentru 𝛽1 ≥ 110°
(𝐷𝑝2 − 𝐷𝑝1 )2
𝐿𝑝 ≈ 2𝐴 + 𝜋𝐷𝑝𝑚 +
4𝐴
(240 − 60)2
𝐿𝑝 ≈ 2 ∙ 500 + 3.14 ∙ 150 + ⇒ 𝐿𝑝 ≈ 1650
4 ∙ 500
𝛽1 𝜋
𝐿𝑝 = 2𝐴𝑠𝑖𝑛 + (𝛽 𝐷 + 𝛽2 𝐷𝑝2 )
2 360° 1 𝑝1
164.68 3,14
𝐿𝑝 = 2 ∙ 500 ∙ sin + (164.68 ∙ 60 + 195.32 ∙ 240) ⇒ 𝐿𝑝 ≈ 1650
2 360°

17
3.12. Viteza periferică a curelei
𝜋𝐷𝑝1 𝑛1 𝜋𝐷𝑝2 𝑛2 𝐷𝑝1 𝑛1 𝐷𝑝2 𝑛2
𝑣= = ≈ ≈
60∙1000 60∙1000 19100 19100

Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească: ν

- 30 m/s la curelele trapezoidale clasice;
- 40 m/s la curelele trapezoidale înguste
3.14∙60∙970 3.14 ∙240∙7880
ν= = ⇒
60∙1000 60∙1000

ν=4.06≈ 131.96

3.13. Coeficientul de funcţionare Cf

Conform tabelului Tab.3 STAS 1163-71
Cf = 1.2

3.14. Coeficientul de lungime Cl

Conform tabelului Tab.4 STAS 1163-71 Pentru valori intermediare ale lungimii Lp sau ale
unghiului β, coeficienţii respectivi se aleg prin interpolare liniară.
Cl = 0.90

3.15. Coeficientul de înfăşurare

Conform tabelului 5 - STAS 1163-71
𝐶𝛽 = 0.96
3.16. Puterea nominală transmisă de o curea P0
P0 se alege astfel:
- pentru curelele trapezoidale clasice conform tabelelor A.10.11
- pentru curelele trapezoidale înguste conform tabelelor A.10.12, A.10.13.
P0 = 5.23 KW
- Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, D p1 , şi i , puterea P0 se alege prin
interpolare liniară.

18
- Pentru valori D p1 mai mari decât cele din tabele, puterea P0 se alege în dreptul
diametrului primitiv cel mai mare indicat în tabelul respectiv şi a unei turaţii echivalente
n1e, calculată cu formula:
𝐷𝑝1𝑚𝑎𝑥
𝑛1𝑒 = 𝑛1 ∙ în care p1max Dp1max este diametrul primitiv cel mai mare indicat în
𝐷𝑝1

tabel, iar D p1 şi n1 sunt diametrul roţii mici şi turaţia transmisiei considerate.

3.17. Numărul de curele z
Numărul z0 rezultat poate fi număr întreg sau fracţionar. Numărul z rezultat se rotunjeşte
în plus sau în minus la primul număr întreg. Aproximare rămâne la aprecierea
proiectantului transmisiei.
Se recomandă ca numărul de curele să fie z ≤ 8. În cazuri excepţionale se admite:
z ≤ 12 .

I. Preliminar:
𝐶𝑓 ∙ 𝑃𝑐
𝑧0 =
𝐶𝐿 ∙ 𝐶𝛽 ∙ 𝑃0
1,2 ∙ 7,5
𝑧0 = ⇒ 𝑧0 = 1.99
0,9 ∙ 0,96 ∙ 5,23

II. Definitiv:
𝑧0
𝑧=
𝐶𝑧
1,99
𝑧 = ⇒ 𝑧 = 2.09
0,95

3.18. Coeficientul numărului de curele Cz

Conform tabelului A.10.7. Coeficient care ţine seama de neuniformitatea repartizării
sarcinii pe curele.
Cz = 0.95

19
3.19. Numărul de roţi ale transmisiei x
Rezultă constructiv. Inclusiv rola de întindere.
X=3
3.20. Frecvenţa încovoierilor curelei f
Se recomandă ca frecvenţa încovoierilor să nu depăşească:
40Hz la curele cu inserţie reţea,
80Hz la curele cu inserţie şnur.
𝜈 4,06
ƒ = 103 𝑋 = 1000 ∙ 3 ∙ = 7.49
𝐿𝑝 1650

3.21.Forţa periferică transmisă

𝑃𝑐
F =103 [𝑁]
𝑣
6
F =103 ⇒F =1450 ⦋𝑁⦌ si
4,06
𝑃𝑐
F=102 [𝑑𝑎𝑁]
𝑣
6
F = 100∙ ⇒F =145 ⦋daN⦌
4,06

3.22. Forţa de întindere a curelei Sa

Sa = (1.5…2)F = 1.5 x 1450 = 2175 N
3.23. Cotele de modificare a distanţei dintre axe X si Y
X≥ 0.03 ∙ 𝐿𝑝 ⇒ X≥ 49.5
Y≥ 0.015 ∙ 𝐿𝑝 ⇒ 𝑌 ≥ 24.75
Numai la transmisii fără role de întindere
3.24. Stabilirea puterilor pe arbori
Condiție : 𝑃𝑒 = 𝑃𝐼𝐼 = 6 KW
𝑃𝐼𝐼 𝑃𝐼𝐼 6
𝑃𝐼 = = = ⇒ 𝑃𝐼 = 6.12𝐾𝑊
ᶯ𝐼−𝐼𝐼 ᶯ𝑅 0.98
𝑃𝐼 6
𝑃𝑚 = = ⇒ 𝑃𝑚 = 6,15 𝐾𝑊
ᶯ𝑐 0.975

20
3.25.Calculul momentelor de torsiune pe arbori
Momentul pe arborele I : 𝑇𝐼 ⦋𝑁/𝑚𝑚⦌
𝑃𝐼 6.12
𝑇𝐼 = 9.55 ∙ 106∙ = 9.55 ∙ 106 ∙ ⇒ 𝑇𝐼 = 57300 ⦋ 𝑁/𝑚𝑚⦌
𝑛𝐼 970
Momentul pe arborele II : 𝑇𝐼𝐼 ⦋𝑁/𝑚𝑚⦌
𝑃𝐼𝐼 6
𝑇𝐼𝐼 = 9.55 ∙ 106 ∙ = 9.55 ∙ 106 ⇒ 𝑇𝐼𝐼 = 28650 ⦋𝑁/𝑚𝑚⦌
𝑛𝐼𝐼 7880
Momentul de torsiune al motorului : TM ⦋N/mm⦌
𝑃𝑚 6.15
𝑇𝑀 = 9.55 ∙ 106 ∙ = 9.55 ∙ 106 ∙ ⇒ 𝑇𝑀 = 60584⦋𝑁/𝑚𝑚⦌
𝑛𝑚 970
Calculul geometric al angrenajului cilindric exterior cu dantură dreaptă
Unghiul de înclinare de referință 𝛽0 = 0
Profilul de referință
Unghiul (normal)profilului de referință 𝛼, 𝛼0 = 20°
Coeficientul(normal)profilului capului de referință 𝑓0 , 𝑓0 = 1
Modulul m 𝑚 = 𝑚0 = 𝑚𝑓 = 2
- normal 𝑚0
- frontal 𝑚𝑓
Numărul de dinți al roților 𝑧1(2) : 𝑧2 = 𝑖𝑧 ∙ 𝑧1 , 𝑧1 = 17 ; 𝑖𝑧 = 3 ;
𝑧2 = 17 ∙ 3 ⇒ 𝑧2 = 51
Unghiul frontal al profilului de referință 𝛼0𝑓 𝛼0𝑓 = 𝛼0 = 20°
1
Distanța dintre axe , de referință 𝐴0 : 𝐴0 = 2 𝑚(𝑧1 + 𝑧2 )
1
𝐴0 = ∙ 2(17 + 51) ⇒ 𝐴0 = 68
2
𝜉 +𝜉
Unghiul de angrenare 𝛼𝑟 ∶ 𝑒𝑣𝛼𝑟 = 2 𝑧1+𝑦2 𝑡𝑔𝛼0 + 𝑒𝑣𝛼0 ⇒ 𝑒𝑣𝛼𝑟 = 𝑒𝑣𝛼0
1 2

𝑐𝑜𝑠𝛼
Distanța dintre axe A : 𝐴 = 𝐴0 𝑐𝑜𝑠𝛼0 ⇒ 𝐴 = 68
𝑟

Înălțimea capului dintelui 𝑎𝑑 ∶ 𝑎𝑑 = 𝑚(𝑓0 + 𝜉) unde ξ=0 ⇒ 𝑎𝑑 = 2

Înălțimea piciorului dintelui 𝑏𝑑 ∶ 𝑏𝑑 = 𝑚(𝑓0 + 𝑤0 − 𝜉) ⇒ 𝑏𝑑 = 2.4

21
Înălțimea dintelui ℎ ∶ ℎ = 𝑎𝑑 + 𝑏𝑑 ⇒ ℎ = 4.4
Diametrul de divizare 𝐷𝑑1,(2) 𝐷𝑑1(2) = 𝑚 ∙ 𝑧1(2)
𝐷𝑑1 = 2 ∙ 17 ⇒ 𝐷𝑑1 = 34
𝐷𝑑2 = 2 ∙ 51 ⇒ 𝐷𝑑2 = 102

Diametrul de cap 𝐷𝑒1(2) 𝐷𝑒1(2) = 𝐷𝑑1(2) + 2𝑎𝑑

𝐷𝑒1 = 34 + 4 = 38
𝐷𝑒2 = 102 + 4 = 106

Diametrul de picior 𝐷𝑖1(2) 𝐷𝑖1(2) = 𝐷𝑑1(2) − 2𝑏𝑑

𝐷𝑖1 = 34 − 4.8 = 29.2
𝐷𝑖2 = 102 − 4.8 = 97.2

Diametrul de bază 𝐷𝑏1(2) 𝐷𝑏1(2) = 𝐷𝑑1(2) ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0

𝐷𝑏1 = 34 ∙ 0.408 = 13.87
𝐷𝑏2 = 102 ∙ 0.408 = 41.61

𝑐𝑜𝑠𝛼0
Diametrul de rostogolire 𝐷𝑟1(2) 𝐷𝑟1(2) = 𝐷𝑑1(2) 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑟

𝐷𝑟1 = 𝐷𝑑1 = 34
𝐷𝑟2 = 𝐷𝑑2 = 102

22