REFERAT

TEMA
ASAMBLAREA TRANSMISIILOR PRIN CURELE

ELEV.
STANCU OVIDIU

2019

1
 ARGUMENT

Transmisia prin curele transmite energie mecanică de la roata

conducătoare 1 la una sau mai multe roţi conduse 2 prin intermediul unui
element flexibil fără sfârşit 3a sau 3b. Transmiterea mişcării se face prin
frecarea cu alunecare (TCT) ce ia naştere între feţele laterale ale curelei
trapezoidale şi canal, şi prin forma (TCD), fără frecare, prin angrenarea
succesivă a dinţilor roţilor de curea cu dinţii curelei. Transmisiile prin
curele trapezoidale se mai numesc şi asincrone (raport de transmisie
variabil), iar cele prin curele dinţate se mai numesc şi sincrone (raport de
transmitere constant).

Utilizarea transmisiilor prin curele prezintă numeroase avantaje

tehnice şi economice care puse în balanţă cu dezavantajele plasează
transmisiile prin curele în categoria produselor competitive.
Avantaje:
 forme constructive
 vibraţii reduse
 executare simplă
 nepoluante fonic
 precizie mică
 randament η=0,94 – 0,97
 întreţinere uşoară
 durabilitate Lh = 2000 – 25.000 h
Dezavantaje :
 gabarit mare
 cer refacerea periodică a forţei de întindere a curelei
 construcţii speciale şi solicitări suplimentare pe arbore
şi lagăre
Tehnologia de asamblare a mecanismelor de transmitere a miscării.
Transmiterea mişcării şi energiei mecanice de la un organ de
maşină la altul sau de la o maşină sau un aparat la altul se realizează cu
organe de maşini care alcătuiesc o transmisie mecanică.
Legaturi între arborele motor al maşinii de forţă şi arborele principal
al maşinii de lucru sau între arborii maşinii de lucru pentru transmiterea
puterii sau a mişcării;
Schimbarea turaţiei de la un arbore la altul într-un raport dat, ca, de
exemplu, la reductoare, cutii de viteze de la maşinile-unelte, etc.
În funcţie de elementele folosite se deosebesc următoarele categorii
de transmisii mecanice: transmisii prin roţi dinţate, prin curele, lanţ, cablu,
prin roȚi de fricţiune, prin volanţi şi cuplaje.
Tipul de transmisie mecanică se stabileşte ţinând seama de distanţa
dintre axe, puterea de transmisie, raportul de transmitere, randament,
condiţii de funcţionare, construcţia maşinii sau a mecanismului.
2
 Astfel, la maşinile-unelte, se întâlnesc frecvent transmisiile prin roţi
dinţate, la compresoare transmisiile prin curele, la unele prese transmisiile
prin roţi de fricţiune, etc.
Tehnologia şi utilajele folosite la asamblarea transmisiilor mecanice
sunt specifice fiecărei categorii de transmisie.
În capitolulele lucrării se prezintă tipurile de curele ce transmit
sarcina prin frecare şi prin angrenare (curele dinţate sincrone), se
definesc domeniile de utilizare, materiale şi elemente constructive ale
curelelor şi roţile care echipează transmisia.
După prezentarea sistemelor de tensionare a curelelor în transmisii,
se efectuează calculul geometric, cinematic şi dinamic – forţe ce încarcă
ramurile curelei şi tensiunile pe care acestea le creează în curea.
Domeniile de utilizare sunt vaste astfel se folosesc în:
 Industria constructoare de maşini
 Transport feroviar
 Industria constructoare de utilaje, maşini-unelte
 Industria construcţiilor navale
 Industria extractive
 Manipulare marfã
 Tipografii
 Industria textilã şi a încãlţãmintei
 Industria mobile

1. TRANSMISII MECANICE

1.1. Noţiuni generale privind transmisiile

Transmisia mecanică este un subansamblu tehnic complex ce are în

compunere mai multe organe de maşini, simple şi complexe, organizate în
mai multe variante constructiv-funcţionale, utilizat la transmiterea mişcării
şi energiei mecanice prin transformarea mişcării de rotaţie a cuplului.
După modul cum se realizează transformarea cantitativă şi/sau calitativă a
mişcării de rotaţie, transmisiile mecanice pot fii: reducătoare de turaţie –
cuplul se amplifică; amplificatoare de turaţie – cuplul se micşorează.
În general principalii parametrii mecanici (n, Mr) MM ML: MM
TM (trans. mec)  ML
Cu Pmot , nmot și Pml , nml

Necesitatea TM:
 schimbarea vitezei de deplasare, sens mişcare şi la demarare
( necesar n, Mr), în special atunci când regimurile de turaţii

3
 sunt foarte limitate (motoare termice şi la motoare electrice
asincrone);

Fig. 5.1 Realizarea lagaturii dintre maşina motoare şi maşina de lucru:

a,b) legatură indirectă, prin transmisii mecanice; c) legatura directă, fără
transmisii mecanice
 selectarea regimului de funcţionare cu η acceptabil (motoare
electrice, hidraulice, pneumatice)
 transmisiile mecanice pot transforma mişcarea de rotaţie în
alte tipuri de mişcări.

Clasificarea transmisiilor mecanice (TM) se face după mai multe

criterii:

1. După modul  TM – frecare:

de transmitere a - cu contact direct (TM cu roți de fricțiune)
puterii - cu contaci indirect, cu element flexibil
intermediar (TM-cb., TM – crl)
 TM – angrenare:
- cu contact direct (TM prin angrenaje)
- cu contact indirect (cu elemente flexibile, la
TM cu lanț)
2. După  TM cu l=constant (angr., TM –lanț, crl.dințate)
posibilitatea  TM cu l≈constant (TM – curele)
de variație a  TM cu l= variabil:
raportului de - în trepte (cutii de viteze)
transmitere - continuu (variatoare de viteză)
3. După poziția  TM cu axe paralele
axelor  TM cu axe concxurente (coplanare)
transmisiei  TM cu axe încrucișate în spațiu
(necoplanare)

Transmisia prin curele realizează transmiterea energiei mecanice de

la roata conducătoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul
unui element flexibil fără sfârşit. Transmiterea mişcării se poate realiza
prin frecare cu alunecare ce ia naştere între feţele laterale ale curelei
trapezoidale şi canal la transmisia prin curele trapezoidale (TCT) şi prin
formă, fără alunecare, prin angrenarea succesivă a dinţilor roţilor de curea
cu dinţii curelei la transmisia prin curea dinţată (TCD).

4
 Transmisia prin curele realizează transferul energetic între doi sau
mai mulţi arbori, datorită frecării dintre un element intermediar flexibil,
cureaua, montat pretensionat şi roţile de curea fixate pe arbori.

1.2. TRANSMISII PRIN CURELE

1.2.1. NOŢIUNI DE BAZĂ. CARACTERIZARE. ROL FUNCŢIONAL

Transmiterea fluxului de forţă de la arborele motor (1) la arborele
condus se face indirect, prin intermediul unui element flexibil tensionat
numit curea. (fig.1.1.1).
Transmisia prin curea este mecanismul care are rolul de a transmite
mişcarea şi puterea mecanică de la un arbore la altul, prin intermediul
elementului flexibil. Transmisia cu curea are rolul de a prelua şi transmite
mişcarea de rotaţie între arbori cu distanţă mare între axe. Transmisia are
loc datorită unui element intermediar numit curea.

Fig.1.1.1

Domenii de utilizare:
- puteri transmise P ≤ 2000 kW pentru curele late; P <1200 kW
pentru curele trapezoidale
- viteze periferice v≤ 30 m/s pentru curele late; v ≤ 40 m/s pentru
curele trapezoidale
- distanţe dintre axe a ≤ 12 m pentru curele late; a ≤ 10 m pentru
curele trapezoidale
- rapoarte de transmitere i ≤ 6 pentru curele late; i ≤ 10 pentru curele
trapezoidale.
Faţă de alte transmisii prezintă o serie de avantaje, cum ar fi:
 posibilitatea transmiterii mişcării de rotaţie la distanţe mari şi
poziţii convenabile;
 funcţionare relativ silenţioasă, lină, fără zgomot;
 amortizarea şocurilor şi a vibraţiilor

5
  se realizează cu un cost redus în comparaţie cu roţile dinţate,
lanţ;
 nu impun condiţii tehnice deosebite pentru montaj şi întreţinere
 constituie un element de siguranţă (la suprasarcini cureaua poate
patina)
 precizie de execuţie relativ scăzută
 pot fi utilizate la puteri şi viteze foarte variate
Dezavantaje:
- gabarit mare, comparativ cu roţile dinţate;
 raportul de transmisie i nu poate fi menţinut constant pentru
forţe tangenţiale variabile datorită alunecărilor;
 funcţionare însoţită de alunecare elastică ceea ce face ca
raportul de transmitere să nu fie constant;
 capacitate de transmitere redusă
 produc încărcări suplimentare în lagăre;
 slăbirea curelei în timp datorită îmbătrânirii şi a deformaţiilor
remanente, ceea ce conduce la necesitatea dispozitivelor de
întindere;
 durabilitate limitată; randament relativ scăzut η = 0,92…0,96.
Transmisie prin curea este admisă numai dacă sunt folosite curele la
care nu apar sarcini electrostatice. Montarea motorului se face pe glisiere
pentru a se putea realiza o întindere corectă a curelei şi care să permită
corecţii.
Întinderea prea mare a curelei duce la solicitarea mare a arborelui şi
rulmenţilor, iar la întinderea insuficientă a curelei, apare „bătaia” curelei şi
nu este posibilă transmisia cuplului motor la echipamentul acţionat.
În cazul formelor constructive IMB6, IMB7, IMB8, IMV5 si IMV6 forţa
de întindere a curelei de cuplare trebuie să acţioneze paralel cu planul de
montaj sau direcţionat spre acesta, iar la montarea motoarelor, tălpile (în
cazul formelor constructive cu tălpi) trebuie fixate şi asigurate suplimentar.
Principii de funcţionare
Cureaua se montează tensionat, între roata conducătoare şi una
sau mai multe roţi conduse. Întinderea se poate realiza prin deplasarea
unei roţi sau prin apăsarea curelei cu o rola de întindere. Transmiterea
mişcării este determinată de forţele de frecare dintre curea şi periferia
roţilor.
1. După poziţia axelor de rotaţie:
 transmisii paralele;
 transmisii încrucişate în plan;
 transmisii încrucişate în spaţiu.
Transmisia cu curea prezintă următoarele caracteristici:
 funcţionare liniştită, fără şocuri, vibraţii;
 transmiterea mişcării la distanţă mare între axe;
 transmiterea unei game largi de turaţii;

6
  protecţia motorului electric la suprasarcini (alunecarea
elastică);
 simplitate constructivă;
 randamentul transmisiei este ridicat (η=0,92...0,98).

Exploatarea optimă a curelei este determinată de următoarele

condiţii:
 distanţa între axe:

 montarea curelei se face pretensionat;

 viteza periferică să nu depăşească 10...30 m/s;
 la transmisia orizontală, ramura de jos să fie
încărcată.

Fig.1.1.2

1.2.2. ELEMENTE COMPONENTE

Transmisia cu curea este constituită din ;
 arbore conducător;
 arbore condus;
 roată de transmisie conducătoare;
 roată de transmisie condusă;
 curea de transmisie;
 dispozitiv de întindere a curelei.
Cureaua este un element cinematic flexibil, extensibil şi fără sfârşit.
Acesta poate fi curea lată, trapezoidală, dinţată, rotundă.
ROŢILE DE TRANSMISIE
Pentru dimensiunile principale ale roţilor de curea se va consulta
STAS 1162-98.
7
 Construcţia roţilor de transmisie

1.2.3. CLASIFICAREA TRANSMISIILOR PRIN CURELE

Criteriul de Tipul transmisiei

clasificare
Numărul roţilor de Două roţi (fig. 3.1)
curea Roţi multiple (fig. 3.2.a, d, f)

Forma secţiunii Curele late

transversale a curelei Curele trapezoidale
Curele dinţate
Curele rotunde
Materialul curelei Piele
Materiale textile
Materiale textile cauciucate
Oţel
Materiale plastice
Dispoziţia axelor Axe paralele Cu ramuri deschise (fig. 3.1)
Cu ramuri încrucișate (fig.
3.2.b, d)
În trepte (fig. 3.3)
Axe Cu ramuri semiîncrucișate
încrucișate (fig. 3.2.c)
În unghi cu role (fig. 3.2.e)
Modul de întindere a Fără organe de întindere (fig. 3.1 si 3.2.a)
curelei Cu organe de întindere (fig. 3.2.f)

8
 Fig.3.1. Fig. 3.2
Clasificarea transmisiilor prin curele se face după:
1. forma secţiunii curelei (fig. 4.1): curele late (fig. 4.1a); curele
trapezoidale (fig. 4.1b); curele rotunde (fig.4.1c); curele dinţate( fig. 4.1d).
2. poziţia relativă a axelor în spaţiu:
a) axe paralele (fig. 4.2): cu ramuri deschise (fig. 4.2a); cu ramuri
încrucişate (fig. 4.2b); cu con etajat (fig. 4.2c); cu con continuu (fig. 4.2d);
b) axe neparalele (fig. 4.3): cu ramuri semiîncrucişate (fig. 4.3a); în
curele şi lanţuri 137º, cu rolă de ghidare (fig. 4.3b).

Fig. 4.1 Fig.4.2.

Fig.4.3.

Fig. 4.4 Clasificarea transmisiilor prin curele

Curelele se clasifică în funcţie de secţiune: late, trapezoidale şi
rotunde.
Mai există o clasificare astfel :
 curele trapezoidale clasice
 curele trapezoidale dinţate
 curele de variator
 curele sincrone
 curele late
 curele multiple
 curele canelate
 curele hexagonale

Fig. 4.5 Secţiuni şi profiluri uzuale de curele

În funcţie de mărimea raportului dintre lăţimea de calcul măsurată
pe linia neutră şi înălţimea secţiunii curelei h, curelele trapezoidale se
execută în două variante: clasice şi înguste.
9
 Curelele trapezoidale clasice se execută în următoarele
tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E, putându-se utiliza la viteze periferice v
de până la 30 m/s.
Curele trapezoidale înguste se execută în următoarele
tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC, putându-se utiliza la viteze
periferice v de până la 40 m/s. Ele posedă o capacitate portantă mai
mare, ca urmare a repartizării mai bune a sarcinii pe lăţime, asigurând
astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor materiale pentru curea şi roată.
Datorită acestui fapt la construcţiile noi se recomandă utilizarea curelelor
trapezoidale înguste, cele clasice fiind utilizate numai la utilaje existente,
în cazul unor reparaţii sau modificări.
Alegerea distanţei axiale între cele două limite prescrise se face
ţinând seama de influenţa acesteia asupra durabilităţii curelei, numărul de
curele necesar precum şi de anumite condiţii de gabarit impuse. Dacă nu
avem limitată distanţa axială prin condiţii de gabarit, se recomandă
alegerea distanţei axiale spre limita maximă pentru a mări durabilitatea
curelei prin micşorarea frecvenţei îndoirilor şi micşorarea numărului
necesar de curele.

1.2.4. MATERIALE
Materialele folosite pentru confecţionarea curelelor trebuie să fie
rezistente la solicitări variabile şi la uzură, să aibă un coeficient de frecare
şi flexibilitate mari; alungirea curelei, deformaţiile plastice şi densitatea
trebuie să fie mici.
Materialele obişnuite utilizate sunt: cauciuc, pânză, fibre textile,
materiale plastice.
Curelele late obişnuite (t<; v<30 m/s) se confecţionează din: piele,
mătase, bumbac şi cauciuc cu inserţie textilă. Curelele late compound
constau dintr-o folie de material plastic de înaltă rezistenţă căptuşită la
interior cu un strat de piele ce asigură un coeficient mare de frecare şi
rezistenţă la uzură. Se pot utiliza de asemenea benzi de transmisie din
oţel, ele având dimensiuni mai reduse la aceeaşi putere, faţă de curelele
din piele. În acest caz, roţile pentru transmisii sunt căptuşite cu plută (μ
=0,35 – 0,55 ).
Pentru curele trapezoidale se utilizează cauciucul cu inserţie textilă.
Roţi de curea pentru curelele trapezoidale
Roţile de curea trebuie să satisfacă următoarele condiţii: să fie
uşoare, echilibrate, bine centrate pe arbore, să aibă o bună aderenţă şi să
nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate în construcţia roţilor de curea sunt: fonta turnată
la v < 30 m/s, oţel, aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.
Forma şi dimensiunile canalelor roţilor pentru curele trapezoidale
sunt prezentate în STAS 1162-87, în funcţie de tipul curelei.

10
1.2.5. PARAMETRII GEOMETRICI ŞI CINEMATICI AI TRANSMISIEI
Alunecarea elastică
Se determină prin coeficientul de alunecare elastică:
ε=0,2...5%

Fig. 5.7 Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele

Raportul de transmitere
Se determină cu relaţia: i=n₁/n₂= D₁/₂
Raportul de transmisie i, este maxim 8.
În cazul în care se ia în consideraţie alunecarea elastică, relaţia
este:

Lungimea curelei
Se determină cu relaţia:

Unghiul de înfăşurare β.
La curele late β1>150º, iar la curele trapezoidale β1>110º .
Distanţa între axe
Se notează cu A.

Curelele trapezoidale sunt standardizate într-o gamă de 27

tipodimensiuni pentru lungimi, 7 secţiuni normale ( A,B,C,D,E,Y,Z ) şi 5
secţiuni înguste.

Numărul de curele este dat de relaţia:

11
2. TIPURI DE TRANSMISII PRIN CURELE

2.1. TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Curelele trapezoidale se utilizează în general pentru transmiterea
unor puteri P mai mici sau egale cu 1200 [kW], la viteze periferice v de
până la 40 m/s şi rapoarte de transmitere de până la 7 (excepţional 10).
În figura 14.3 sunt prezentate moduri de aşezare a curelelor
trapezoidale în canalul lor şi caracteristicile dimensionale ale curelelor.

Fig.14.3
Dp = diametrul primitiv (similar curelelor late – fig.14.1)
Lp = lăţimea primitivă a curelei trapezoidale (în secţiunea care nu
suferă deformaţii de încovoiere)
Secţiunea curelei trapezoidale este standardizată:
- curele clasice (7 tipuri) STAS 1164 – 92: Y, Z, A, B, C, D, E
- curele înguste (5 tipuri) STAS 7192 – 93: SPZ16X15; SP2; SPA;
SPB; SPC. Acestea au capacitatea de tracţiune majorată cu (30...40)%
faţă de curelele trapezoidale clasice de acelaşi tip dimensional şi structură
de rezistenţă.
- curele late simbolizate prin W16, W20, W25, W28, W31,5, W40,
W50, W63, W80, W100 (STAS 7503/1-85). Sunt utilizate preferenţial
pentru variatoare de turaţie.
Profilul trapezoidal este cel mai răspândit. In acest caz cureaua se
confecţionează dintr-un element de rezistenţă 1, format din straturi de
inserţie ţesută, şnururi sau cabluri din fire artificiale, încorporat în cauciuc
vulcanizat, 2 şi protejat la exterior de un strat de ţesătură cauciucată
rezistentă la uzură, 3 (fig. 4.10a).

Fig. 4.10
Parametrii geometrici ai unei curele trapezoidale sunt prezentaţi în
fig. 4.10 b şi anume: λ - lăţimea primitivă (de referinţă); h – înălţimea
profilului; b- distanţa de la fibra neutră la baza mare a trapezului; bα-
unghiul dintre flancurile active.

12
 Transmisiile prin curele trapezoidale se deosebesc faţă de cele cu
curele late prin următoarele:
- asigură transmiterea mişcării între doi arbori cu un raport de
transmitere mai mare;
- transmit puteri mai mari la aceleaşi dimensiuni, deoarece
coeficientul de frecare aparent între roată şi curea este mai mare, fiind
vorba suprafeţe în formă de jgheab (fig. 4.11).

Fig.4.11
Pentru a se evita înţepenirea curelei în canalul roţii la scăderea
unghiului α, se recomandă ca:  ≤ 34º.
- încărcarea arborilor este mai mică, deoarece forţa de
pretensionare necesară este mai mică:
- prezintă siguranţă mai mare în exploatare, deoarece cureaua fiind
ghidată în canal nu mai poate cădea de pe roată;
- au un randament mai bun;
- au o durabilitate mai scăzută, deoarece raportul h /D este mult mai
mare decât la curele late;
- costul roţilor de curea este mai mare.

2.2. TRANSMISII PRIN CURELE LATE (TCL)

Materiale: În funcţie de materialul din care sunt confecţionate, se
disting curele din piele, textile ţesute (cauciucate sau necauciucate),
materiale compuse (ţesute şi piele), bandă de oţel etc.
Elemente geometrice (fig.14.2)
Exemplu pentru arbori paraleli:
- diametrele roţilor D1, D2
- distanţa dintre axele O1, O2…a
- unghiurile de înfăşurare β1, β2

Fig.14.2
- unghiul dintre ramurile curelei (γ) β1 = 180 - γ; β2 = 180 + γ
13
 În funcţie de sensul vitezei unghiulare ω1 (roata conducătoare) se
defineşte ramura conducătoare şi ramura condusă.
Geometric – lungimea curelei este :

Raportul de transmitere:

ξ= coeficient de patinare, ξ= (1…3)% = (1…3)x10-2

În timpul funcţionării, frecarea dintre roată şi curea modifică
distribuţia de forţe din ramurile curelei astfel că în ramura motoare creşte
iar în ramura condusă scade.
Această forţă se poate obţine prin mai multe procedee, cum ar fi:
montarea unei curele mai scurte, folosirea unei role de întindere (fig.
4.7a), deplasarea motorului pe glisiere (fig. 4.7b), aşezarea articulată a
ansamblului motor-roată motoare (fig. 4.7c).

Fig.4.7

2.3. TRANSMISII PRIN CURELE DINŢATE

Transmisiile prin curele dinţate sunt numite şi transmisii sincrone,

acumulează avantajele transmisiei prin curele trapezoidale cu avantajele
transmisiei prin lanţuri şi anume: raport de transmitere constant,
randament mare, tensionare mică a curelelor, întreţinere simplă, domeniu
mare de viteze (până la 80m/s), domeniu larg de puteri (de la 0,12 – 420
kW), distanţă mică între axe şi funcţionare liniştită.

Cureaua dinţată prezintă o structură neomogenă (fig. 4.12) alcătuită

dintr-un element de înaltă rezistenţă la tracţiune 1, dispus în stratul neutru
(din oţel, fibre poliesterice, sticlă) încorporat într-o matrice de elastomer
care constituie masa curelelor 2.
Geometria curelei sincrone, este dată în STAS 12918/3-91, este
caracterizată de următorii parametrii (fig.4.13): pasul pb, lăţimea bs,
14
înălţimea totală hs, lungimea primitivă Lp căreia îi corespunde un număr
întreg de paşi zp, înălţimea dinţilor ht, grosimea de bază s, unghiul dintre
flancuri 2β.

Fig. 4.12 Fig. 4.13

Curelele sincrone cu dantură trapezoidală sunt ordonate în şase
mărimi de pas. Simbolizarea şi dimensiunile nominale sunt indicate în
tabelul de mai jos:

Roţile dinţate pentru curele au dimensiunile date în STAS 12918/4-

91. Roţile se pot executa în două variante: cu flanşă şi fără flanşă (fig.
4.14). Uzual roţile sunt prevăzute cu flanşe laterale pentru prevenirea
deplasării curelelor. În cazul curelelor înguste, de putere mică (<1kW) pot
fi fără flanşe laterale.

Fig. 4.14

3. ASAMBLAREA TRANSMISIILOR PRIN CURELE

3.1. MONTAREA ŞI DEMONTAREA TRANSMISIILOR PRIN

CURELE
Indicaţii privind montajul şi exploatarea transmisiilor prin curele
Montajul corect al elementelor transmisiei influenţează decisiv
cotarea şi durabilitatea curelei în exploatare:
- Se vor respecta toleranţele cu privire la paralelismul arborilor
(max.1mm/100 mm lungime), coaxialitatea roţilor pe arbori, etc.
- La transmisiile cu curele late orizontale se preferă ca ramura activă
să fie cea de jos, pentru că astfel unghiul de înfăşurareβ1 creşte, datorită
greutăţii proprii a curelei;

15
 - Cureaua trapezoidală trebuie să fie aşezată complet în canalul ei,
pentru a avea contact cu părţile laterale ale canalului;
- Curelele din piele trebuie unse periodic cu unsori animale pentru a
nu-şi pierde flexibilitatea;
- Dacă în timpul funcţionării roţile se încălzesc, înseamnă că există
posibilitatea patinării curelei şi se va proceda la întinderea ei;
- Pentru a avea un mers liniştit al transmisiei, roţile de curea vor fi
echilibrate static pentru v ≤ 25 m/s + dinamic pentru v ≥25 m/s;
- La curelele late, în scopul măririi stabilităţii pe roată, una din roţi se
execută uşor bombată;
- Funcţionarea transmisiei prin curele nu este permisă fără ca
aceasta să fie protejată cu apărătoare de tablă sau plasă;
- Montarea şi demontarea curelelor se va face numai în repaus,
după ce s-a procedat la slăbirea curelei.

Fig.3.3
Transmisia prin curea: 2, 3 ... roţi de curea (RC) peste care rezultă
un număr de curele.
Pentru funcţionare:
- curele pretensionate
- curele apăsare pe roţi de curea
- curele – roţi de curea RC  Forţa frecare care antrenează cele 2
roţi de curea, (fig. 5.2).
In acest fel este posibilă transmiterea mişcării şi Mr (RC
conducătoare  RC condusă).

Fig. 5.2 Modul de funcţionare a unei transmisii prin curele

La funcţionare (pretensionată), materialul curelei L = L - L0 
apar în ramurile curelei forţe de apăsare Fapas pe roţile de curea,
(esenţial pentru funcţionarea transmisiei prin curea). În timp, L≤ 0 
retensionionarea curelei. (schimbarea curelei).
Metoda tensiunii în curele: (fig. 5.5) cu elemente elastice, greutăţi,
sau sistemele cu autoîntindere. Rola de întindere ramura pasivă a curelei
(fig. 5.8), lângă roata de curea conducătoare.

16
Fig. 5.5 Sisteme mecanice de întindere a curelelor
La transmisii prin curea, ramura activă (FA) şi ramura pasivă (FB)
FA > FB
La înfăşurarea pe roţi de curea motoare (FA, FB)  cureaua se
scurtează şi rămâne în urma roţii (alunecând pe suprafaţa periferică a
acesteia).
La înfăşurarea pe roata condusă, (FB, FA) cureaua se lungeşte
alunecând pe suprafaţa periferică a roţii de curea (fără a depăşi viteza
periferică a acesteia).
Unghiul dintre ramurile curelei şi unghiurile de înfăşurare pe roţi
(fig.5.6):

Fig.5.6. Sisteme de întindere a curelelor

Mecanismul transmiterii sarcinii şi calculul solicitărilor din curea
1. Mecanismul transmiterii sarcinii de la roata de curea
conducătoare la roata condusă.
 n = 0: (fig. 5.8,a)  forţa periferică Fp solicită cureaua egal
pe ambele ramuri.
 n0: (fig. 5.8,b), datorită pretensionării cureaua la înfăşurare
pe roata de curea, Felem.apas.norm F frec.elem.  Ffrec
transmiterea mişcării şi a sarcinii: roata de curea
conducătoare  roata de curea condusă + încarcarea diferită
a celor 2 ramuri ale curelei: ramura coborâtoare ↓ încărcată
(pasivă) şi ramura ridicătoare ↑ încărcată (activă). Poziţia
17
 forţelor de frecare depinde de sensul de rotaţie al roţilor de
curea.

Fig. 5.8 Mecanismul transmiterii sarcinii la transmisiile prin curele

Tensiunile din curele. Curelele, flexibile  tensiuni de întindere şi de
încovoiere (la trecerea curelei peste roţi).
1. Tensiunile de încovoiere
2. Tensiunile de tracţiune: Tensiunile tracţiunii sunt egale cu = forţele
respective / Ac :
4. Capacitatea de durabilitate a materialului curelei. Curelele sunt
solicitate variat / ciclu, fig. 5.11. de aceea în timp, fig. 5.13, variaţia σ =
ciclu pulsant + ; (cu role întindere  ciclu alternant)  cureaua
solicitată la oboseală  durabilitatea curelei.

4.2. Exemplu: Transmisie prin curea la un ventilator/motor

Verificaţi dacă ventilatorul se rotește liber prin rotirea manuală a
rotorului.
Verificaţi tensiunea curelei de transmisie a ventilatorului și alinierea
fuliilor curelei de transmisie (consultaţi secţiunea referitoare la întreţinerea
Curelei de transmisie).
Verificaţi ca șuruburile de fixare de pe fuliile de acţionare a curelei
de transmisie să fie strânse (consultaţi fig. 39).

Fig.39
Reglarea fuliilor variabile de acţionare a curelei de transmisie se
efectuează cu sistemul deconectat, asigurându-vă că acesta nu este
pornit din nou accidental. Scoateţi șuruburile de siguranţă ale fuliei
(consultaţi fig. 40) și rotiţi cu jumătate din circumferinţa fuliei. Apoi
strângeţi din nou șuruburile și reglaţi din nou tensiunea fuliei de acţionare
a curelei de transmisie. Consultaţi secţiunea referitoare la Cureaua de
transmisie din acest manual.

18
Fig.40
În urma oricărei schimbări a raportului fuliei, consumul de energie al
motorului trebuie verificat din nou.
Puterea nominală indicată pe plăcuţa de identificare nu trebuie
depășită.
În toate cazurile în care debitul de aer nu este conform cu
specificaţiile și aveţi îndoieli pentru a calcula noul regulator de turaţie al
ventilatorului.

Cureaua de transmisie
Cureaua de transmisie reprezintă o componentă fiabilă și care
necesită un nivel minim de întreţinere cunoscând faptul că condiţiile
nefavorabile de funcţionare care pot reduce durata de viaţă și care pot
cauza randament scăzut trebuie evitate (consultaţi tabelul 6 și fig. 41).
Verificaţi cureaua de transmisie, să nu fie murdară și să nu existe
depuneri, să nu fie avariată, uzată, verificaţi tensiunea și uniformitatea
curelei (consultaţi fig. 41 și 42).
Curelele care sunt secţionate sau care au marginile uzate și alte
avarii trebuie înlocuite. Fragmentele de cauciuc reprezintă un semn de
uzură anormală.

19
 Fig.41
Tensionarea curelei de transmisie
Tensionarea curelei de transmisie se realizează prin mișcarea
suportului motorului.
În funcţie de mărimea motorului în cauză, motorul poate fi mișcat:
• printr-o mișcare de rotaţie
• prin culisare
Reglarea se realizează prin slăbirea contrapiuliţei și rotirea șurubului
de reglare. Este important să menţineţi alinierea exactă a fuliilor. Această
aliniere ar trebui verificată precis cu o riglă în urma fiecărei reglări.
În cazul fuliilor cu lăţimi diferite, distanţa pe ambele părţi trebuie să
fie egală (consultaţi fig. 42).

Figura 42

Întreţinere
În urma finalizării reglării, strângeţi din nou contrapiuliţa și verificaţi
ca toate șuruburile de fixare ale motorului și ventilatorului să fie strânse.
ATENŢIE! Cureaua de transmisie ar trebuie retensionată după
primele 10 ore de funcţionare.
 Deviaţie d
20
  Distanţa între axe e
 Putere f
 d = e x 0,016
Tensionarea corectă a curelei se stabilește independent de
secţiunea transversală a curelei și de jocul axial de măsurare a tensiunii
curelei. (consultaţi figura 43).

Fig.43
ATENŢIE!: Avarierea lagărelor motorului și ventilatorului poate fi
cauzată de strângerea excesivă a curelei.
O curea de transmisie care este și prea slăbită va cauza uzură
prematură și randament scăzut (cauzate de patinare.)
Înlocuirea curelei
Pentru schimbarea curelei, se slăbește dispozitivul de tensionare a
curelei până când cureaua de transmisie poate fi îndepărtată.
Înainte de înlocuire, curăţaţi fuliile și verificaţi ca acestea să nu fie
avariate sau uzate.
Nu utilizaţi niciodată unelte și nu exercitaţi forţă asupra marginilor
fuliilor întrucât un viciu ascuns poate reduce semnificativ durata de viaţă a
acestor dispozitive.
Dacă se utilizează mai multe fulii, toate curelele de transmisie
trebuie înlocuite simultan.
Verificaţi ca numărul de curele de transmisie să se potrivească cu
numărul de canale ale fuliilor.
În timpul tensionării mai multor curele de transmisie dispuse în
paralel, este important ca acestea să fie slăbite pe aceeași parte a
mecanismului de acţionare, în caz contrar se poate produce avarierea
(consultaţi fig. 44).
În final, când curelele de transmisie sunt tensionate, mecanismul de
acţionare trebuie rotit manual de câteva ori și apoi trebuie verificată starea
tensiunii, amplasarea axelor și a fuliilor (consultaţi secţiunea referitoare la
Tensionarea curelei de transmisie).

Fig.44

21
 4. NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.S.I.

 Toate instalaţiile de ridicat şi transportat vor fi exploatate în

conformitate cu normele în vigoare ale Inspectoratului de Stat
pentru Controlul Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR).
 Este interzisă manipularea instalaţiilor de ridicat de către persoane
neautorizate.
 Este interzisă circulaţia sau staţionarea personalului sub sarcinile
suspendate în instalaţiile şi dispozitivele de ridicat. Sarcina maximă
admisă se va afişa la locul de muncă, pe o tăbliţă pe care scrie cu
litere de tipar şi cifre, având o înălţime de minimum 10 cm şi o
lăţime de minimum 5 cm cu vopsea pe fond alb.
 Toate macaralele mobile vor fi prevăzute cu dispozitive acustice de
semnalizare, acţionate electric sau mecanic, în stare perfectă de
funcţionare şi corespunzând condiţiilor speciale de lucru.
 Se interzice balansarea greutăţilor prinse de cârligul macaralei.
 Se interzice cu desăvârşire târârea încărcătoarelor cu ajutorul
cârligului mecanismului de ridicat.
 La terminarea sau întreruperea operaţiilor de lucru nu se permite ca
sarcina să rămână în poziţie suspendată.
 Verificarea şi repararea instalaţiilor de ridicat şi transportat se va
face numai după ce s-a scos de sub tensiune instalaţia electrică de
acţionare.
 Este interzis a se lucra cu macaralele şi podurile rulante defecte.
 Pentru stingerea incendiilor, în cabina aparatelor de ridicat se va
găsi un stingător şi o lădiţă cu nisip.
 În caz de incendiu, nu se va acţiona decât după ce s-a întrerupt
curentul electric.
 Se interzice depozitarea în cabină a materialelor inflamabile
(benzină, motorină, petrol, ulei, cârpe, scânduri, etc.), care ar putea
favoriza incendiile.

BIBLIOGRAFIE

1. Rădulescu Gh. ş.a. - Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini,

vol II, Edit.Tehnică, Bucureşti, 1986;
2. Horovitz B. ş.a. – Transmisii şi variatoare prin curele şi lanţuri,
Edit.Tehnică, Bucureşti, 1970;
3. Drăghici I. ş.a. – Îndrumar de proiectare în construcţia de maşini, vol
II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982;

22
4. Ciocîrlea-Vasilescu, A., Constatntin, M., Asamblarea întreţinerea şi
repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura ALL, Bucureşti, 2002
5. Noia, R., Ţenescu, L., Organe de maşini şi mecanisme, Editura Sigma,
Bucureşti, 2003
6. Jâşcanu, M.- Organe de maşini, vol.I, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003.
* Curele dinţate, STAS 12913/3-91 şi STAS 12913/4-91.
** Organe de maşini – Standarde şi comentarii, Editura Tehnică,
Bucureşti, 2005.
***Pagini Web şi softuri educaţionale utile: www.google.ro; www.forus.ro;
http://stud.usv.ro; http://en.wikipedia.org

23