Mecanismul șurub-piuliță

Mecanisme pentru transformarea mișcării de rotație în mișcare de translație rectilinie continuă

1. Mecanismul șurub-piuliță reprezintă un ansamblu conceput cu rolul de a transforma mișcarea de
translație în mișcare de rotație rectilinie continuă.
Elementele componente ale mecanismului, respectiv șurubul și piulița pot executa mișcări în următoarele
combinații, conform [1]:
a. piulița este fixă, șurubul execută mișcarea de rotație și translație (cricuri și prese cu șurub);
b. șurubul este fix, piulița execută mișcarea de rotație și translație (chei speciale cu strângere);
c. șurubul execută mișcarea de translație, piulița execută mișcarea de rotație (cricul cu piulița rotitoare);
d. șurubul execută mișcarea de rotație, piulița execută mișcarea de translație (menghine și mecanisme de
avans de la mașina unealtă).
În figura 1 sunt redate exemple de mecanisme șurub-piuliță.

Figura 1. Exemple de mecanisme șurub-piuliță

Spre exemplificare, dispozitivul de întindere–presare se utilizează pentru realizarea unor încercări

mecanice. Dispozitivul este compus din următoarele elemente componente:
a) subansamblul mobil conține:
- tija filetată;
- bucșa filetată;
- bucșa de ghidare și pană de fixare;
- mecanismul de manevră.
b) cadrul mobil este compus din:
- traversă superioară;
- traversă inferioară;
- placă inferioară;
- montanții și elementele de fixare.
c) cadrul fix alcătuit din:
- placa de bază;
- piulița de fixare;
- traversa superioară fixă;
- montanții.
Dispozitivul este compus din două parți distincte cu funcționări diferite. Funcționarea dispozitivului se face
prin intermediul roții de manevră, la rotirea ei spre dreapta mișcarea se transmite prin intermediul bucșei
filetate ce determină coborârea cadrului mobil, astfel putându-se realiza întinderea între traversa superioară
și cea inferioară sau comprimarea între traversa inferioară și placă de bază.
La mișcarea în sens opus a roții de manevră se poate întrerupe întinderea sau compresiunea pieselor
solicitate. O parte din energia mecanică este utilizată pentru învingerea frecărilor din cuplele cinematice.
Pierderea de energie se ia în considerare prin calculul randamentului mecanic.
Dintre avantajele și dezavantajele prezentate de mecanismul șurub-piuliță, conform [2], pot fi enumerate
următoarele:
a. avantaje:
- simplitatea obținerii unei mișcări lente, concomitent cu o creștere mare a forței;
- capacitatea portantă mare în cazul unor dimensiuni de gabarit mici;
- posibilitatea obținerii unei precizii înalte a deplasărilor;
- simplitatea construcției și a execuției.
b. dezavantaje:
- pierderi mari prin frecare;
- randament scăzut pentru deplasările cu viteze mari (viteza de alunecare în filet este mai mare decât viteza
de deplasare axială).
Cele mai uzuale domenii de utilizare ale mecanismului șurub-piuliță sunt următoarele:
- ridicarea sarcinilor (cricuri);
- crearea încărcării la mașini de încercare a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor;
- realizarea procesului de prelucrare mecanică (prese cu șurub, mașini-unelte);
- deplasări precise de divizare (instrumente de măsură, mașini-unelte);
- deplasări de reglaj, pentru reglarea funcționării mașinilor.
Asamblarea mecanismului șurub-piuliță, conform [3], se poate realiza în mod diferit, după felul piuliței
utilizate, astfel:
a. cazul în care piulița este dintr-o singură bucată, asamblarea se face prin înșurubarea piuliței pe șurub,
ambele piese montându-se împreună în locul prevăzut. La început se montează șurubul în locașul sau, apoi
se fixează piulița de elementul căruia îi imprimă mișcarea (de exemplu, o sanie);
b. cazul în care piulița este alcătuită din două bucăți, operația de asamblarea se începe cu prinderea șurubului
în locașul său (de exemplu, în lagărele fixate pe batiul unui strung), după care se continuă cu prinderea
piuliței pe șurub și fixarea ei în subansamblul căruia îi imprimă mișcarea (de exemplu, în căruciorul
strungului);
În general, la asamblarea mecanismului șurub-piuliță trebuie sa se respecte, conform [4], o serie de condiții,
și anume:
- filetul șurubului și cel al piuliței trebuie sa fie identice. Pentru aceasta, la execuția celor două piese se vor
respecta, cu strictețe, condițiile geometrice impuse filetelor (pasul, profilul, tolerantele etc.);
– la montarea piuliței, axa sa trebuie să coincidă cu axa șurubului. Dacă această condiție nu este realizată,
se ajustează suprafața de sprijin a piuliței sau se interpun adaosuri înclinate între talpa piuliței și placa de
care se fixează;
– șurubul conducător trebuie astfel montat încât axa lui să fie paralelă cu ghidajele batiului. Nerespectarea
acestei condiții duce la uzarea prematură a mecanismului ca urmare a frecărilor mari produse pe flancurile
filetelor.
– după montare, la punerea în funcțiune a mecanismului, deplasările trebuie să se execute lin, fără alternări
de frânări și mers ușor. Existența unor asemenea variații de mișcare indică un montaj greșit, ceea ce necesită
remedierile necesare: verificarea reglării piuliței secționate, a paralelismului, a ungerii etc. Abaterile de la
paralelism se pun în evidență cu ajutorul dispozitivelor cu ceas comparator.
În cazul în care pe șuruburile conducătoare, folosite la mecanismele de avans ale săniilor unor mașini-
unelte, se montează și tambure gradate pentru măsurarea curselor, este necesar sa se verifice precizia
măsurării pe tambur. Acest lucru se realizează prin deplasarea saniei cu o anumita cursă și compararea
indicațiilor tamburului cu cele ale unui ceas comparator, acționat de sanie, ce măsoară cursa reală.

Referințe:
[1]. Mecanismul surub-piulita - constructie si functionare (rasfoiesc.com);
[2]. Noia R., Țenescu L., Organe de mașini și mecanisme, Manual pentru clasa a XI-a. Licee Tehnologice,
Profil tehnic, Specializarea mecanică, Editura Sigma, 2002;
[3]. Asamblarea mecanismului surub-piulita - ePedia;
[4]. Gheorghe I, Voicu M., Paraschiv I., Tehnologia asamblării și montajului, Manual pentru liceele
industriale clasele XI-XII sau anii IV-V, școli de maiștri și de specializare postliceală, Editura Didactica,
1977.