Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
PROIECT:
- PROBA TEORETICA : MECANISMUL MOTOR ;
BIELA-MANIVELA
- PROBA PRACTICA : ORGANE MOBILE ;
BIELA -;ARBORELE COTIT
PROFIL:
MECANIC MOTOARE TERMICE.
IUNIE 2005CUPRINS
I. BIELA
1. GENERALITATI
1.1 ROLUL
1.2 MATERIALE
1.3 SARCINI
2. REPARAREA BIELEI
2.1 DEFECTE IN EXPLOATARE ALE MECANISULUI BIELA-MANIVELA
2.2 CONTROLUL BIELEI-SCULE FOLOSITE
2.3 TEHNOLOGIA DE REPARARE,SCULE SI DISPOZITIVE
2.4 RODAREA MOTORULUI
2.5 ASAMBLAREA MECANISMULUI BIELA-MANIVELA.
2.6 MODIFICAREA RAPORTULUI DE COMPRESIE INURMA REPARATILOR
CUPRINS
II. ARBORELE COTIT
1. GENERALITATI
1.1 ROLUL
1.2 MATERIALE FOLOSITE
1.2 SARCINI
2. REPARAREA ARBORELUI COTIT
2.1 DEFECTE. DEFECTE IN EXPLOATARE
2.2 VERIFICAREA ARBORELUI COTIT
2.3 TEHNOLOGIA DE REPARARE A ARBORELUI COTIT
3. NORME DE PROTECTIA A MUNCII
4. BIBLIOGRAFIE
BIELA
I.Generalitati:
1.1 Rolul;
Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul de
piston si fusul maneton, al arborelui cotit. Pentru a transmite forta pistonului, respectiv
miscarea rectilinie alternativa a pistonului la arborele cotit, care o transforma in
miscare de rotatie.
1.2 Materiale;
Bielele se confectioneaza din : a) otel carbon de calitate (STAS 880-66, marcile OLC
45x, OLC 50 ) b) otel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66,
marcile 40c10; 41 MoC11; 41 VmoC17;STAS 8580-74,marca 34MoCN 15AT ); c)
aliaj usor ( duraluminiu ); d) fonta cu grafit nodural.
Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre
80105 daN /mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la
concentrarea de tensiuni. O metoda mai eficienta si economica de ridicata a rezistentei
la oboseala, s-a dovedit a fi ecruisarea (durificarea bielelor cu alice ).
Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-
66,marcile: 45C10; 41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 7080
daN/mm2. Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta
ridicata la uzare si rupere (bronz cu plumb, bronz cu aluminiu, bronz fosforos).
1.3 Sarcini:
Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa actiunii
fortei produsa la comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta care
variaza ca valoare, directie si sens. De aceea, biela este solicitata la incovoiere,
rasucire (torsiune), comprimarea, socuri si uzura. Pentru a corespunde acestor cerinte,
biela trebuie sa fie rigida, rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul de usoara.
Ea se va confectiona din otel carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald
sau prin turnare din duraluminiu sau fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate
din otel, inainte operatiilor de finisare se aplica un tratament de calire de imbunatire,
urmat de revenire.
Biela se compune din:
- partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei
- partea centrala, numita corpul bielei
- capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul
capacului bielei
- capacul bielei
- surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet
rezistent obtinut prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare
si prevazute cu saibe cu nas, care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura
impotriva desurubarii
- semicuzineti pentru capul mare
- cuzinet pentru capul mic
In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza
boltul de piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In
alte cazuri, boltul de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului
In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe
rulmenti cu ace.
Corpurile bielei are sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la flambaj si
torsiune si pentru a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal longitudinal, prin
care este refulat uleiul dintre fusul maneton spre boltul de piston.
Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se strange cu
2-4 suruburi, cu cheia dinamometrica (la Dacia 1300, cuplul de strangere este de 4,5
daNm). Partile componente ale bielei sunt aratate in fig. 1.3
2. Repararea bielei:
2.1 Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.
In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea
pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru
racire, datorita uleiului provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor,
amestecului carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ;
are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor.
Fenomenul poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice
provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si
emanare de abur, daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi imediate a
motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru
30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se
inlatura cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va
fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si
a segmentilor de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt
usoare, se pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori
de-a lungul cilindrului in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa
aceasta se face inlocuirea pistonului si segmentilor respectiv;
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe
cilindru, atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar
pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a
dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de
foc ) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub
forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura
etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de
ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere
nominala si, deci, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Pornirea motorului este
greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la cilindrului respectiv
este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de
calamina si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu
ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa
numarul lor ) si montarea in aceiasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca
pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte,
intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare
a pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot caracteristic
(zgarieri ) la antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri
usoare pe cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste
0,05 mm intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament
necorespunzator, griparea pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea
arborelui cotit), motorul este oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea
si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face
montarea ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai
in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remedieaza
prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de
anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata verifica fixarea la
celelalte suruburi ale bielelor pentru a preantampina astfel de defectiuni ; daca nu se
inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si deci avarii la biele,
cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea
mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea
suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor,
a cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea
baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in
atelier ; in afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate,
blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-
segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat
amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata
necesita inlocuirea.
Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea
mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a
motorului poate duce la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si
ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor
manetoane ale arborelui cotit.
Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea
insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune
necorespunzator, supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales
la rece ce se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune
scazuta ) se observa la timp.
Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv
(culoarea schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de
material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.
2.2 Controlul bielei -; Scule folosite