BIELA

I.Generalitati:
1.1 Rolul;
Biela este un subansamblu al mecanismului motor care se monteaza intre boltul de piston si
fusul maneton, al arborelui cotit. Pentru a transmite forta pistonului, respectiv miscarea rectilinie
alternativa a pistonului la arborele cotit, care o transforma in miscare de rotatie.

1.2 Materiale;
Bielele se confectioneaza din : a) otel carbon de calitate (STAS 880-66, marcile OLC 45x, OLC
50 ) b) otel aliat cu elemente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, V (STAS 781-66, marcile 40c10; 41
MoC11; 41 VmoC17;STAS 8580-74,marca 34MoCN 15AT ); c) aliaj usor ( duraluminiu ); d)
fonta cu grafit nodural.
Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre 80…105
daN /mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la concentrarea de
tensiuni. O metoda mai eficienta si economica de ridicata a rezistentei la oboseala, s-a dovedit
a fi ecruisarea (durificarea bielelor cu alice ).
Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-66,marcile:
45C10; 41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 70…80 daN/mm2. Bucsele din piciorul
bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta ridicata la uzare si rupere (bronz cu plumb,
bronz cu aluminiu, bronz fosforos).

1.3 Sarcini:
Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa actiunii fortei
produsa la comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta care variaza ca
valoare, directie si sens. De aceea, biela este solicitata la incovoiere, rasucire (torsiune),
comprimarea, socuri si uzura. Pentru a corespunde acestor cerinte, biela trebuie sa fie rigida,
rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul de usoara. Ea se va confectiona din otel
carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald sau prin turnare din duraluminiu sau
fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate din otel, inainte operatiilor de finisare se aplica un
tratament de calire de imbunatire, urmat de revenire.
Biela se compune din:
- partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei
- partea centrala, numita corpul bielei
- capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul capacului
bielei
- capacul bielei
- surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet rezistent
obtinut prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare si prevazute cu
saibe „cu nas”, care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura impotriva desurubarii
- semicuzineti pentru capul mare
- cuzinet pentru capul mic
In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza boltul de
piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In alte cazuri, boltul
de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului
In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe rulmenti cu ace.
Corpurile bielei are sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la flambaj si torsiune si
pentru a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal longitudinal, prin care este refulat uleiul
dintre fusul maneton spre boltul de piston.
Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se strange cu 2-4
suruburi, cu cheia dinamometrica (la Dacia 1300, cuplul de strangere este de 4,5 daNm). Partile
componente ale bielei sunt aratate in fig. 1.3
2. Repararea bielei:
2.1 Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.
In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor
are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita uleiului
provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant
necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o frecare uscata
excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de
sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a
smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca apa de racire este sub
nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se
toarna in fiecare cilindru 30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor,
se cauta si se inlatura cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si
automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului
gripat si a segmentilor de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare, se pot
slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului
in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se face inlocuirea
pistonului si segmentilor respectiv;
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru, atunci
acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar
corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea
cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc )
datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament
este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde
sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste,
iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de calamina si
inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special,
cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa numarul lor ) si montarea in aceiasi
cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe
biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in
canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a
pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot caracteristic (zgarieri ) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe
cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament necorespunzator,
griparea pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit),
motorul este oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea si
presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea
ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in partea
inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remedieaza prin demontarea
baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia
dinamometrica la momentul prescris. Totodata verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor
pentru a preantampina astfel de defectiuni ; daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul
ruperii suruburilor si deci avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in
lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier ; in
afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate, blocul motor
impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se
inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton
respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea.
Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a
blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la :
uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor
pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.
Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura
mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator,
supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales „ la rece”
ce se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta ) se observa
la timp.
Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea
schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de material de
antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.