8lL4

.Generalitati:
ko/u/
8ie/o este oo soboosomblo ol mecoolsmolol motot cote se mooteozo lotte boltol Je plstoo sl
fosol mooetoo ol otbotelol cotlt leotto o ttoosmlte fotto plstooolol tespectlv mlscoteo tectlllole
oltetootlvo o plstooolol lo otbotele cotlt cote o ttoosfotmo lo mlscote Je tototle Jlo o) otel
cotboo Je colltote (51A5 88066 motclle Olc 45x Olc 50 ) b) otel ollot co elemeote Je ollete ct
Mo Mo Nl v (51A5 78166 motclle 40c10 41 Moc11 41 vmoc1751A5 858074motco
J4MocN 15A1 ) c) olloj osot ( Jotolomlolo ) J) footo co qtoflt ooJotol
Rezistenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre
80.105 daN /mm2. Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la
concentrarea de tensiuni. O metoda mai eficienta si economica de ridicata a rezistentei
la oboseala, s-a dovedit a fi ecruisarea (durificarea bielelor cu alice ).
Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-
66,marcile: 45C10; 41CN12; 34MoCN15 ) cu rezistenta la rupere de 70.80 daN/mm2.
Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta ridicata la uzare
si rupere (bronz cu plumb, bronz cu aluminiu, bronz fosforos).

.3 Sarcini:

Biela executa o miscare complexa de translatie si de pendulare si este supusa actiunii
fortei produsa la comprimarea amestecului si la destinderea gazelor arse, forta care
variaza ca valoare, directie si sens. De aceea, biela este solicitata la incovoiere, rasucire
(torsiune), comprimarea, socuri si uzura. Pentru a corespunde acestor cerinte, biela
trebuie sa fie rigida, rezistenta la uzura, incovoiere, torsiune si destul de usoara. Ea se
va confectiona din otel carbon de calitate sau din otel aliat prin matritare la cald sau prin
turnare din duraluminiu sau fonta cu grafit nodular. La bielele confectinate din otel,
inainte operatiilor de finisare se aplica un tratament de calire de imbunatire, urmat de
revenire.
Biela se compune din:
- partea bielei articulata cu boltul, numita capul mic sau piciorul bielei
- partea centrala, numita corpul bielei
- capul mare al bielei, care se monteaza pe fusul maneton al arborelui cotit cu ajutorul
capacului bielei
- capacul bielei
- surubului pentru strangerea capacului de biela, care sunt suruburile speciale, cu filet
rezistent obtinut prin rulare si au cap profilat. Piulitele lor sunt piulite cu autoimpanare si
prevazute cu saibe ,cu nas", care se indoiesc dupa strangere, pentru a se asigura
impotriva desurubarii
- semicuzineti pentru capul mare
- cuzinet pentru capul mic
In capul mic al bielei este presat un cuzinet, prevazut cu un alezaj in care se monteaza
boltul de piston. La unele motoare, botul de piston este presat in capul mic al bielei. In
alte cazuri, boltul de piston are un joc de 0,003-0,006 mm, fata de alezajul cuzinetului
In anumite cazuri, indeosebi la m.a.s. 2, imbinarea boltului cu biela se face pe rulmenti
cu ace.
Corpurile bielei are sectiunea transversala in forma de H pentru a rezista la flambaj si
torsiune si pentru a fi mai usor. El este prevazut uneori cu un canal longitudinal, prin
care este refulat uleiul dintre fusul maneton spre boltul de piston.
Capul mare al bielei are plan de separatie cu capacul bielei, fata de care se strange cu
2-4 suruburi, cu cheia dinamometrica (la Dacia 1300, cuplul de strangere este de 4,5
daNm). Partile componente ale bielei sunt aratate in fig. 1.3
. Repararea bielei:
. Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.
In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea
pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire,
datorita uleiului provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului
carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o
frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul
poate fi observat de sofer pentru ca este precedat de zgomote caracteristice provocate
de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de
abur, daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate
evita griparea; se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru 30-40 g ulei si se
incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se inlatura cauza; daca
se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru
repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de la
cilindrul respectiv.

Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare,
se pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a
lungul cilindrului in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se
face inlocuirea pistonului si segmentilor respectiv;
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru,
atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane
vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la
deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de
foc ) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub
forma de calamina in canalele respective, blocandu-i.
Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc
scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare
albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde sarcinilor
de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar
compresia la cilindrului respectiv este scazuta.
Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de
calamina si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu
ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa numarul
lor ) si montarea in aceiasi cilindri, de unde s-au demontat; se mentioneaza ca
pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.
Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii
incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca
urmare a pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot
caracteristic (zgarieri ) la antrenarea arborelui cotit.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri
usoare pe cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce
depaseste 0,05 mm intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau
tratament necorespunzator, griparea pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui
cotit), motorul este oprit imediat.
Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv,
depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se
face montarea ambielajului si motorului.
Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin
batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se
remedieaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au
astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata verifica
fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preantampina astfel de defectiuni ; daca
nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si deci avarii la biele,
cilindri, pistoane, bloc motor.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc
prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea
suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului
motor, a cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit,
distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in
atelier ; in afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate,
blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-
segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat amanuntit,
indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita
inlocuirea.
Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea
mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a
motorului poate duce la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si
ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor
manetoane ale arborelui cotit.
Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta,
uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune
necorespunzator, supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales , la
rece" ce se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune
scazuta ) se observa la timp.
Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv
(culoarea schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de
material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.
. Controlul bielei -; Scule folosite

In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza :
- controlul alezajelor ;
- controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ;
- absenta fisurilor si a golurilor.
Fac precizarea ca verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei se face
cu micrometrul pentru interior sau dispozitive cu ceas comparator.
Verificarea cu sublerul este bine venita numai cand determinam distanta dintre axe.
Se mai verifica:
incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un
geam si se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a
geamului sau a platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si
se introduce o lamela de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii.
- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului
mare nu mai sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel,
ca si in cazul incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza
functionarea ,rotunda", silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba
aceeasi greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.
- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica
numarului cilindrului in care se monteaza biela.
Fac precizarea ca in atelierele de specialitate, incovoierea si rasucirea bielei se
verifica cu ajutorul unor dornuri speciale care se vor monta in alezajele capului mic si
capului mare, care vor fi ,palpate" cu ajutorul unui ceas comparator fixat pe un suport
special.

In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un
dispozitiv de tipul celui din (fig2.2) care verifica simultan coplaneitatea axelor, diametrul
alezajelor si distanta dintre axe
.3 Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive.
Reconditionare bielelor
Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt:
- indoirea corpului bielei
- uzarea alezajului cuzinetului
- uzarea alezajului semicuzinetilor
- uzarea alezajului capului mic al bielei
- uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei
- fisurarea sau ruperea bielei
Indreptarea corpului bielei se face cu un dispozitive speciale, de tipul celor din (figura
2.3,)
Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu
ajutorul unui dorn, ca in figura 2. 4, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu
ajutorul unui alezor, suprafata interioara a cuzinetului la diametrul nominal prescris.
Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat sau rizat
(din cauza slabiri si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune majora si
se preseaza un cuzinet cu diametrul exterior majorat. Alezarea manuala se face cu un
dispozitiv ca in (figura 2.5.)
Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb
(STAS 1512-75) sau din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76).
Reconditionarea lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor,
corespunzator treptei de reparatie a fusului maneton.
.4. Rodarea motorului.
Dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza importanta din
procesul tehnologic a motorului, cu influente hotaratoare asupra comportarii ulterioare a
motorului, in special, asupra durabilitatii sale.
Se stie ca, in urma prelucrarilor mecanice in procesul de reparatie, apar pe suprafetele
pieselor motorului o serie de rizuri si proeminente mai mult sau mai putin neregulate,
provocate de muchiile aschietoare al uneltelor de lucru utilizate. Marimea acestor
proeminente determina un anumit grad de rugozitate a suprafetelor. In acelasi timp,
datorita imperfectiunilor de executie a pieselor si de montaj al motorului, apar erori de
forma.
La inceputul functionarii motorului, cand varfurile proeminentelor nu sant uzate,
conctactul intre cuplurile de piese in frecare se face pe o suprafata relativ mica, din care
cauza apar local presiuni foarte ridicate. Aceste presiuni pot provoca gripaje, atunci cand
frecarea reciproca a suprafetelor se face la viteze relativ mari sau in conditii de ungere si
racire nefavorabile, ca urmare a degajarii locale de caldura.
Aceasta este motivul pentru care operatia de rodare poate fi considerata ca un proces
de ultima finisare si corectare macro si microgeometrica a suprafetelor conjugate,
impunandu-se ca o etapa obligatorie in procesul tehnologic de reparare.
Factorii cei mai importanti, care influenteaza asupra rodajului si uzurii initiale a
pieselor, sant : calitatea suprafetei, tehnologia de prelucrare si montaj, sarcinile, vitezele
relative de alunecare, temperaturi suprafetelor in contact si lubrifiantului utilizat.
Calitatea suprafetelor in frecare are un rol primordial asupra perioadei de rodaj si a
durabilitatii pieselor in exploatare. Din punct de vedere al rodarii si al uzurii, cea mai
mare importanta o prezinta suprafata efectiva de contact, deoarece, pe masura cresterii
ei, se reduce presiunea specifica. De aici rezulta marea importanta a rugozitatii
suprafetelor, valoarea ei prea mare ducand la uzuri mari sau gripaje in timpul rodajului.
Asigurarea rugozitatii prescrise in tehnologia de reparare conduce la un ritm de uzura
care realizeaza cresterea rapida a suprafetei efective de contact si inlaturarea simultana
a defectelor de forma.
.5 Asamblarea mecanismului biela-manivela.
Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a
demontarii, pecandu-se de la asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu
asamblarea lor pe bloc-carter.
Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela se
refera la:
-montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte
asamblarea selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile
camasi-pistoane sa fie facute cu piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa
fie din aceeasi grupa de greutate ; bielele sa fie din aceeasi grupa de greutate (grupele
sant marcate cu culori sau poansonate cu cifre sau litere );
- resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei
- orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ;
- orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin
semnul de pe capul pistonului ( ,V ",sageata, litere );
- orientarea segmentilor cu fante dispuse la 180 grade ,plecand de la bolt ;
- verificarea jocului segmentilor in canalele pistonului ;
- respectarea marcarii pieselor conjugate cum sant capacele de biela si capacele paliere
;
- respectarea asamblarii selective dintre fusurile arborelui cotit si cuzinetii amovibili ai
lagarelor ( grupele de dimensiuni sant marcate prin culori );
- verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor
- strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela
- verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia,
- verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ;
- verificarea jocului radial al lagarelor ;
- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela.
Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile, astfel :
- imperecherea pistonului cu boltul si se verifica ,,culisarea" boltului in piston si in bucsa
bielei (la jocuri mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se incalzeste la
80 de grade -;exemplu. ROMAN-DIESEL);
- la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua sigurante
laerale ;
lo osombloteo co bolt flx lo blelo soo plstoo este oecesoto locolzlteo plesel cote flxeozo boltol
osombloteo efectoooJose co Jlspozltlve speclole pe ptese
.6 Modificarea raportului de compresie in urma reparatilor.
O lucrare de intretinere deosebita cu caracter prevenit este urmarirea uzurii grupului
cilindru-segmenti-piston, care poate infuienta negativ economicitatea procesului de
exploatare a autovehiculului.
Determinarea starii ajustajelor acestor piese, fara a fi necesara demontarea motorului,
se poate face utilizindu-se aparatul pentru determinarea starii tehnice a grupului cilindru-
segmenti-piston si semnalizatorul acustic, sau compresometrul.
Aparatul masoara pierderile relative de gaze (aer) din cilindru si, prin intrepretarea
acestor date, da indicatii asupra graduluzi de uzura a motorului.