Biela face parte din mecanismul motor și are rolul de a prelua for ța

de apăsare a pistonului pe care o transmite arborelui cotit. De

asemenea, biela împreună cu fusul maneton al arborelui cotit,
transformă mișcarea de translație a pistonului în mișcare de rotație la
arborele cotit.

Foto: Bielă motor 7.0L 8V Chevrolet Corvette (material - titan)

Sursa: GM
    Extremitatea bielei la care se prinde pistonul se
numește picior. Corpul bielei face legătura între picior și cap (care
se fixează de fusul maneton al arborelui cotit). Capul bielei are o parte
demontabilă, numită capac, care servește la prinderea bielei
de arborele cotit.
Foto: Părțile componente ale bielei
Sursa: Wikimedia Commons
1. piciorul bielei (unde se prinde pistonul cu ajutorul bolțului)
2. corpul bielei
3. piulită
4. cuzinet
5. șurub
6. capacul bielei
    Biela trebuie să reziste la solicitări mecanice intense produse de
forța de presiune a gazelor și de inerția pieselor în
mișcare. Pistonul se fixează de piciorul bielei prin intermediul unui
bolț. Acesta este fixat în bielă și se poate roti în locașurile pistonului.
Între piciorul bielei și bolț nu există contact direct, între acestea fiind
inserată o bucșă din metal mai moale (bronz) care are rolul de a
reduce frecările.
Foto: Piston și bielă motor 6.2L 8V Chevrolet Corvette
Sursa: GM
1. bielă (picior cu bucșă inserată)
2. piston
3. segmenți
4. bolț
5. inel de fixare
6. șurub
7. cuzinet
    Pentru prinderea capacului bielei se utilizeaz ă dou ă șuruburi.
Soluțiile mai noi de biele nu prevăd și piulițe pentru șuruburi, acestea
fiind înfiletate direct în capac. Pe capac cât și pe biel ă sunt
prevăzute știfturi și orificii care să permită montarea capacelor doar
într-o singură poziție. La un motor, capacele bielelor nu sunt
interschimbabile, tot timpul un capac va fi montat la aceeași bielă.
    Bielele sunt fabricate din oțeluri aliate de înalte rezistență în
unele cazuri, pentru motoare de înaltă performațe, se utilizeaz ă biele
pe bază de titan.
    Bolțul pistonului realizează legătura articulată între piston și
bielă. Forma bolțului este cilindrică cu orificiu interior pe toat ă
lungimea. Rezistența mecanică a bolțului trebuie să fie ridicată
deoarece este supus solicitărilor de comprimare, forfecare și îndoire.
Datorită condițiilor grele de funcționare și a necesității rezisten ței la
uzură bolțul se execută din oțel aliat.

Foto: Bolț piston

    Pentru a avea o rezistență sporită la uzură bolțul se supune
unor tratamente termice de durificare (călire prin curenți de înaltă
frecvență). La motoarele termice pentru automobile bolțul este flotant,
între bolț, umeri pistonului și piciorul bielei existând un joc. Datorită
acestui joc, în timpul funcționării motorului se creeaz ă o  peliculă de
ulei între piesele în mișcare care amortizează șocurile și reduce
frecările.

Foto: Tipuri de inele de fixare a bolțului în pistonului

    Pentru a limita deplasarea axială a bolțului în
locașurile pistonului, bolțul se fixează cu ajutorul unor inele
metalice amplasate în canele speciale din piston. Limitarea jocului
este necesară deoarece un joc excesiv poate antrena apari ția unor
tensiuni mecanice care ar putea duce la deformarea pistonului.
    Cuzinetul se montează în capul bielei, între bielă și arborele
cotit. Pe fiecare bielă sunt montați cîte doi cuzineți, unul în capac iar
celălalt pe bielă. Un cuzinet este format dintr-un  strat metalic subțire
acoperit de un strat antifricțiune care vine în contact cu fusul
arborelui cotit.

Foto: Cuzineți cap bielă

    Între cuzinet și arborele cotit se prevede un  joc care să permită
formarea unui strat hidrodinamic de ulei pentru reducerea frecării.
Pentru respectarea acestui joc strângerea capacelor bielei se va face
întotdeauna la cuplul specificat de constructorul motorului.
    Fiecare cuzinet are pevăzut câte un pinten de fixare care are
rolul de a poziționa corect cuzinetul și în acela și timp asigur ă
montarea cuzinetului doar pe capac sau doar pe biel ă. Ca și capacele
bielelor, cuzineții nu sunt interschimbabili, ei se montează tot timpul
pe aceeași piesă.
    În timpul funcționării motorului, datorită unei  presiuni insuficiente
a uleiului, stratul hidrodinamic de ulei nu se mai formeaz ă și din acest
motiv apar uzuri pronunțate ale cuzineților. Lipsa peliculei de ulei duce
și la apariția unui zgomot metalic datorită frecării uscate. Inspec ția
cuzineților se face vizual, prin demontarea acestora și orice defect
presupune înlocuirea lor.
    Dacă exploatarea motorului se face corespunzător toate piesele
mecanismului motor nu necesită întreținere, reparație sau înlocuire.
Biela se poate defecta (deforma) doar în anumite situații speciale.

Foto: Deformarea bielei datorită pătrunderii apei în cilindri

Sursa: Wikimedia Commons
    Se poate întâmpla ca, din diferite motive, apa să pătrundă în
cilindri. Datorită faptului că apa este incompresibilă, la sfârșitul cursei
de comprimare apar forțe foarte mari care conduc la deformarea
extremă a bielei. În aceste cazuri este recomandat ca toate
componentele mecanismului motor să fie înlocuite deoarece forțele
extreme apărute, chiar dacă nu au deformat vizibil piesele, să afecteze
jocurile normale de montaj.
Biela este organul mecanismului motor care transmite forta de presiune a gazelor de la piston la
arborele cotit si serveste la transformarea miscarii alternative de translatie a pistonului in miscare
de rotatie a arborelui cotit.
Biela este compusa din trei parti.
-partea articulata cu boltul - denumita piciorul bielei;
-partea articulata cu manetonul arborelui cotit - denumita capul bielei;
-partea centrala - denumita corpul bielei.

Biela, este piesa de legătură între bolțul pistonului sau al unui cap de cruce [1] și fusul

maneton al arborelui cotit.
Biela transmite mișcarea rectilinie alternativă a pistonului la arborele cotit, pe care o
transformă în mișcare de rotație (la motoare cu ardere internă sau la motoare cu ardere
externă), sau pentru a transforma mișcarea de rotație a arborelui cotit în mișcarea
rectilinie alternativă a pistonului (la compresoare cu piston și pompe cu piston).
Biela trebuie să fie rezistentă la încovoiere, torsiune, comprimare, întindere și destul de
ușoară pentru a avea o inerție redusă. Pentru o funcționare bine echilibrată a unui
motor (mers rotund), greutatea bielei este un parametru foarte important (aceeași formă
trebuie să aibă aceeași greutate).
Tija bielei, prin secționare la majoritatea modelelor este în formă de „I”. La motoarele cu
ardere internă, cu presiuni ridicate la arderea carburantului, bielele sînt prevăzute cu
canal pentru uleiul de ungere spre bolț.
Constructie si functionare

Asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit, astfel transformand
miscarea rectilinie – alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.

Partile componente ale bielei sunt: piciorul (capul mic) in care se preseaza bucsa de bronz
impotriva uzurii, corpul (tija) care are un profil de litera I pentru a mari rezistenta la
incovoiere, capul(mare) in care sunt asezati semicuzinetii, capacul care este prins cu doua
suruburi pentru a-l putea monta pe fusul monetan a arborelui cotit. Capul si semicuzinetii
sunt prevazuti cu pinteni pentru a impiedica deplasarea lor.

Montarea corecta se face cu ajutorul numarului de pe capul de capac.

Este confectionata din otel aliat sau otel carbon prin matritare simpla dupa ce i se aplica un
tratament de calire si revenire. Datorita solicitarilor termodinamice, i se impune o conditie
de rigiditate deose-bita.

Strangerea suruburilor se face cu un moment de 60-70 Nm la autoturis-me si 110-120 Nm la

autocamioane.

Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04 mm si intre fusul
maneton si semicuzineti este de 0,03-0,9 mm.
Semicuzinetii au un strat aplicat de antifrictiune pe baza de staniu, plumb, aluminiu, cupru cu
plumb sau bronz cu plumb.

Motoarele cu aprindere prin compresie au cuzinetii bimetalici cu carcasele din otel si material
de antifrictiune din bronz cu plumb.

Semicuzinetii montati in cap formeaza lagare de biela . Capul bielei la motoarele in doi timpi
este nesectionat fiindca are lagarul de biela sub forma de rulment.

Procedeu de fabricație
Biela se confecționează prin forjare la cald, prin turnare din duraluminiu
sau fontă cu grafit nodular. La bielele confecținate din oțel, înaintea operațiilor de
finisare se aplică un tratament termic de călire de îmbunătățire, urmat de revenire.
Șuruburile de bielă se execută din oțeluri aliate pentru îmbunătățire, cu rezistență la
rupere ridicată. Bucșele din piciorul bielei se confecționează din bronzuri cu rezistență
ridicată la uzură și rupere (bronz cu plumb, bronz-aluminiu, bronz fosforos). În anumite
cazuri, îndeosebi la motoare în 2 timpi, îmbinarea bolțului cu biela se face
pe rulmenți cu ace.
Metode de prelucrare a capului bielei:
Capul bielei asigură îmbinarea cu fusul maneton al arborelui cotit. De regulă este
secționat perpendicular pe axa tijei sau la un anumit unghi, astfel încât să poată trece
prin cilindru.

 Crack (engl. to crack, „a crăpa“) este procedeul care se folosește și în Europa,

din anul 1995, la bielele din oțel forjat. După ce biela de oțel a fost pelucrată la
dimensiunea exactă, linia de separație între capul și capacul bielei este marcată cu
un laser, iar cele din aliaj ușor (aluminiu) sunt crestate la locul dorit de rupere
(crack). Ruperea controlată, se face cu ajutorul unui cilindru întrodus în capul bielei,
care într-un anumit timp trebuie să ajungă la o anumită presiune. Suprafețele de
separație între capul și capacul bielei sînt unice și capacele nu se pot schimba de la
o bielă la alta. Avantajul acestui procedeu de fabricație este prețul mult mai mic
decât la bielele prelucrate prin tăiere și frezare.

 Tăiat / frezat, la capul bielei, este procedeul clasic, care se mai folosește numai
la motoare mari de vapoare și la puține camioane.

 La bielele cu lagăre din rulmenți, capul nu este secționat pentru că arborele cotit
este demontabil.