Lucrarea de laborator nr.

4
BIELA
a) Rol
Biela face parte din mecanismul motor i are rolul de a prelua for a de apsare a pistonului pe care o
transmite arborelui cotit. De asemenea, biela mpreun cu fusul maneton al arborelui cotit, transform
mi carea de transla ie a pistonului n mi care de rota ie la arborele cotit.
b) Cerinte, conditii de functionare
Biela este solicitata de forta de presiune a a!elor la comprimare si flamba". #orta de inertie a
rupului piston solicita biela la intindere si comprimare. $arimea %ariabila a sarcinii aplicate bielei
impune acesteia o conditie fundamentala& sa posede o re!istenta mecanica superioara.
'ub actiunea acestor forte, partile componente ale bielei se deformea!a diferit. #orta de presiune
produce in corpul bielei o deformatie permanenta care, micsorand distanta dintre a(ele piciorului si
capului bielei, impiedica miscarea libera. 'ub actiunea aceleiasi forte, corpul bielei se deformea!a astfel
incat se modifica paralelismul a(elor, ceea ce constituie cau!a principala a u!urii laarelor si a slabirii
asamblarii pieselor din mecanismul motor. 'ub actiunea fortelor de inertie, piciorul si capul bielei se
o%ali!ea!a, ceea ce creea!a pericolul de ripa". #ortele tanentiale de inertie produc solicitarea de
inco%oiere a corpului. Inco%oierea bielei poate aparea si din cau!a
dispo!itiei e(centrice a fortei de compresiune, determinata de "ocul
radial dintre bolt si bucsa. Deformarea bielei fiind cau!a principala a
micsorarii fiabilitatii ei si mai ales a oranelor con"uate, se impune o
a doua cerinta fundamentala& biela sa posede o riiditate superioara.
Din punct de %edere functional, o deosebita importanta o
pre!inta lunimea bielei. Bielele luni conduc la forte normale mai
reduse, deci la micsorarea frecarii dintre piston si cilindru. 'olutia
conduce in sc)imb la marirea inaltimii motorului, la cresterea masei
acesteia si la reducerea riiditatii bielei. La reducerea lunimii bielei
se obtine o biela cu riiditate sporita, la care solicitarile de flamba"
sunt practic neinsemnate.
1
De!%oltand forte mari de inertie, biela creea!a solicitari mari in laare, de unde re!ulta si
necesitatea unor mase cat mai reduse ale acesteia. Dupa fabricatie, masa bielei %aria!a in limite lari
*+,). -entru ec)ilibrare se cere ca abaterea sa fie sub .,. De aceea, la piciorul si la capul bielei se
pre%ad !one inrosate, din care se elimina material pentru corectarea masei.
c) Constructie
Biela este compusa din trei parti&
a) piciorul bielei / partea articulata
cu boltul *tra%ersa capului de cruce)0
b) capul bielei / partea articulata cu fusul maneton al arborelui cotit0
c) corpul bielei / partea centrala a bielei.
Constructia piciorului bielei
-iciorul bielei are forma unui tub. Daca unerea se face prin stropire, se practica un orificiu sau o
taietura in partea superioara a piciorului *fi. 1.1+). Daca uleiul este adus sub presiune, se practica un
canal in corpul bielei. Daca este necesar sa se asiure racirea simpla a capului pistonului, prin "eturi de
ulei, se preluneste canalul pana la e(tremitatea superioara si se pre%ede la capatul sau cu un pul%eri!ator.
In interiorul piciorului se presea!a o bucsa din
bron!, aluminiu, cupru sau alt material antifrictiune,
numita cu!inet. Cu!inetul poate fi reali!at dintr2o sinura
bucata sau sectionat. Este pre%a!ut cu dispo!iti%e de
asiurare impotri%a deplasarii a(iale sau rotirii sale in
piciorul bielei. In cu!inet este pre%a!ut un canal inelar
pentru diri"area uleiului. La motoarele na%ale de puteri
mici, piciorul poate fi confectionat din doua piese.
Constructia corpului bielei
2
'olicitarea corpului bielei la flamba"
este posibila in doua planuri ale bielei *fi. 1.13.a)&
in planul de miscare *planul de oscilatie) si intr2un
plan normal, in care biela se considera incastrata
*planul de incastrare). 'olicitarea la flamba" este
de 4 ori mai mare in planul de oscilatie fata de cel
de incastrare. Ca urmare, sectiunea
corpului bielei trebuie sa asiure un moment
de inertie de 4 ori mai mare in planul de oscilatie
fata de planul de incastrare, utili!andu2se cel
mai adesea sectiunea dublu 4 *fi. 1.13.b). 'e
mai utili!ea!a sectiunea circulara *mai
simpla din punct de %edere constructi%), dar
numai la motoarele lente, dar de puteri mari.
Constructia capului bielei
Capul bielei trebuie sa satisfaca mai multe cerinte&
a) sa aiba riiditate superioara, conditionata de functionarea normala a cu!inetului0
b) sa aiba o masa redusa *forte de inertie mici)0
c) sa aiba dimensiuni reduse *determina forma carterului si face posibila trecerea bielei
prin cilindru la demontare2montare)0
d) sa aiba o racordare lara cu corpul,
pentru a atenua efectul de concentrare a
tensiunilor.
Capul bielei este sectionat, capacul separandu2
se de partea superioara a capului dupa un plan normal la
a(a bielei *fi. 1.15.a) sau dupa un plan oblic *fi.
1.15.b), inclinat de obicei la 4+
6
, mai rar la 76 sau 36
6
.
La motoarele de puteri mari, poate e(ista si
posibilitatea de relare a lunimii bielei si, implicit, a
raportului de comprimare si a %olumului camerei de
ardere *fi. 1.15.a).
$uc)iile ascutite din partea superioara a capului duc la ruperi *fi. 1.18.a). De aceea, in aceasta
reiune se utili!ea!a racordari lari *fi. 1.18.b) sau dea"ari *fi. 1.18.c).
3
Capacul bielei se
riidi!ea!a prin ner%uri care
sporesc insa masa bielei si
dificultatile de fabricatie. De
asemenea, in partea superioara
a capului poate fi practicat un
orificiu prin care uleiul ester
proiectat de forta centrifua.
La motoarele cu
cilindrii dispusi in 9, daca
bielele care lucrea!a pe acelasi
maneton sunt alaturate *fi. 1.1:.a), capul lor este identic. In ca!ul ambiela"ului in furca *fi. 1.1:.b), una
dintre biele are capul in furca, iar cealalta are capul normal. Ambele biele lucrea!a asupra aceleiasi bucse.
In ca!ul ambiela"ului articulat *fi.1.1:.c), biela secundara *bieleta) transmite miscarea bielei principale
*bielei mama) prin intermediul unui bolt.
'uruburile de biela se utili!ea!a in numar de 1, 4 sau 3. Ele se prind cu piulite pe partea
superioara a capacului, pentru o mai buna accesibilitate, si se asiura impotri%a rotirii.
Cu!inetii se e(ecuta din otel cu continut redus de carbon sau din alia"e de bron!, pe suprafata lor
interioara aplicandu2se un strat de material antifrictiune. $ontarea lor se face cu stranere, ceea ce
asiura un contact mai bun cu capul bielei si implicit, o mai buna e%acuare a caldurii.
d) Ipote!e de calcul
e) $ateriale0
Bielele se confectionea!a din &
a) otel carbon de calitate *'4A' 886233, marcile ;LC 4+(, ;LC +6 )
b) otel aliat cu elemente de aliere& Cr, $n, $o, <i, 9 *'4A' 58.233, marcile 46c.60 4. $oC..0 4.
9moC.50'4A' 8+86254,marca 74$oC< .+A4 )0
c) alia" usor * duraluminiu )0 d) fonta cu rafit nodural.
Re!istenta de rupere la tractiune a otelurilor pentru biela trebuie sa fie cuprinsa intre 86=.6+ da< >mm1.
Bielele din oteluri aliate se lustruiesc fiind foarte sensibile la concentrarea de tensiuni. ; metoda mai
eficienta si economica de ridicata a re!istentei la oboseala, s2a do%edit a fi ecruisarea *durificarea bielelor
cu alice ).
'uruburile de biela se e(ecuta din oteluri aliate pentru imbunatatire *'4A' 5:.233,marcile& 4+C.60
4
4.C<.10 74$oC<.+ ) cu re!istenta la rupere de 56=86 da<>mm1. Bucsele din piciorul bielei se
confectionea!a din bron!uri cu re!istenta ridicata la u!are si rupere *bron! cu plumb, bron! cu aluminiu,
bron! fosforos).
5