MORI CU BILE

1. Caracterizare generala
Procesele de maruntire se realizeaza in mai multe trepte atunci cand este necesara
obtinerea unui grad de maruntire ridicat. De cele mai multe ori, operatia finala este macinarea si
ea se executa in mori. In categoria morilor mecanice intra si morile cu bile.
In principiu, o moara cu bile (fig. 1) este formata dintr-un tambur rotativ 1, caracterizat
prin diametrul interior D si lungimea L, fusurile 2 si 3, lagarele 4 si 5precum si o actionare
periferica sau centrala. Tamburul este captusit la interior cu placi de blindaj executate din otel,
fonta, silex, portelan, ceramica, in functie de natura materialului supus macinarii. In interiorul
tamburului se afla corpurile de macinare, bile sau bare 8 si este alimentat, continuu sau
discontinuu cu material de maruntit, 6. Corpurile de macinare sunt executate din acelasi
material cu blindajul. Maruntirea se realizeaza atat prin impactul materialului de maruntit (a) cu
bilele si cu peretii tamburului cat si prin frecarea cu blindajul. Astfel, in timpul rotirii tamburului,
bilele impreuna cu materialul de maruntit sunt ridicate pana la o anumita inaltime H < D, de
unde cad si sunt ridicate din nou la urmatoarea rotatie. Materialul din imediata apropiere a
blindajului aluneca (b) si maruntirea se produce prin frecare. Materialul maruntit este, apoi,
evacuat prin gura de evacuare
Morile cu bile au cateva avantaje importante cum ar fi constructia simpla, siguranta in
exploatare, asigurarea unui grad de macinare ridicat. De asemenea, macinarea poate fi
combinata in acest caz cu operatii de uscare sau sortare.
Printre dezavantaje pot fi mentionate: volumul camerei de lucru este folosit in proportie
de 3545%, consumul ridicat de energie este ridicat, produc un zgomot puternic.

Morile cu bile sau bare sunt folosite pe scara larga pentru o gama variata de materiale in
industriile chimica, miniera, a materialelor de constructii, alimentara. Aceste mori pot avea
dimensiuni intr-o gama foarte larga, de la modelele folosite pentru uz de laborator pana la
dimensiuni ale tamburului de 4 metri diametru.

Tabelul 1 prezinta principalele tipuri constructive de mori cu bile sau bare.

Tabelul 1 Clasificare morilor cu bile sau bare

Criteriul

Tipul

Functionarea

a)

periodica

b)

continua

a)

cilindrica

b)

cilindrica si conica

Forma camerei de lucru

Forma
corpurilor
maruntire

de a)

bile

b)

bare

Tipul de alimentare si a) alimentare/descarcare prin fusuri

descarcare
tubulare
b)

descarcare prin diafragma frontala

c)

descarcare periodica prin sita

d)

incarcare/descarcare pe operatii

e)

descarcare periferica

2. Mecanica morii
2.1. Viteza unghiulara a tamburului
La rotirea tamburului morii bilele sunt ridicate pana la o anumita inaltime impreuna cu
materialul de maruntit, de unde, prin cadere se produce macinarea prin impact. In cazul vitezei
de rotatie foarte mare, bilele adera la mantaua morii datorita fortei centrifuge si se rotesc
impreuna ea (fig. 2, a). In acest caz bilele nu produc sfaramarea materialului. Turatia de la care
incepe acest fenomen se numeste turatie critica. Pentru ca bilele sa aiba efect de sfaramare,
turatia tamburului morii trebuie sa fie mai mica decat cea critica. In acest caz bilele se misca
impreuna cu mantaua, dupa o traiectorie circulara pana la un anumit punct, de unde se
desprind si cad dupa o traiectorie parabolica (fig. 2, b). La rotirea tamburului cu o viteza prea

mica, bilele se rostogolesc in jos si se produce doar maruntirea prin frecarea cu blindajul

peretelui
morii (fig. 2, c). In acest caz eficienta macinarii este foarte scazuta.
2.1.1. Viteza unghiulara critica
Daca un corp de macinare de masa

se afla la raza

in miscare de rotatie atunci

asupra sa actioneaza forta centrifuga

si greutatea proprie
de desprindere
echilibrul de forte este dat de relatia

(fig. 3). In punctul

(1)

de unde rezulta

(2)

Daca se presupune ca desprinderea corpului de macinare de pe suprafata tamburului

se face in punctul
unghiulare critice

, de inaltime maxima, unde

, atunci se obtine valoarea vitezei

(3)

Teoretic, la viteze mai mari decat viteza critica, bila se roteste solidara cu tamburul, dar
practic viteza critica este mai mare, deoarece in relatie nu s-a tinut cont de alunecarea in raport
cu peretele tamburului.

2.2. Gradul de umplere a morii

Gradul de umplere a morii, ,
influenteaza turatia de regim, conform
relatiei:

(17)

unde:

- diametrul, in m;
turatia, in rpm.

Valoarea lui se alege astfel incat sa nu se produca interferenta intre materialul care
urca pe arcul CA si cel care cade dupa parabola ABC
(fig. 4, b), deoarece acest lucru ar
determina un consum crescut de energie fara cresterea eficientei.
Gradul de umplere se defineste cu formula

(18)

Unde:

este densitatea in vrac a corpurilor de macinare;

- procentajul golurilor;
masa corpurilor de macinare;
,

diametrul si lungimea tamburului;

- densitatea propriu-zisa a corpurilor de macinare.

Valorile gradului de umplere sunt:

pentru bile din otel;

pentru bare cilindrice;

pentru corpuri cu forme neregulate. Practic s-a observat
ca prin scaderea gradului de umplere randamentul morii s-a marit cu 25%.

3. Constructia morii

Morile cu bile se utilizeaza atunci cand este necesara obtinerea unui debit mare si a
unui produs uniform de inalta finete. Pentru a ilustra constructia unei mori cu bile, in figura 7
este prezentata o moara cu functionare continua, tambur tubular, descarcare prin diafragma si
actionare centrala.
Morile tubulare sunt caracterizate de raportul
si de aceea se construiesc cu
mai multe compartimente. Alimentarea si evacuarea cu material de macinat se face prin fusuri
tubulare. Fiecare compartiment este prevazut cu corpuri de macinare, a caror dimensiune
scade de la alimentare spre evacuare.

Tambu
rul 6 este
realizat
din
tabla sudata
si este inchis
la capete de
capacele 1 si
10 care
se
continua
cu
fusurile
tubulare 4 si1
3.
Prin
intermediul
fusurilor
tamburul se
reazema pe
lagarele
cu
alunecare 2 s
i 19. Lagarele
rezemate
sferic
sunt
racite cu apa
si prevazute cu ungere centrala. Interiorul tamburului este captusit cu blindaje din material dur
(de exemplu otel manganos) si compartimentat de mai multe diafragme 5. Fiecare
compartiment are o gura de vizitare 7, pentru reparatii si alimentarea cu corpuri de macinare.
Gradul de umplere cu corpuri de macinare este

Fusul 4 se continua cu alimentatorul 3. In interiorul fusului se afla o spira elicoidala de

inaltime mica, pentru transportarea materialului alimentat.
Inaintea fusului de descarcare 13 se afla o diafragma compusa dintr-un perete cu
fante 8 si conul 9 ce are paletele radiale 11, sudate pe el. Inauntrul fusului 13 se afla bucsa
conica 12, de unde, materialul maruntit intra, prin intermediul paletelor, in tubul 16. Prin
ferestrele 18 materialul cade pe sita 15. Produsul ce trece prin sita este evacuat spre banda
transportoare. Racordul 14, serveste cuplarii morii la un sistem de aspiratie.

Actionarea tamburului se face central, prin intermediul arborelui 22 si al unui cuplaj, de

la
motorul
electric 20, prin
intermediul
reductorului21.
Blindajele
au un astfel de
profil incat sa
rezulte
o
suprafata
interioara
ondulata
a
spatiului de lucru,
pentru
antrenarea bilelor
de
macinare.
Blindajul trebuie
sa
fie
mai
rezistent la uzura
decat
corpurile
de macinare si sa
nu se fisureze in timpul functionarii. O metoda mai noua este cea a utilizarii blindajelor cu
crampoane. Acestea au un efect de sortare a corpurilor de macinare si debitul morii creste cu
pana la 28 % iar consumul de energie scade.
Corpurile de macinare, bile sau bare, sunt cel mai ades confectionate din otel carbon,
otel manganos, otel aliat cu peste 2% crom. Bilele au diametre de
mm.
Pentru actionarea morilor cu bile se folosesc motoare electrice trifazice asincrone.
Aceste mori demareaza incarcate, deci la cuplu maxim. In figura 8.este prezentata schita
reductorului. Sarcina se distribuie de la arborele 1, actionat de motor, datorita sistemului
planetar, mai intai la rotile dintate 2, 3 si 4 iar apoi la perechile de roti dintate 5, 6 si De aici prin
intermediul rotilor dintate 8 sarcina se transmite la arborele 9, care se cupleaza la fusul morii.