CAPITOLUL I

ARGUMENT
Prin extrudare se intelege operatia de prelucrare plastica a metalelor si aliajelor
prin trecerea fortata a materialului prin impingere printr-un orificiu al unei scule, cu
dimensiunile sectiunii transversale mai mici decat ale sectiunii materialului initial.
Extrudarea se caracterizeaza prin aceea ca deformarea plastica nu se produce doedata
in tot volumul materialului, ci pe masura intrarii semifabricatului in zona de deformare.
In functie de modul sau directia si sensul de curgere al materialului ce se extrudeaza,
extrudarea poate fi: directa (fig.1,a inverse(fig.1,b sau combinata(fig.1,c.
Extrudarea se poate face l.a cald sau la rece, in functie de posibilitatile de
deformare ale materialului.
!ig. 1. Procedee de extrudare:
"-diametru initial#d-diametru final#$e-curgerea materialului extrudat
%
&emifabricatul initial 1, de sectiune rotunda, se introduce in camera de presare '
(fig. 1 a si b). Prin apasarea cu forta P asupra poansonului %, marerialul ce se extrudeaza
este fortat sa treaca prin orificiul cu sectiunea si dimensiunile dorite din matrita (,
rezultand semifabricatul sau piesa finita 5. Pentru fixarea matritei ( se foloseste suportul
). In cazul extrudarii directe directia si sensul de curgere al materialului ce se extrudeaza
sunt aceleasi cu directia si sensul de deplasare al poansonului. *a extruderea indirecta
(fig.1.b) materialul, curge in sens invers fata de poanson, iar la extrudarea combinata
(fig. 1,c materialul curge simultan, in ambele sensuri.
Extrudarea directa se foloseste, de regula, in cazul obtinerii unor semifabricate
sau profile cu sectiune plina si in cazul deformarii prealabile a lingourilor din oteluri si
aliaje cu plasticitate redusa.
Extrudarea inversa se utilizcaza mai frecvent in cazul pieselor si semifabricatelor
tubulare, iar cea combinata este impusa de configuratia anumitor piese.
Extrudarea inversa permite sa se reduca deseurile si forta de apasare, deoarece
semifabricatul nu mai are o miscare in raport cu peretii camerei de presare,
nemaiexistand forte de frecare pe suprafetele laterale ale semifabricatului.
In urma deformarii materialul sufera o marire accentuata a lungimii, o micsorare
a sectiunii si o modificare de proprietati specifice prelucrarii prin deformare plastica.
(
CAPITOLUL II
DEFORMATII SI TENSIUNI IN PROCESUL DE EXTRUDARE
*a deformarea materialului in procesul de extrudare directa sunt prezente trei stadii
distincte :
-presarea semifabricatului in camera de presare pana la inceputul curgerii plastice
prin orificiul de calibrare al matritei (fig. ',a#
-curgerea materialului din camera de presare prin orificiul de calibrare pana cand
lungimea semifabricatului ls indeplinste conditia: ls+lcr (fig. ',b.
-curgerea materialului din camera de presare prin orificiul de calibrare , in ultima
etapa a calibrarii, cand ls , lcr (fig. ',c.
&c-ema fortelor exterioare si a tensiunilor ce actioneaza asupra metalului in timpul
extrudarii directe a unei bare rotunde dintr-un lingou sau semifabricat de forma
cilindrica este data in figura %. "in analiza figurii %, a rezulta, ca asupra materialului
actioneaza urmatoarele forte : forta sau presiunea de apasare a poansonului,
componentele de presiune normala de pe suprafata de lucru a sculelor si fortelor de
frecare exterioara. &tarea de tensiune a materialului in focarul de deformatie este
comprimarea triaxiala sau comprimarea din doua directii si intindere in cea de-a treia
directie.
"in diafragma indicatoare presiune- cursa poansonului (fig. %,b rezulta ca regimul
de forte in timpul extrudarii se sc-imba. In linii mari, variatia fortei totale de extrudare
in timpul unui ciclu poate fi impartita in ( perioade.
-perioada I reprezinta perioada de refulare a semifabricatului initial de la diametrul
initial pana la diametrul conteinerului, forta totata P crescand de la zero pina la o valoare
ec-ivalenta cu rezistenta pe care materialul o opune deformarii #
-perioada a II-a# semifabricatul avand acelasi diametru cu conteinerul este obligat sa
umple conul de deformare al matritei si sa treaca in cilindrul de calibrare ( fig. ., forta
totala fie ca se mentine la valoarea. maxima obtinuta in perioada intai, fie ca se
majoreaza in continuare, dar cu valori reduse#
.
!ig. ' &tadiile deformarii la extrudare
!ig. % !orte in procesul de extrudare
-perioada a III-a reprezinta perioada de stabilizare a procesului de extrudare si incepe
odata cu iesirea semifabricatului extrudat prin orificiul matritei, continuandu-se pana spre
sfirsitul extrudarii lingoului. In timpul perioadei a III-a, in functie de calitatea
lubrifiantului folosit, forta totala de extrudare poate sa creasca in continuare, sa scada sau
sa se mentina constanta #
-perioada a I$-a caracterizata printr-o crestere brusca a fortei totale, datorita
reducerii lungimii semifabricatului extrudat si strivirii lui, cresterea fiind cu atat mai
intense cu cat procesul se apropie de sfarsit.
)
"atorita unor factori ca: valoarea si natura fortelor ce se dezvolta in timpul
extrudarii, diferenta de temperature intre scule si materialul ce se extrudeaza, valoarea
fortelor de frecare exterioara, forma sculelor, viteza si gradul de deformare si modul de
extrudare, deformarea este neuniforma in volumul semifabricatului, unele parti gasindu-
se aproape intr-o stare de deformare elastica.
/
CAPITOLUL III
DOMENIILE DE APLICARE
In functie de scopul urmarit, extrudarea metalelor si aliajelor se aplica in
urmatoarele cazuri:
- obtinerea de piese finite sau profile complicate care nu pot fi realizate prin alte
procedee de prelucrare plastica a metalelor(laminare, forjare#
- deformarea plastica prealabila in vederea maririi posibilitatilor de obtinere a unor
piese complicate prin alte procedee de deformare #
- obtinerea de piese finite sau profile complicate, care se pot fabrica si prin alte
procedee, dar care se executa mai economic prin procedeul extrudarii.
&e pot obtine :
-bare rotunde sau profilate cu lungimea pana la '0 m #
-bare cu diametrul de la %00 mm ((00 mm pentru 1l pana la cativa mm #
-tevi cu grosimea peretelui de 0,0'. mm la un diametru de 0,% mm #
-tevi cu diametrul de %.0 ... (00 mm si grosimea peretilor 1,. ... 2 mm#
-butelii si recipienti pentru gaze, produse cosmetice, alimentare etc. (fig. (,a#
- recipienti bimetalici (fig (.b.
In figura (,a este prezentat sc-ematic modul de obtinere prin extrudare a tuburilor de
pasta de dinti. Poansonul 1 apasa cu forla P semifabricatul initial sub forma unei pastile,
introdus in camera de presare '. In urma deformarii care are loc rezulta tubul %, prevazut
la partea inferioara cu filet. In figura 4,b se prezinta sc-ematic modul de obtinere al unui
recipient bimetalic. &emifabricatul initial este introdus in camera de presare ' si apasat cu
poansonul %. In urma deformarii rezulta tubul 1, in interiorul caruia se introduce o pastila
dintr-un alt metal (, fiind deformata la randu1 ei de poansonul ..
2
3
CAPITOLUL IV
SCULE PENTRU EXTRUDARE
In principiu o scula pentru extrudare este alcatuita dintr-o matrita in care are loc
deformarea si dintr-un poanson, care sub actiunea fortei de apasare produce deformarea.
In functie de tipul extrudarii, matritele pot fi: matrite pentru extrudarea directa (fig. .,a),
matrite pentru extrudarea inversa (fig ., b) si matrite pentru extrudarea combinata.
In general, o matrita pentru extrudare este alcatuita din conul de deformare 1,
cilindrul de calibrare ' si cilindrul de iesire %. 0 atentie deosebita se acorda ung-iului 4,
care se alege in functie de material:
' 4 5 30 ... 1%06, pentru metalele si aliajele cu plasticitate ridicata #
' 4 7 306, pentru materialele cu plasticitate redusa.
*a extrudarea pieselor simple, cu plasticitate ridicata, se practica mai multe orificii in
aceeasi matrita (fig. ., c).
Poansonul este in functie de tipul extrudarii. !orma clasica a unui poanson pentru
extrudare este data in figura ), a. !orma zonei active a poansonului se modifica in
functie de modul de extrudare (fig .), b si c)
8aterialele din care se confectioneaza sculele pentru extrudare sunt:
- oteluri carbon de scule, pentru materialele cu plasticitate foarte ridicata#
- oteluri rapide cu molibden sau carburile metalice, pentru materialele
cu plasticitate redusa.
Pentru marirea rezistentei zonelor active, sculele se prelucreaza fin si se trateaza
termic prin calire pana la o duritate de .. 9..). :;<.

10
CAPITOLUL V
CALCULUL FORTEI PENTRU EXTRUDARE
$aloarea fortei totale de extrudare este influentata, in princinal, de urmatorii factorii:
rezistenta la deformare a materialului in conditii de extrudare data, natura materialului
extrudat, gradul de deformare, complexitatea piesei, forma si dimensiunile
semifabricatului initial, valoarea fortelor de frecare exterioare etc. Pentru determinarea
relatiei de calcul se considera extrudarea directa a unei bare pline, de diametru d dintr-
un semifabricat cilindric de diametru D. Interiorul matritei si camerei de presare in
care are loc deformarea se imparte in trei zone (fig. /,a.
- zona cilindrica inferioara, in care se produce calibrarea#
- zona tronconica de trecere de la diametrul " la diametrul d, cu inclinatia 4, in care
se produce deformarea propriu-zisa:
- zona cilindrica superioara prin care se deplaseaza semifabricatul sub actiunea
poansonului.
Presiunea de deformare p, considerate la suprafata de contact dintre
semifabricat si poanson, este :
in care: pd este presiunea ceruta de trecerea semifabricatului prin zona de calibrare#
p4 - presiunea ceruta de trecerea semifabricatului prin zona de deformare: p"- presiunea
ceruta de trecerea semifabricatului prin container.
Pornind de la ecuatia diferentiala de ec-ilibru in sistemul de coordonate sferice si
analizand procesul curgerii metalului in lungel celor trei zone se determina valorile
lui pd, p4, p", iar in final se obtine pentru presiunea de contact p, relatia :
11
si pentru forta de extrudare P, relatia:
in care := este coeficientul de frecare dintre semibabricat si matrita#
>c ?rezistenta materialului la deformare.

In cazul extrudarii profilelor tubulare, apare in plus forta de frecare dintre
semifabricat si dorn (fig. /, b) de marimea :
@inand cont de relatia (( si tratand problema analog ca la sectiunile
pline, se obtine pentru forta de extrudare relatia :
1'
Pentru calculul fortei la extrudarea inversa se procedeaza la fel ca la extrudarea
directa, dar se tine cont ca semifabricatul nu se deplaseaza fara de conteiner si deci nu
exista forte de frecare pe aceasta suprafata. Eliminand termenul dat de forta de frecare din
conteiner, se obtiine pentru forta de extrudare relatia :
in care notatiile au aceeasi semnificatie.
"eoarece fortele necesare extrudarii sunt mari, tendinta generala este de a se folosi
orice cale pentru reducerea acestora. Printre aceste cai, de retinut este micsorarea
substantiala a fortelor de frecare, folosind diferiti lubrifianti ca: sticla speciala (sub forma
de praf, vata sau tesatura, care depusa pe semifabricatul incalzit formeaza prin topire o
glazura, ulei mineral, grafit sau diferite unsori speciale.
1%
CAPITOLUL VI
TEHNOLOGIA EXTRUDARII
"upa debitare si calibrare, semifabricatele ce urmeaza a fi extrudate se supun, in
general, urmatoarelor operatii :
- inmuierea materialului in vederea deformarii mai usoare, printr-un tratament termic
de recoacere #
- operatii pregatitoare: spalare, degresare, decapare, neutralizare, ungere, fosfatare
etc.#
- extrudarea propriu-zisa: se executa la prese mecanice cu alimenrare manuala sau
automata #
- operatii de completare (retezare, gaurire, calibrare etc.#
- controlul te-nic de calitate.
1(
CAPITOLUL VII
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE EXTRUDARII
Principalele antaje ale extrudarii metalelor si aliajelor sunt :
- posibilitatea de deformare plastica a metalelor si aliajelor cu plasticitate redusa (ce
nu pot fi forjate sau laminate #
- precizie dimensionala si calitate a suprafetelor mai bune ca la forjare si laminare #
- productivitate ridicata #
- obtinerea unor profile si piese finite in conditii mai economice #
- posibilitatea obtinerii unor profile complicate.
Principalele dezavantaje ale extrudarii sunt :
- durabilitatea redusa a matricelor, deoarece ele sunt supuse unor puternice solicitari
mecanice si termice (de aeeea se confectioneaza din oteluri <r-A refractare, rezistente la
uzura #
- deseuri mari de metal, mai ales la extrudarea tevilor.
1.
CAPITOLUL VIII
PROCEDEE MODERNE DE EXTRUDARE
In ultimul timp se fac intense studii si cercetari in vederea imbunatatirii regimului de
extrudare, cercetari dirijate mai ales in directia reducerii fortelor de extrudare.
In acest sens s-au pus la punct noi procedee de extrudare ca: extrudare -idrostatica,
prin explozie, in camp ultrasonor .
1)
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Art. 1
!iecare elev trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea unitatii, astfel incat sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si
alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de
munca.
Art.2
(1 In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. '', lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, ec-ipamentele
de transport si alte mijloace de productie#
b sa utilizeze corect ec-ipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare#
c sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, sc-imbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor te-nice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive#
d sa comunice imediat unitatii siBsau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
elevilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie#
e sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria
persoana#
1/
f sa coopereze cu unitatea atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea
oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii elevilor#
g sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu unitatea pentru a permite unitatii sa se
asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate#
- sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora#
i sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(' Cbligatiile prevazute la alin. (1 se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Art. 3
8asurile prin care se asigura supraveg-erea corespunzatoare a sanatatii elevilor in functie
de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor
legale.
Art. 4
(1 8asurile prevazute la art. % vor fi stabilite astfel incat fiecare elev sa poata beneficia
de supraveg-erea sanatatii la intervale regulate.
(' &upraveg-erea sanatatii elevilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
Art. 5
Crice eveniment, va fi comunicat de indata unitatii, de catre conducatorul locului de
munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia.
12
Art. 6
(1 Dnitatea are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a inspectoratelor teritoriale de munca,
b asiguratorului, potrivit *egii nr. %()B'00' privind asigurarea pentru accidente de
munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora#
c organelor de urmarire penala, dupa caz.
(' Crice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu
unitatea, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala
profesionala sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
13
ILIOGRAFIE
1. $oicu 8. s.a.- &tudiul si te-nologia metalelor, E.".P. 13/.
'. Eanu 1. ? @e-nologia materialelor E.".P. 13/2
%. 8anualul inginerului mec-anic, @e-nologia constructiilor de masini, Ed. @e-n.
13/'.
(. &ofronie *. -Elaborarea si turnarea aliajelor E.".P. 13/.
.. <-ira I. s.a.- Procedee speciale de turnare E.".P. 1320
). Fuzila &. ? Proiectarea si executarea formelor, E.".P. 13/)
/. &tefanescu <l. s.a.-@e-nologia de executare a pieselor prin turnare, Ed. @e-n.
1321
2. Popescu $.- !orjarea si extruziunea metalelor, E.".P. 13/2.
3. Fadea &.- !orjarea metalelor, E.".P. 13/3.
10. Ggura H-. s.a.- @e-nologia stantarii si matritarii la rece, E.".P. 13/3.
11. &alagean @r.- &udarea cu arcul electric , Ed. !acla, 13//.
1'. Foarna <. s.a. ?Procedee neconventionale de sudare, Ed. !acla, 1320.
1%. 1vram I, s.a. ?Procedee conexe sudarii, Ed. @e-n. 13)2.
1(. Popescu E. s.a. ?@e-nologia tratamentelor termice, Ed. te-n, 13/(.
1.. Enac-e &t. s.a. ?Proiectarea formei pieselor in constructia de masini, Ed. te-n.
13/3
1). <olectiile standardelor de stat
'0