STUDIUL ASUPRA GRADULUI DE DEFORMARE ȘI DEFECTELOR DIN

CADRUL OPERAȚIEI TEHNOLOGICE DE EXTRUDARE DIRECTĂ

STĂNCIOIU Alin, Ș.l.dr.ing., Universitatea Constantin Brâncuşi Tg-Jiu

POPESCU Gheorghe, Prof.univ.dr.ing., Universitatea Constantin Brâncuşi Tg-Jiu

Abstract:
In cadrul deformării plastice prin extrudare există posibilitatea ca defectele superficiale ale
semifabricatului să fie antrenate în interiorul piesei. În condiţii extreme, porii se poate lega realizându-se fisuri
interne. Denaturarea grilei de alunecare a materialului este functie de r si α. Se observa că denaturarea grilei
creşte cu creşterea lui Δ. Datorita condițiilor nesatisfacătoare de extrudare, cum ar fi lipsa lubrifierii, unghiul
mare de extrudare, etc., materialele pot prezenta fisuri Chevron.
Key words: extrudare, grila, alunecare, pori, fisuri

1.Generalitati

Extrudarea la rece este operatia de deformare a semifabricatelor masive pe baza

curgerii plastice a metalului prin jocul dintre poanson si placa activă.
Există 3 procedee de extrudare:
a) Procedeul direct, la care curgerea materialului are loc în sensul deplasării active a
poansonului fig. 1.a;
b) Procedeul invers, la care curgerea metalului are loc în sens opus deplasării active a
poansonului fig. 1.b;
c) Procedeul combinat, care reprezintă îmbinarea primelor două procedee fig. 1.c.

Fig.1 Procedee de extrudare

Principalii factori care influentează curgerea materialului, prin jocul dintre elementele active
ale sculei, respectiv de care depinde si calitatea pieselor obtinute sunt:
1. Procedeul de extrudare;
2. Proprietătile plastice ale materialului supus deformării;
 3. Geometria plăcii active si a poansonului;
4. Ungerea;
5. Viteza de deformare.

2.Extrudarea directă.

La deformarea materialului la extrudarea directă sunt de semnalat 3 stadii distincte:

1. Presarea semifabricatului în containerul plăcii active până la începutul curgerii
metalului prin orificiul de extrudare fig. 2.a;
2. Curgerea metalului din container prin orificiul de extrudare până când hs>hsc
fig.2.b;
3. Curgerea metalului din container prin orificiul de extrudare până când hs<hsc
fig. 2.c.

Fig.2 Stadii extrudare Fig.3 Variația forței de extrudare

Cele 3 stadii se evidentiază distinct prin variatia fortei de extrudare fig.3.

Datorită frecării între suprafetele de contact dintre semifabricat si sculă, deformarea
este neuniformă în interiorul semifabricatului, unele zone se deformează numai elastic fig.4.
Zonele 1 si 3 sunt deformate elastic, zona 2 este deformată plastic si în anumite conditii de
lucru zona 2 poate ajunge la partea centrală a semifabricatului, cu pericolul antrenării unor
oxizi prezenti pe suprafata exterioară.

Fig4. Zone deformate în procesul de extrudare Fig.5. Stadiu incipient de legătură dintre pori

Volumul si configuratia zonelor elastic deformate depind de unghiul caracteristic al

plăcii active si de conditiile de ungere.
Ultimul stadiu al deformării are importantă mare deoarece creste viteza de curgere
transversală a materialului si, când acesta devine turbulentă, există posibilitatea ca defectele
superficiale ale semifabricatului să fie antrenate în interiorul piesei.
În condiţii extreme, porii se poate lega realizându-se fisuri interne fig.5.
 3.Gradul de deformare.

The shape of the deformation zone has a strong influence on the redundant work, the
frictional work, and the forming forces. It also influences the properties of the product
material. The homogeneity, the tendency to crack, the pattern of residual stresses, and the
porosity are all affected by the deformation-zone geometry. The parameter, defined as the
ratio of the thickness or diameter, H,to the contact length between work piece and die, L, has
a large effect on these properties:
(1)
For plane-strain extrusion and drawing, the contact length:
L = (H0 − H1)/(2 sin α) (2)
and the mean thickness:
H = (H0 + H1)/2, (3)
so

(4)
Substituting the reduction
r = (H0 − H1)/H0, (5)

(6)
Datorită plasticitătii ridicate a materialului supus prelucrării, la extrudarea directă se
pot obtine grade de deformare până la 80%, la o singură operatie.
In fig. 6 se prezinta denaturarea grilei de alunecare a materialului functie de r si α. Se
observa că denaturarea grilei creşte cu creşterea lui Δ.

Fig. 6 Denaturarea grilei de alunecare a materialului functie de r si α

 4.Defecte

Datorita condițiilor nesatisfacătoare de extrudare, cum ar fi lipsa lubrifierii, unghiul

mare de extrudare, etc., materialele pot prezenta fisuri Chevron. Axul piesei izbucnește,
fisurile prezentând un vârf de săgeată fig.7, fisuri similare se formează în timpul tija de
laminare fig.8.Avitzur a studiat problema explozii axului şi a găsit condiţia în care se formeză
gauri centrale: Δ>2.

Fig.7 Chevron cracks formed during extrusion of steel rods

Fig.8 Cracks formed in a molybdenum bar during rolling under high conditions.

5.Concluzii

Ultimul stadiu al deformării are importantă mare deoarece creste viteza de curgere
transversală a materialului si, când acesta devine turbulentă, există posibilitatea ca defectele
superficiale ale semifabricatului să fie antrenate în interiorul piesei. În condiţii extreme, porii
se poate lega realizându-se fisuri interne.
Datorită plasticitătii ridicate a materialului supus prelucrării, la extrudarea directă se
pot obtine grade de deformare până la 80%, la o singură operatie.
Denaturarea grilei de alunecare a materialului este functie de r si α. Se observa că
denaturarea grilei creşte cu creşterea lui Δ.
Datorita condițiilor nesatisfacătoare de extrudare, cum ar fi lipsa lubrifierii, unghiul
mare de extrudare, etc., materialele pot prezenta fisuri Chevron. Axul piesei izbucnește,
fisurile prezentând un vârf de săgeată fig.8, fisuri similare se formează în timpul tija de
laminare . Condiţia în care se formeză gauri centrale este Δ>2.

Bibliografie:

[1] William F. Hosford, Robert M. Caddell-Metal forming, Mechanics and Metallurgy, Third
Edition, Cambridge, 2004
[2] Şontea, Sever, Metale şi aliaje neferoase de turnătorie, Ed. Scr. Românesc Craiova, 1981
[3] Stăncioiu Alin, Cercetări cu privire la influenţa calităţii sculelor asupra proceselor
tehnologice de tăiere, Universitatea din Craiova, Teza de Doctorat, 2004