ASUPRA ARCUIRII ȘI SUPRAÎNALȚĂRII MATERIALELOR

METALICE SUPUSE OPERAȚIEI TEHNOLOGICE DE ÎNDOIRE

(PARTEA I)

STĂNCIOIU Alin, As.univ.dr.ing., Universitatea Constantin Brâncuşi Tg-Jiu

GÎRNICEANU Gheorghe, Prof.univ.dr.ing., Univ. Constantin Brâncuşi Tg-Jiu
Abstract: The experimental results concerning the change from the initial shape to the final
deformed V-shape due to the forming load agree very closely with the theoretical calculations,
implying that a complete history of deformation can be traced successfully.
This information can be used to improve both the manufacturing process and the design of the
tools. This study has improved the understanding of the V-die bending process.

Key: tools, deformed, die

1. Analiza procesului de îndoire

Îndoirea reprezintă operaţia de deformare plastică prin care are loc modificarea formei
unui semifabricat prin încovoierea plană în jurul unei muchii rectilinii.
În funcţie de dimensiunile şi forma pieselor de prelucrat îndoirea se poate realiza cu
ajutorul matriţelor, la maşini speciale de îndoire şi la instalaţii speciale manuale sau
mecanizate.
Piesele obţinute prin îndoire la rece din tablă pot avea diferite forme atât în secţiune
transversală cât şi longitudinală, iar grosimea lor maximă poate ajunge până la 100 mm.
Deformarea semifabricatului la îndoire reprezintă un proces de deformare elasto-plasticâ
şi are loc în condiţiile modificării curburii în planul de îndoire datorită acţiunii forţelor de
deformare care produc un efect de încovoiere.

Fig.1. Scheme de îndoire

Acest mod de solicitare crează în material o stare de tensiuni neuniforme pe grosimea

materialului, căreia îi corespunde o stare neuniformă de deformare
. Astfel, la un semifabricat plan de grosime s supus unei operaţii de îndoire, fibrele
exterioare se alungesc iar cele interioare se scurtează.
Aceste deformări descresc pe măsura pătrunderii în material pe grosime anulându-se la o
anumită adâncime. Stratul corespunzător acestei adâncimi se numeşte strat neutru şi este
deplasat, de obicei spre interiorul curburii faţă de stratul median al piesei.
 Fig.2. Forma sectiunii transversale în zona de îndoire

Pentru analiza stării de eforturi unitare, se foloseşte un sistem de referinţă polar.

Considerând îndoirea ca o stare plană de tensiuni, pentru un caz de încovoiere pură, distribuţia
de eforturi este practic aceeași în lungul piesei îndoite.

Fig.3.Analiza stării de tensiuni la îndoire

2.Revenirea elastica la îndoire

Deformarea plastică în cadrul operaţiei de îndoire este însoţită de deformări plastice şi
elastice.Starea de tensiune ia operaţia de îndoire pe grosimea semifabricatului depăşeşte într-o
anumită zonă limita de elasticitate, iar pe o anumită zonă în jurul stratului neutru starea de
tensiune rămâne în domeniul elastic.
-KTc

Fig.4 Descărcarea stării de tensiuni pentru un material elasto- plastic

În urma înlăturării forţelor care au produs îndoirea o parte din această stare de tensiuni în
domeniul elastic se descarcă ducând la modificarea formei piesei. Acest fenomen de
 modificare ai formei piesei în urma operaţiei de îndoire se numeşte revenire elastică sau
arcuire.
Revenirea elastică este caracterizată de doi parametrii geometrici ai piesei îndoite:
unghiul de revenire elastică şi raza de revenire.
Revenirea elastică influenţează forma piesei îndoite, modificând unghiul de îndoire.
Raza de revenire se consideră neglijabilă în cazul unor raze mari de îndoire şi se ia în
consideraţie în cazul indoiri cu raze mici de îndoire.
Revenirea elastică este înfluenţată de următorii parametrii:
1. proprietăţile fizico-mecanice ale materialului;
2. forma şi dimensiunile piesei;
3. unghiul de îndoire;
4. construcţia matriţei utilizate;
5. procedeul de lucru adoptat.

Fig.5 Parametrii revenirii elastice la îndoire

3. Modul de lucru
In vederea realizării experimentului s-a folosit un dispozitiv de îndoit având schema de
principiu în figura 6.
Probele folosite au fost realizate din OL37 având grosimea tablei de 2 mm. S-a variat atât
lațimea probelor cât și lungimea acestora pentru a observa comportarea materialului în diferite
situații și pentru a avea o imagine cât mai concludentă aspura fenomenului.
Din figurile 8-15 se observă la exteremitățile zonelor îndoite supraînalțări care provin din
deplasarea laterală a materialului din zona centrală a probelor sub influența pe de o parte a
forțelor de întindere care acționeză pe exterior și pe de altă parte a forțelor de compresiune
care acționează pe interiorul curbei de deformare.
Rezultatele masurătorilor sunt date în tabelul 1.
Totodată s-au măsurat și arcuirile ce se datorează revenirilor elastice ale materialului,
rezultatele acestora fiind trecute în același tabel 1.
 Fig.6 Schema de îndoire

Fig.7 Reprezentare tridimensională a operației de îndoire

Nota: Rp = 3.0mm, Ra= 15.0mm, lp = ld = 40.0 mm

Fig.8 Proba 1 Fig.9 Proba 2 Fig.10 Proba 3

 Fig.11 Proba 4 Fig.12 Proba 5 Fig.13 Proba 6

Fig. 14 Proba 7 Fig.14 Proba 8 Fig.15 Proba 9

Fig.16 Reprezentarea supraînălțării și arcuirii

 Tabelul 1
Proba Grosime Lățime Lungime Supra- Arcuire
s l [mm] înalțare As
[mm] [mm] ρ
[mm]
P1 60.0 0.277 90.4
P2 12.0 90.0 0.279 90.6
P3 120.0 0.282 90.5
P4 2.0 60.0 0.273 91.0
P5 16.0 90.0 0.267 91.0
P6 120.0 0.270 91.2
P7 60.0 0.242 91.7
P8 24.0 90.0 0.233 91.8
P9 120.0 0.241 91.6

4. Concluzii
În urma experimentului se pot trage următoarele concluzii:
 Supraînălțările ρ cresc odată cu lungimea probelor însă scad odată cu lățimea acestora;
 La probele cu lațimea de 12 mm supraînalțarea crește proporțional cu lungimea, iar la
celelalte probe supraînalțarea are un punct de minim pentru probele cu lățimea de de
90 mm;
 Arcuirea crește odată cu lungimea probelor însă rămâne oarecum constantă la
creșterea lățimii.

Bibliografie:
1. Lange K (1985) Handbook of metal forming. McGraw-Hill, New York
2. Weinmann KJ, Shippell RJ (1978) Effect of tool and workpiece geometries upon
bending forces and springback in 90 degree V-die bending of HSLA steel plate. 6th
North American Metal Working Research Conference Proceeding, May 1978, pp 220–
227
3. Ciupitu I.,-Deformări plastice. Tehnologii și echipamente, Reprografia universității
din Craiova, 2000