Lect. dr. eng. Alin STĂNCIOIU, Univ.

”Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu

Prof. dr. eng. Gheorghe GIRNICEANU Univ.”C-tinBrâncuşi” Tg-Jiu
Prof. dr. eng. Gheorghe POPESCU Univ.”Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu

Abstract: Prin prelucrarea statistică a rezultatelor cercetărilor experimentale s-au obţinut

modele matematice cu dependenţe ale forţelor de tăiere faţă de pătrunderea sculelor active în
materialul tablei . Pe lângă exprimarea matematică s-a obţinut şi o reprezentare grafică a
dependenţei măririi forţelor de variabila independentă. Modelarea matematică a permis
obţinerea unor rezultate şi oferă o imagine concludentă asupra modului de evoluţie a
fenomenului.
Keywords: poanson, forţă, polinomial, grafic

1.Prelucrarea statistică a datelor experimentale. Consideraţii generale

În această lucrare se prezintă prelucrarea statistică a rezultatelor unor cercetări
privind forţele de tăiere realzate de poansoane cu tratamente termice diferite pentru
oţelul OSC10, comparativ cu oţelul 205Cr115, fiecare dintre acestea realizând câte
16000 ştanţări în aceleaşi condiţii tehnologice.
Evoluţia forţelor din timpul tăierii pentru fiecare poanson este prezentată în
tabelul 1.
Tabel 1
Pătrun- Poanson Poanson Poanson Poanson Poanson Poanson
derea OSC10 OSC10 OSC10 205Cr115 OSC10 OSC10
Nr. nefolosit acoperit cromat Îmbunătă nitrurat îmbunătă
crt. [0,01mm] scântei -ţit -ţit
[daN] [daN] [daN] [daN] [daN] [daN]
1. 33 1481 1486 1693 2170 2329 2540
2. 66 3174 3601 4441 4453 4555 4632
3. 99 4657 4879 5516 5534 5555 5712
4. 132 5555 5731 6107 6141 6159 6437
5. 165 6264 6349 6371 6393 6574 6595
6. 198 6483 6506 6596 6615 6791 6812
7. 220 6574 6693 6771 6831 6890
8. 240 6949

Pentru a putea realiza o prelucrare corespunzătoare a datelor experimentale

trebuie avute în vedere o serie întreagă de elemente. Prin prelucrarea statistică a datelor
experimentale se urmăreşte obţinerea unor rezultate concludente în ceea ce priveşte
evoluţia diferitelor mărimi de răspuns, care se constituie în variabile dependente, în
funcţie de variabilele independente.
În general pentru a se putea realiza prelucrarea statistică a datelor
experimentale se utilizează o tehnică şi un program de calcul corespunzătoare.
Programul de calcul folosit pentru prelucrarea statistică a datelor experimentale
a fost Statistica care a fost rulat pe un calculator Pentium IV. Datele experimentale
prelevate prin măsurători au constituit valorile de intrare pentru programul de calcul
folosit. Obţinerea unor ecuaţii de regresie care să descrie cât mai bine fenomenul
studiat se constituie ca unul din obiectivele principale ale etapei de prelucrare statistică
a datelor experimentale. În urma prelucrării statistice a datelor s-au obţinut ecuaţii de
regresie pentru variabilele dependente în funcţie de fiecare variabilă independentă. Pe
lângă exprimarea analitică a dependenţelor s-a obţinut şi una grafică.
Pentru a studia adecvanţa modelelor matematice obţinute s-a realizat şi o
analiză de regresie care ne oferă date asupra erorilor introduse de folosirea modelelor în
comparaţie cu situaţia reală.

2. Funcţia durabilitate în legătură cu variaţia forţei de tăiere

În cadrul cercetărilor experimentale s-a observat faptul că forţa de tăiere diferă
de la o sculă la alta. Rezultatele experimentale efectuate pe stand în formă neprelucrată
nu ne oferă o imagine complexă a fenomenelor care să ne permită tragerea unor
concluzii referitoare la forţa de tăiere.
Prin prelucrarea statistică a datelor s-a urmărit determinarea unor modele
matematice care să ne ofere dependenţa analitică a forţei dezvoltate în procesul de
tăiere de pătrunderea sculei în materialul tablei semifabricat.
Datorită faptului că numai modelele matematice nu ne oferă o imagine
concludentă asupra variaţiei forţelor de tăiere a fost necesară şi trasarea unor diagrame
de evoluţie a forţelor în funcţie de pătrundere caracterizând aceste modele.
Prin folosirea modelelor matematice pentru stabilirea forţei, se realizează o
economie foarte mare de timp, materiale şi energie deoarece nu mai este necesar să se
efectueze cercetări experimentale. Modelele matematice au fost astfel stabilite încât să
se obţină dependenţa forţei de pătrunderea poansonului în semifabricat. Dependenţa
variaţiei forţei de pătrundere, exprimată analitic, ne oferă o imagine clară a influenţei
variabilei independente asupra mărimii de răspuns şi eventual ne permite şi o stabilire
a tehnologiilor optime de realizare a poansoanelor pentru care mărimea de răspuns are
valoare minimă. Modele matematice ce ne oferă dependenţa analitică a forţei de
variabila independentă pentru fiecare material în parte sunt date de ecuaţiile prezentate
în tabelul 1, unde y- semnifică forţa în daN şi x-pătrunderea în semifabricat, exprimată
în sutimi de milimetru.
Pentru o analiză mai amplă a variaţiei forţei a fost realizată şi o prelucrare
grafică a rezultatelor cercetărilor experimentale care permite compararea determinărilor
pe cale analitică faţă de cele obţinute pe cale experimentală.
Determinarea evoluţiei forţei de pătrundere pe cale grafică ne oferă
posibilitatea observării comportării fiecărei scule active în parte.
Dependenţele grafice ale forţei de pătrundere pentru modelele matematice
polinomiale sunt prezentate în figurile 1-6. În acestea se arată evoluţia forţei calculată
cu expresiile algebrice determinate, prezentate în tabelul 2 comparativ cu forţele
determinate experimental.
Graficele modelelor matematice ale forţelor sunt reprezentate prin curbe
continue de culoare roşie, iar graficele cu valorile experimentale ale forţelor sunt
reprezentate prin linii frânte de culoare albastră.
Tabelul 2
y = 2.192e3-110.23283*x+3.80797*x^2-
0.03961*x^3+1.81821e-4*x^4-3.1259e-7*x^5+eps
Poanson OSC10 îmbunătăţit nefolosit y = 1.58e3*exp( 0.008*x)+eps
y = -8.859e3+6.749e3*log10(x)+eps
y = -2989.66209+195.99475*x-2.32666*x^2+
0.01706*x^3-6.46093e-5*x^4+9.454358e-8*x^5+eps
Poanson OSC10 acoperit scântei y = 1.896e3*exp( 0.007*x)+eps
y = -8.04e3+6.387e3*log10(x)+eps
y = -4804.36588+286.05945*x-3.31217*x^2+
0.0206*x^3-6.55877e-5*x^4+8.36938e-8*x^5+eps
Poanson OSC10 cromat y = 2.329e3*exp( 0.006*x)+eps
y = -6.772e3+5.927e3*log10(x)+eps
y = -2431.6588+191.85151*x-1.90931*x^2+
0.01082*x^3-3.34643e-5*x^4+4.3732e-8*x^5+eps
Poanson 205Cr115 îmbunătăţit y = 2.694e3*exp( 0.005*x)+eps
y = -5.809e3+5.502e3*log10(x)+eps
y =-2866.71984+229.23199*x-2.6883*x^2+
0.01733*x^3-5.64953e-5*x^4+7.20858e-8*x^5+eps
Poanson OSC10 nitrurat y = 2.821e3*exp( 0.005*x)+eps
y = -5.656e3+5.478e3*log10(x)+eps
y = -802.25115+125.04989*x-0.78309*x^2+
0.00206*x^3-1.06995e-6*x^4-2.54898e-9*x^5+eps
Poanson OSC10 îmbunătăţit y = 3.192e3*exp( 0.004*x)+eps
y = -4.762e3+5.072e3*log10(x)+eps

3. Grafice modele matematice polinomiale pentru aproximarea evoluţiei forţelor

Pătrunderea[mm] Pătrunderea[mm]
Fig.1 Poanson OSC10 îmbunătăţit nefolosit Fig.2 Poanson OSC10 acoperit prin scântei
 Pătrunderea[mm] Pătrunderea[mm]
Fig.3 Poanson OSC10 cromat Fig.4 Poanson 205Cr115 îmbunătăţit

Pătrunderea[mm] Pătrunderea[mm]
Fig.5 Poanson OSC10 nitrurat Fig.6 Poanson OSC10 îmbunătăţit

4. Concluzii
În urma acestor analize se pot trage concluzii referitoare la variaţia forţei de
tăiere după cum urmează:
- modelele matematice obţinute sunt adecvate deoarece valorile prezise şi
reziduale ce caracterizează adecvanţa se încadrează în limite admisibile;
- forţa de tăiere prezintă un vârf corespunzător solicitării maxime;
- din analiza graficelor se observă că forţa cea mai mică o are poansonul din
OSC10 acoperit prin scântei, din aceasta rezultând ca are o uzură mai puţin pronunţată
faţă de celelalte poansoane experimentale, ceea ce indică o durabilitate mai mare decât
a celorlalte scule de tăiat; poansonul din OSC10 cromat se observă că s-a comportat
satisfăcător, forţa maximă de tăiere fiind cu puţin deasupra celei de la poansonul
OSC10 acoperit prin scântei.

5. Bibliografie:
[1] Stăncioiu Alin, Cercetări cu privire la influenţa calităţii sculelor asupra proceselor
tehnologice de tăiere, Universitatea din Craiova, Teza de Doctorat, 2004
[2] Şontea, Sever., Tratamente termice şi termochimice , Editura Spirit Românesc,
Craiova, 2001
[3] Şontea, Sever, Calitatea acoperirilor prin cromare dură , Revista Tratamente
termice, Nr.5. 1993
 Adaptation stamping appliance for forces measurement by
means of bronze cylinders
Lect. dr. eng. Alin STĂNCIOIU, Univ.”Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu
Prof. dr. eng. Gheorghe GIRNICEANU Univ.”C. Brâncuşi” Tg-Jiu
Prof. dr. eng. Gheorghe POPESCU Univ.”Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu

Abstract : Pe acest dispozitiv se pot determina forţele de tăiere la ştanţare utilizând

cilindrii de bronz prepresaţi folosiţi în industria militară de armament.Este o metodă simplă,
necostisitoare şi se pot obţine rezultate cu precizie destul de ridicată.

Keywords: poanson, matriţă, forţă, stand

1.Introducere
Proiectarea standului destinat cercetărilor experimentale s-a impus ca necesitate
pentru a se putea realiza un studiu amplu al modului de comportare a sculelor de tăiere
realizate din diverse materiale. Din cercetările preliminare s-a observat faptul că
fiabilitatea sculelor folosite la tăiere este influenţată de rezistenţa la uzare a materialului
din care sunt executate acestea, dar şi de alţi parametrii în mai mică măsură.

2.Construcţie şi funcţionare
Pentru proiectarea şi realizarea standului s-au avut ca date de proiectare
caracteristicile tehnice ale utilajelor şi dispozitivelor de ştanţat folosite la operaţiile de tăiere.

Fig.2
Fig.1
Matriţa
Poansonul
 Sculele alese pentru studiu sunt prezentate în figurile 1 şi 2.Cu ajutorul valorii
forţei necesare dezvoltate în procesul de tăiere şi a randamentelor transmiterii mişcării
(curele trapezoidale) s-a calculat puterea motorului electric de acţionare. Pe baza acestor
calcule s-a ales o presă verticală tip RM5 cu un motor trifazic cu o putere de 5kw şi o turaţie
de 940 rot/min. Forţa de presare a acesteia este de 60tf, lungimea cursei de 40mm, numărul de
curse duble pe minut fiind 75, iar capacitatea orară practică 4500 bucăţi.
Accesoriile folosite au fost: alimentator cu derulor, dispozitiv portsculă,
ungătoare cu vaselină şi ulei, automat electric pentru comanda pornirii şi opririi
maşinii.
La proiectarea standului s-a avut în vedere şi faptul că pentru cercetări este necesar
a se realiza seturi de scule din materiale diferite pentru a se păstra identic aceleaşi
condiţii de lucru: aceeaşi şarjă a materialului de tăiere, umiditate, temperatură, lubrifiere,
praf, etc.

29

18

17

Fig.3 Ştanţă de decupat cu 5 posturi de lucru.1-bucşe de ghidare, 2-coloană de ghidare, 3-şurub

de fixare, 4-ştift de ghidare, 5-cep de prindere, 6-placă de cap, 7-placă de presiune, 8-placă
portpoanson, 9-bucşe de ghidare, 10-coloană de ghidare, 11-poanson, 12-rigle de ghidare, 13-
jgheab, 14-placă de bază, 15-placă portmatriţă , 16-matriţă, 17-ştift de ghidare, 18-şurub de
prindere, 19-placă de ghidare
 Acest sistem a permis montarea în acelaşi timp a unui număr de 5 poansoane de
tăiere din materiale şi tehnologii diferite şi anume: OSC10 îmbunătăţit, OSC10
nitrurat, OSC10 acoperit prin scântei, OSC10 cromat, 205Cr115 îmbunătăţit. Matriţele
au fost realizate din oţelul OSC10 îmbunătăţit. Ştanţa astfel construită, figura.3.7 ne
oferă posibilitatea studierii simultane a comportării în exploatare a sculelor executate
printr-un număr mare de tehnologii.
Prinderea în acelaşi timp în dispozitivul de ştanţat a unui număr mare de
poansoane din materiale diferite ne permite realizarea unei analize obiective asupra
comportării acestora în procesul de tăiere. Prin folosirea unei astfel de prindere se
reduce de asemenea foarte mult timpul de experimentare, dar în acelaşi timp are loc şi
o reducere considerabilă a consumului de materiale, manoperă şi energie. Acest stand a
fost folosit pentru uzura efectivă a sculelor.
Pentru a putea studia comportamentul fiecărei scule în parte s-a realizat un nou
dispozitiv de ştanţat cu un singur post de lucru. O vedere de ansamblu a standului
folosit pentru studiul fiabilităţii sculelor realizate prin diverse tehnologii, folosite în
procesele de tăiere este prezentată în figura 4.

Fig.4 Dispozitiv de ştanţat folosit în experimentări

Pe această stanţă se poate realiza studiul sculelor, folosite la tăierea tablelor subţiri,
din mai multe puncte de vedere. Analizele efectuate au fost făcute îndeosebi pentru materialul
 sculelor şi au fost următoarele:
- studiul uzurii sculelor realizate din diverse materiale;
- analiza modificărilor de duritate a materialului supus tăierii;
- analiza evoluţiilor forţelor realizate de fiecare sculă în parte;
- studiul deformării reţelelor caroiajelor realizate a secţiunii verticale
- analiza abaterii de la forma geometrică a profilului geometric al sculelor. Pentru aflarea
forţelor la această ştanţă modificată special, locul cepului de prindere a fost preluat de o
bucşe în interiorul căreia au fost dispuşi cilindrii de bronz.
Un poanson special (piston) 2 care a format cu bucşa 3 un ajustaj alunecător a intrat
în contact la partea inferioară cu cilindrii de bronz 6, figura 5 şi la partea superioară cu
traversa mobilă a presei 1.

Fig.5 Sistem presare cilindrii bronz 1-traversă mobilă, 2-poanson, 3-bucşe, 4-placă de
cap, 5-placă de presiune, 6-cilidru bronz, 7-canele pentru evacuarea aerului.

Pe suprafaţa laterală a pistonului s-a realizat un canal elicoidal 7 pentru

evacuarea şi admisia aerului acestea fiind necesare atât în timpul tăierii pentru a nu
influenţa parametrii regimului, cât şi în timpul punerii şi aşezării cilindrilor de bronz pe
suprafaţa plăcii de presiune a ştanţei.

3.Concluzii
În urma ştanţării cilindrii au fost deformaţi dându-ne date referitoare la forţele
realizate în procesul de tăiere de fiecare sculă în parte.
Metoda de determinare a forţelor de tăiere pe acvest dispozitiv este o metodă
simplă, necostisitoare şi se pot obţine rezultate cu precizie destul de ridicată.

4.Bibliografie

[1] Stăncioiu Alin, Cercetări cu privire la influenţa calităţii sculelor asupra

proceselor tehnologice de tăiere, Universitatea din Craiova, Teza de Doctorat, 2004
[2] Şontea, Sever., Tratamente termice şi termochimice , Editura Spirit Românesc,
Craiova, 2001
[3] Ciocîrdia, C., şa – Tehnologia presării la rece, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1991