Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iorgu Petru
Stoica Sebastian
CF&CE – Tema 2
Repartiția optimă a puterii reactive într-o rețea electrică de
transport cu ajutorul algoritmului de optimizare cu roiuri de
particule
În cadrul acestei teme se va studia impactul parametrilor algoritmului PSO (en: particle swarm
optimization) asupra rezultatelor obținute în cadrul problemei de repartiție optimă a puterii
reacive într-o rețea electrică. Parametrii cei mai importanți pentru algoritmul PSO sunt următorii:
Dimensiunea roiului de particule 'dimroi'
Numărul maxim de iterații 'Tmax'
Coeficientul de încredere în experiența proprie 'C1'
o Se recomandă valori cuprinse în intervalul [0 , 2],
Coeficientul de încredere în experiența de grup 'C2'
o Se recomandă valori cuprinse în intervalul [0 , 2]
Valoarea minimă a coeficientul de pondere a vitezei 'wmin'
o Valori cuprinse în intervalul [0 , 0.5],
Valoarea maximă a coeficientul de pondere a vitezei 'wmax'
o Valori cuprinse în intervalul [0.5 , 1],
Coeficientul de limitare a vitezei 'alfa'
o Se recomandă valori cuprinse în intervalul (0 , 2).
Se remarcă faptul că pentru fiecare simulare obținem valori ale pierderilor de putere
activă mai mici după optimizare față de regimul inițial
În urma realizării celor 10 simulări cu valori distincte, remarcăm faptul că scenariul 6
este cel mai eficient în ceea ce privește micșorarea pierderilor de putere activă, acestea
reducându-se cu 4.38% față de regimul inițial și anume de la 16.14MW la 15.43 MW.Acesta
fiind cazul în care dimensiunea roiului și Timpul maxim de iterații au aceeași valoare (200) , dar
și coeficienții de încredere rămân constanți (2), variind doar coeficienții de pierdere a vitezei
(w1=0.1, w2=0.9).
Tabelul 3: Exemplu de prezentare a rezultatelor obținute pentru determinarea regimului optim de funcționare .
Scenariul 6 Medie
Variabila Limitele
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ui [0.9 , 1.1] 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06 1.06
38.1889
Qgen1 [–40 , 50] 41.767 39.673 36.388 38.085 40.035 38.176 34.552 40.701 38.106 34.406
31.1463
Qgen2 [–40 , 40] 31.649 29.572 32.518 31.041 31.335 29.692 32.276 30.223 29.541 33.616
35.9016
Qgen3 [–10 , 40] 34.752 38.667 36.559 34.462 32.108 34.374 37.875 38.079 36.098 36.042
16.2025
Qgen4 [–6 , 24] 14.572 17.457 14.805 16.729 14.653 19.142 11.930 15.267 20.723 16.747
Qgen5 [–6 , 24] 23.440 22.121 21.543 23.914 23.146 23.882 22.054 19.878 22.062 21.604 22.3644
PTE1 [–10 , 10] -2 0 -3 -2 -4 0 -3 -2 1 -1 -2
TBC1 [0 , 1] 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
TBC2 [0 , 1] 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Valoarea funcției obiectiv 15.4360 15.4419 15.4403 15.4364 15.4470 15.4328 15.3318 15.4386 15.4370 15.4370 15.4278
Raportându-ne la rezultatele obținute, se constată că toate variabilele rezultate in urma
simularilor se afla in limitele impuse.
Cea mai buna valoare pentru functia obiectiv obtinuta cu parametri cei mai buni a fost de
15.3318 MW. Comparativ cu situatia initiala, in care pierderile de putere neoptimizate erau
16.1407MW, si cu rezultatul obtinut in tabelul 2 se poate observa ca ruland de mai multe ori cu
aceeasi parametri valoarea functiei obiectiv poate ajunge la o imbunatatire. Referindu-ne la
profilul tensiunii se poate observa o diferenta mica, de 0.001 u.r. intre valoarea din tabelul 2 si
cea obtinuta in rularea 7.
Media obtinuta in urma rularilor cu aceeasi parametri este mai mica decat pierderile in
regim initial, dar si in regimul optimizat din tabelul 2, insa este mai mare decat cea optima in
tabelul 3 deoarece apar si valori ale functiei obiectiv mai mari (15.4360, 15.4403,).
În graficul de mai sus sunt evidențiate tensiunile înainte și după optimizare, remarcându-
se o creștere a valorilor tensiunilor din noduri după optimizare, dar si incadrarea in limitele
impuse pentru toate nodurile studiate,,exceptând tensiunea din nodul de echilibru care ramane
nemodificata (30), scopul fiind minimzarea pierderilor de putere activă, acestea au fost reduse
cu 4.28% față de regimul inițial dupa optimizarea cu PSO.