UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ŞI INGINERIE ALEXANDRIA

SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

IRIGAREA CULTURILOR
Proiect de an

Indrumator Student,
MANEA SORINEL FLORIN

1
AMENAJAREA COMPLEXĂ A SUPRAFEŢELOR AGRICOLE
CU LUCRĂRI DE IRIGAŢII PENTRU ELIMINAREA
DEFICITULUI DE UMIDITATE ÎN ZONA VITANESTI
- JUDEŢUL TELEORMAN

2
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………

CAPITOLUL I –ELEMENTELE CADRULUI NATURAL.…………………

1.1. Amplasament………………………………………………………………………..…….

1.2. Studii climatice……………………………………………………………………………

1.3. Studii pedologice………………………………………………………………………….

1.4. Studii hidrogeologice………………………………………………………………….…

1.5. Studii geotehnice…………………………………………………………………………

CAPITOLUL II – AMENAJAREA PENTRU IRIGAŢII A UNEI

SUPRAFEŢE DE TEREN ÎN ZONA ............. DIN CÂMPIA GĂVANU-
BURDEA…………………………………………………………………….….

2.1. Stabilirea tipului de amenajare şi a metodelor de udare……………………….…….

2.1.1. Stabilirea metodelor de udare……………………………………………………..…

2.1.2. Tipul de amenajare……………………………………………………………………

2.3. Elemente de dimensionare a schemei hidrotehnice pentru

irigaţii…………………………………………………………………………………………

2.3.1. Elementele regimului de irigaţii ………………………………………………………

2.3.2. Planul mediu de cultură şi caracteristicile tehnologice ale culturilor………………

2.3.3. Elementele tehnice ale udării…………………………………………………………

2.4. Trasarea şi dimensionarea schemei hidrotehnice…………………………………..…

2.4.1. Trasarea reţelei de conducte îngropate………………………………………………

2.4.2. Calculul hidraulic al schemei hidrotehnice de irigaţii………………………………

2.4.3. Calculul debitelor pe aripa de udare…………………………………………………

2.4.4. Calculul presiunilor de hidrant………………………………………………………

3
2.4.5. Calculul hidraulic al conductelor îngropate…………………………………………

2.4.6. Calculul necesarului de conducte………………………………………………….…

CAPITOLUL III – STABILIREA REGIMULUI DE IRIGAŢII PENTRU

AMENAJAREA UNEI SUPRAFEŢE DE TEREN ÎN ZONA LETCA NOUĂ,
CÂMPIA GĂVANU-BURDEA………………………………………………..
3.1. Intrări de apă în ecuaţia de bilanţ………………………………………………….….

3.1.1. Rezerva iniţială a apei din sol (Ri)…………………………………………………..

3.1.2. Determinarea precipitaţiilor utile…………………………………………………..

3.1.3. Prognoza anuală a udărilor pe baza bilanţului apei în stratul activ de sol………

3.2. Necesarul de apă şi de energie pentru aplicarea udărilor………………………….

3.3. Organizarea aplicării udărilor………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….

4
 CAPITOLUL I - ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

1.1. Ampalsament
Suprafaţa propusă amenajării se află în Câmpia Găvanu Burdea având următorii vecini:
- La Nord , aliniamentul comunelor Răscăieți (județul Dâmbovița) Vişina şi Stolnici
(județul Argeş) Ungheni, Recea şi Negraş.
- La Sud, aliniamentul comunelor Ghimpați (județul Olt) şi Vităneşti (județul Teleorman),
Măgura, Drăgăneşti Vlaşca, Bujoru dar şi Văile râului Neaşlov şi ale alfluentului
Câlniştea.
- La Est, râul Argeş.
- La Vest, râul Vedea, comuna Cotmenea din județul Argeş.
Această suprafaţă propusă amenajării este situată în întregime pe teritoriul localităţii
Vităneşti (județul Teleorman), şi cuprinde o suprafaţă totală de 700,00 ha.

PLAN DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

Figura 1

5
 PLAN AMPLASAMENT

Figura 2

1.2. Studii climatice

Condiţiile de climă în Câmpia Găvanu Burdea sunt în general apropiate de cele indicate
de staţiunea meteorologică S.C.D.A Teleorman , prezentând diferenţieri specifice topoclimatului
de câmpie.
Zona studiată se caracterizează sub aspect climatic prin precipitaţii anuale conform
tabelului 2, repartizate în mod inegal în cursul anului printr-un maxim de ploi la sfârşitul
primăverii şi un minim de precipitaţii iarna.
Pentru lunile de vară , adesea sub formă de ploi torenţiale ce însoţesc furtuni provocate de
confluenţe de aer venind dinspre luncă şi câmpia înaltă, s-a calculat intensitatea şi durata ploilor
torenţiale. Aceste valori sunt prezentate în tabelul 1.

6
 Intensitatea şi durata ploilor torenţiale în zona ..........................
Tabelul nr.1
Durata (min.) 5 10 15 30 60 120

Frecventa(ori/an)

1/5 12,0 18,3 21,1 25,0 28,8 31,7

½ 9,6 14,2 16,1 19,1 22,9 24,5

1/1 7,8 11,0 12,5 14,4 17,3 19,4

2/1 6,1 8,8 9,7 11,3 13,3 15,1

Precipitaţiile medii anuale înregistrate la S.C.D.A. Teleorman pe perioada 1991-2016

sunt în tabelul 2. Luna cea mai ploioasă este iunie de .......mm, iar lunile cele mai secetoase
octombrie şi martie cu .......mm şi respectiv ....... mm.

Precipitaţiile medii anuale

Tabelul nr. 2
Anu Luna Medii
l anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

199 6,8 31,2 9,9 53,0 146,5 95,2 179,9 33,3 7,7 69,1 26,8 32,2
1 691,6

199 3,9 39,7 31, 44,0 20,2 85,8 22,7 35,0 34,1 23,8 13,7 23,4
2 7 378,0

199 12,4 19,1 58, 15,1 71,7 59,5 48,2 35,2 24,5 19,9 73,4 15,7
3 0 452,7

199 19,0 1,2 24, 34,4 28,2 29,6 210,8 14,2 7,4 80,5 4,2 63,4
4 4 517,3

199 51,1 15,3 34, 80,5 50,6 82,1 96,5 41,0 76,1 15,8 67,4 63,0
5 1 673,5

199 41,3 72,4 28, 35,7 38,6 98,3 10,5 19,8 71,8 12,0 50,6 69,6 548,6

7
 6 0

199 11,6 17,0 62, 144,6 72,4 93,2 88,1 70,8 18,5 107, 53,9 44,9
7 5 7 785,2

199 35,3 17,8 38, 83,7 30,2 16,4 136,7 36,8 136,7 36,8 82,2 16,2
8 0 666,8

199 35,3 22,6 18, 55,4 56,1 53,9 49,7 31,7 99,3 58,4 12,3 52,9
9 9 546,5

200 35,5 51,2 21, 27,4 8,5 32,3 15,8 2,5 77,2 0,2 12,3 5,8
0 8 290,5

200 20,1 51,9 65, 77,3 29,5 154,1 17,9 19,3 36,2 1,5 44,8 23,7
1 7 542,0

200 28,0 12,6 23, 44,5 26,8 114,4 94,2 123,0 32,4 102, 50,7 53,0
2 6 9 706,1

200 26,2 20,3 22, 52,0 39,5 24,8 33,5 9,2 115,3 98,5 25,5 57,7
3 8 525,3

200 41,6 19,5 35, 32,0 29,3 67,4 117,8 48,3 21,2 1,7 30,1 41,6
4 5 486,0

200 59,1 45,5 45, 24,5 130,5 130,5 149,2 99,9 174,6 26,3 40,6 23,4
5 7 949,8

200 35,9 17,4 55, 30,5 36,5 32,6 60,7 99,7 41,0 22,3 12,2 26,0
6 4 470,2

200 30,0 21,5 42, 2,2 37,6 58,2 16,3 98,1 85,2 71,2 77,6 68,8
7 5 609,2

200 61,3 3,8 16, 73,0 20,2 14,0 55,5 10,0 49,8 20,4 15,2 15,1
8 2 354,5

200 65,4 37,4 48, 20,2 52,2 98,6 110,0 12,4 53,6 69,8 24,6 69,0
9 6 661,8

201 54,2 71,0 56, 63,4 80,2 81,0 26,2 4,8 36,4 70,8 17,0 91,2
0 0 652,2

201 84,1 35,0 16, 39,6 97,6 47,6 115,6 61,2 12,0 44,4 0,8 32,6
1 5 587,0

8
201 105,3 23,0 2,2 35,8 117,8 18,8 35,0 21,0 29,6 23,6 16,0 73,4
2 501,5

201 36,4 36,8 40, 40,8 62,3 36,4 87,6 38,0 44,8 36,3 41,4 40,5
3 6 541,9

201 36,4 36,8 40, 40,8 62,3 72,2 38,4 46,2 68,2 66,4 37,6 146,8
4 6 692,7

201 40,2 28,0 61, 35,8 20,4 104,0 9,8 122,0 73,6 59,2 96,6 0,9
5 4 651,9

201 63,2 23,6 1,2 58,6 86,2 67,4 54,8 79,4 63,2 80,0 42,8 5,2
6 625,6

Tabelul nr. 3
Anul Luna Medii
anuale
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

1991 -2,3 -3,6 0,8 10,1 14,2 20,2 22,8 21,2 18,1 12,0 4,8 -3,0 115,3

1992 -0,6 0,7 6,8 12,2 15,6 21,0 22,7 25,8 19,0 12,6 6,1 -1,4 140,5

1993 -2,9 -2,3 2,2 11,1 17,2 21,1 23,4 23,8 16,5 12,6 -1,7 0,5 121,5

1994 1,6 1,3 8,8 13,7 18,4 21,7 23,5 23,4 22,8 11,7 5,5 0,5 152,9

1995 -3,3 5,6 6,4 11,7 16,6 21,8 23,7 22,2 16,6 11,4 0,6 -1,9 131,4

1996 -3,3 -4,9 -0,3 10,6 20,1 22,4 23,3 22,2 15,2 11,2 6,5 -0,2 122,8

1997 -3,8 0,5 4,6 7,2 18,8 21,7 22,1 20,7 15,6 9,9 5,5 0,3 123,1

1998 -0,2 2,0 4,5 17,3 22,3 24,4 16,0 12,0 16,0 12,0 2,4 -6,5 122,2

1999 -0,5 1,2 6,7 12,8 16,7 22,7 24,6 23,7 18,3 12,0 5,2 1,9 145,3

2000 -5,2 3,4 7,1 14,4 18,5 22,8 25,6 25,3 17,3 11,7 6,8 2,2 149,9

2001 0,1 1,9 8,3 10,9 17,3 20,3 24,9 25,9 18,8 14,5 4,1 -4,5 142,5

2002 -3,7 5,8 8,3 9,7 19,2 22,3 25,3 22,0 16,9 10,1 6,1 -5,7 136,3

2003 -3,6 -4,3 2,4 10,2 21,7 24,8 24,7 26,7 17,3 9,9 6,6 -0,9 135,5

2004 -5,1 0,4 5,8 11,5 16,1 21,0 24,1 23,1 19,0 13,7 6,4 2,3 138,3

9
2005 0,9 -3,4 4,1 11,5 18,3 19,8 23,8 23,2 18,4 12,4 5,0 1,8 135,8

2006 -4,3 -3,6 5,9 12,9 18,3 23,6 24,8 24,3 19,0 14,3 7,7 2,0 144,9

2007 4,6 3,8 8,2 12,8 20,2 25,2 28,5 25,2 17,9 12,4 3,3 -1,3 160,8

2008 -4,9 5,4 9,7 13,8 18,1 23,6 24,3 27,9 18,9 14,5 6,6 2,3 160,2

2009 -2,2 1,5 5,6 11,9 18,0 21,6 23,9 23,7 18,7 11,9 7,0 0,1 141,7

2010 -4,2 -0,7 4,9 12,2 17,1 21,3 23,2 25,8 19,0 8,8 10,0 -0,1 137,3

2011 -3,3 -2,9 4,9 10,7 16,3 20,6 24,3 24,2 22,5 10,5 3,0 2,0 132,8

2012 -2,1 -7,0 6,2 13,8 17,8 23,8 27,7 25,4 20,2 14,5 6,8 -2,4 144,7

2013 -3,4 -0,6 4,6 11,9 16,9 -3,4 23,3 24,7 18,0 11,4 4,3 -0,3 107,4

2014 -3,4 -0,6 4,6 11,9 16,9 21,6 23,6 24,4 18,5 12,2 5,3 0,8 135,8

2015 -0,1 3,3 6,0 11,2 18,6 20,9 25,6 23,5 19,8 11,1 7,8 3,1 150,8

2016 -4,3 6,2 7,7 14,4 16,2 23,0 24,9 23,5 19,5 10,4 5,4 -1,1 145,8

Regimul termic este de tip continental prezentând maxima temperaturii în luna iulie de
+28,5 [°C] şi minima în luna decembrie de - 6,5 [ °C]. Pătrunderea îngheţului în sol se produce
până la o adâncime de cca. 0.90 m.
Durata medie a perioadei de îngheţ este de 140 de zile , prima zi cu temperaturi sub 0
grade C se situează spre sfârşitul lunii septembrie începutul lunii decembrie ( data medie 28
octombrie) iar ultima zi de îngheţ se află între începutul lunii martie şi jumătatea lunii aprilie.
Vânturile predominante în zona cercetată după observaţiile efectuate la S.C.D.A.
Teleorman sunt cele care bat din E şi S-E având o direcţie paralelă cu Dunărea şi o viteză a
vântului medie , măsurată pentru accea şi perioada la înălţimea de 10 m de sol de 2.2 m / s .
Intensitatea maximă având prin această zonă s-a calculat la sfârşitul iernii şi începutul primăverii
( martie - 2.9 m/s, iar cea minimă în luna septembrie 1.6 m /s).

1.3. Studii pedologice

FAEOZIOM CAMBIC - Exemplu

10
 - baticalcaric (moderat levigat), foarte puternic profund, lut argilos/lut argilos, format pe
depozite lutoargiloase , loessoide carbonatice cu substrat din depozite argilomarnoase,
villafranchiniene, arabil tasat.

Localizare: ................
Latitudine: N 44005’255’’
Longitudine: E 250 52‘ 71’’
Altitudine absolută: 98 m
Data efectuării profilului: 15.10. 2014
CONDIŢII PEDOGENETICE - Exemplu
Relief:
- Unitate majoră: Câmpia Română
- Unitate: Câmpia Găvanu-Burdea
- Elemente ale formei principale de relief: suprafaţă cvasierozională (cu înclinare
predominant între 1-2%)
Material parental: depozite loessoide carbonatice lutoargiloase
Roca subiacentă: depozite argilomarnoase, villafranchiniene
Adâncimea apei freatice: > 5m
Drenajul natural global: bun
Folosinţa actuală: arabil
Aspectul suprafeţei terenului: teritoriu foarte slab neuniform

Descrierea profilului reprezentativ de sol - Exemplu

Caracterizare morfologică
Ap 0-20 cm; lut argilos mediu, brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă, brun cenuşiu
foarte închis (10YR 3/2) în stare uscată; structură distrusă prin lucrările agricole; reavăn; friabil,
slab coeziv, slab plastic, slab adeziv, slab compact, macropori mijlocii frecvenţi, rădăcini
ierboase subţiri frecvente, trecere clară dreaptă
Apt 20-37 cm; lut argilos mediu, cenuşiu foarte închis (10YR 3/1) în stare umedă, cenuşiu foarte
închis- brun cenuşiu foarte închis (10YR 3/1,5) în stare uscată; structură distrusă prin lucrările

11
agricole; reavăn, tare; dur; slab plastic; slab adeziv; slab compact; macropori mici rari; rădăcini
ierboase subţiri mai rare, trecere clară dreaptă
Am 37-48 cm; lut argilos mediu, brun foarte închis; (10YR 2/2) în stare umedă; brun cenuşiu
foarte închis (10YR 3/2) în stare uscată; poliedric subangular mic-mediu bine dezvoltat; friabil;
moderat coeziv; moderat plastic; moderat adeziv; afânat; macropori mari frecvenţi; trecere
dreaptă neregulată
A/B 48-70 cm; lut argilos mediu, brun cenuşiu foarte închis (10YR 3/2) în stare umedă, brun
cenuşiu foarte închis-brun cenuşiu închis (10YR 3,5/2) în stare uscată, poliedric subangular
mediu bine dezvoltat; reavăn, friabil; moderat coeziv; moderat plastic; moderat adeziv; afânat;
macropori mijlocii frecvenţi; rădăcini ierboase subţiri mai rare; trecere treptată – neregulată
Bv1 70-100 cm; lut argilos mediu, brun cenuşiu foarte închis-brun cenuşiu închis (10YR 3,5/2)
în stare umedă, brun închis (10YR 3/3) în stare uscată, poliedric subangular mediu-mare; reavăn,
friabil; moderat coeziv; moderat plastic; moderat adeziv; slab compact; macropori mijlocii
frecvenţi; rădăcini ierboase rare; trecere treptată
Bv2 100-140 cm; lut argilos mediu; brun închis (10YR 3/3) în stare umedă; brun-brun închis
(10YR 3,5/3) în stare uscată, poliedric subangular mare; reavăn, friabil; moderat coeziv; moderat
plastic; moderat adeziv; slab compact; macropori mijlocii frecvenţi; trecere treptată ondulată
Ck 140-160 cm; lut argilos mediu; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă; brun gălbui
(10YR 5/4) în stare uscată, masiv; reavăn, tare; dur; slab plastic; slab adeziv; moderat compact;
macropori mici rari, efervescenţă slabă, trecere difuză neregulată
Cca 160-175 cm; lut argilos mediu; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă; brun gălbui deschis
(10YR 6/4) în stare uscată, masiv, reavăn, tare; dur; slab plastic; slab adeziv; moderat compact;
slab cimentat; fisuri mijlocii rare; concreţiuni friabile şi eforescenţe de CaCO 3; efervescenţă
puternică în masă

Însuşirile fizice

Compoziţia granulometrică

Valorile fracţiunilor granulometrice sunt relativ uniforme la cele patru fracţiuni

granulometrice pe întreg profilul de sol.

12
 Astfel, conţinutul de argilă coloidală ( 0,002 mm) are valori cuprinse între 39,4-42,6%.
Conţinutul de praf (0,02-0,002 mm) variază între 27,5-32,3% iar cel de nisip fin (0,2-0,02 mm)
între 27,6-30,7%.
Conţinutul de nisip grosier (2-0,2 mm) este mic cu valori de 0,3-0,8%.
Din punct de vedere al compoziţiei granulometrice profilul de sol se încadrează în
categoria solurilor cu textură mijlociu fină lutoargiloasă.

Starea de aşezare a solului

Starea de aşezare a solului se apreciază după valorile obţinute la trei indicatori fizici şi
anume: densitatea aparentă (DAg/cm3), porozitatea totală (PT% v/v) şi gradul de tasare (GT %
v/v).
Densitatea aparentă este mijlocie cu valori de 1,42-1,45 g/cm 3 până la adâncimea de 70
cm în orizonturile Ap, Apt, Am, A/B şi mare cu valori de 1,53-1,56 g/cm 3 pe adâncimea de 70-
175 cm în orizonturile Bv1, Bv2, Ck, Cca.
Porozitatea totală este mijlocie cu valori de 47,0-47,4 % v/v până la adâncimea de 70 cm
în orizonturile Ap, Atp, Am, A-B şi mică cu valori de 41,6-45,3% v/v pe adâncimea de 70-175
cm în orizonturile Bv1, Bv2, Ck, Cca.
Gradul de tasare, solul este slab tasat cu o valoare de + 5% v-v până la 70 cm adâncime
şi moderat tasat cu o valoare de + 15% v-v pe adâncimea de 70-175 cm.
Densitatea aparentă mijlocie, porozitatea totală mijlocie, gradul de tasare slab până la 70
cm şi densitatea aparentă mare, porozitatea totală mică şi gradul de tasare moderat până la
adâncimea de 70-175 cm ne arată starea de aşezare a solului mai puţin favorabilă în special pe
adâncimea de 70-175 cm.

Conţinutul de apă la diferite niveluri de accesibilitate

Pentru caracterizarea solului privind conţinutul de apă la diferite niveluri de accesibilitate
se analizează valorile obţinute la indicatorii hidrofizici: coeficientul de ofilire (CO % g/g),
capacitatea de câmp (CC % g/g), capacitatea totală de apă (CT % g/g) şi capacitatea de apă utilă
(CU % g/g).

13
 Coeficientul de ofilire (CO % g/g) are valori mari (15,3-16,4 % g/g) până la 37 cm în
orizonturile Ap, Apt şi foarte mare cu valori de 17,0-19,8% g/g în restul profilului pe adâncimea
de 37-175 cm în orizonturile Am, A-B, Bv1, Bv2, Ck, Cca.
Capacitatea pentru apă în câmp (CC % g/g) este mare cu valori de (26,3-27,5 % g/g)
până la adâncimea de 37 cm şi mijlocie cu valori de 21,6-24,7% g/g în restul profilului pe
adâncimea de 37-175 cm.
Capacitatea totală de apă (CT % g/g) este mare cu valori de 31,4-41,8 % g/g până la
adâncimea de 70 cm şi mijlocie cu valori de 26,8-31,2% g/g pe adâncimea de 70-175 cm.
Capacitatea de apă utilă (CU % g/g) este mijlocie cu valori de 11,0-11,1 % g/g până la
37 cm şi mică foarte mică cu valori de 1,2-4,7% g-g pe adâncimea de 37-175 cm.
Coeficientul de ofilire mare-foarte mare, capacitatea de câmp mare-mijlocie, capacitatea
totală mare-mijlocie dar cu capacitatea de apă utilă cu valori mijlocii şi mici-foarte mici sub 37
cm adâncime, creează unele condiţii nefavorabile privind conţinutul de apă la diferite niveluri de
accesibilitate deoarece solul poate să reţină numai parţial în mod durabil o cantitate mai mare de
apă care să fie înmagazinată ca ulterior să o poată pune la dispoziţia plantelor în perioadele de
secetă.

Permeabilitatea solului pentru apă

Permeabilitatea solului pentru apă apreciată după valorile conductivităţii hidraulice
saturate (K sat m.m/h) este mijlocie cu valori de 2,55-6,48 m.m./h pe tot profilul de sol.
Rezistenţa solului la penetrare (Kg f/cm2) este mijlocie cu valori de 32-50 Kg f/cm 2 pe
întreg profilul de sol.

Însuşirile chimice
Caracterizare chimică
Solul are o reacţie slab acidă (pH 6,66-6,76) până la adâncimea de 37 cm; neutră între 37-
140 cm şi slab alcalină între 140-175 cm.

14
 Gradul de saturaţie în baze (V%) are valori de 90,9-96,7% până la adâncimea de 140 cm
şi de 100% între 140-175 cm încadrându-se în domeniul saturat în baze.
Capacitatea totală de schimb cationic (Tme/100 g sol) este mijlocie cu valori de 30,14-
33,81 me/100 g sol.
Suma bazelor schimbabile (SB me 100/g sol) este mare cu valori de 28,81-31,44 me/100
g sol până la adâncimea de 150 cm.
Aciditatea hidrolitică (Ah me/100 g sol) este mică cu valori de 2,71-4,04 me/100 g sol pe
adâncimile de 5-10; 25-30 cm şi foarte mică cu valori de 1,64-4,95 me/100 g sol pe adâncimea
de 45-50 cm.
Conţinutul de humus este mijlociu cu valori de 3,96-4,56 % iar rezerva de humus medie
pe adâncimea de 0-50 este foarte mare cu o valoare de 298 t/ha.
Asigurarea cu azot total (Nt) este mijlocie cu valori de 0,185-0,196 %.
Asigurarea cufosfor mobil (PAL mg/kg) este mică cu valori de 10-17 mg/kg.
Asigurarea cu potasiu mobil este mijlocie-mare cu valori de 174-222 mg/kg.
În ceea ce priveşte asigurarea cu S-SO4probele de sol au valori de 27-39 mg/kg.
Conţinutul de CaCO3 este mijlociu cu valori de 4,5% în orizontul Ck şi de 12,6% în
orizontul Cca.
Însuşiri fizice

Compoziţia granulometrică

Analizând datele obţinute la cele trei sondaje (S1P1, S2P1, S3P1) efectuate în arealul
profilului nr. 1 – conservativ pe cele trei adâncimi (5-10; 25-30; 45-50 cm) se constată
conţinuturi relativ uniforme la cele patru fracţiuni granulometrice.
Conţinutul de argilă coloidală ( 0,002 mm) are valori de 42,5-45,2 %.
Conţinutul de praf (0,02-0,002 mm) variază între 27,4-30,3% iar cel de nisip fin (0,2-
0,02 mm) de 25,2-29,8 %. Conţinutul de nisip grosier (2-0,2 mm) este mic cu valori de 0,2-0,8
%.
Din punct de vedere al compoziţiei granulometrice se încadrează în categoria solurilor cu
textură mijlociu fină lutoargiloasă.

Starea de aşezare a solului la cele trei sondaje

15
 Starea de aşezare a solului se apreciază după valorile obţinute la trei indicatori fizici şi
anume: densitatea aparentă (DAg/cm3), porozitatea totală (PT% v/v) şi gradul de tasare (GT %
v/v).
Densitatea aparentă este mare cu valori de 1,47-1,50 g/cm3 pe adâncimea de 5-10 cm şi
mijlocie cu valori de 1,31-1,45 g/cm3 pe adâncimile de 25-30 şi 45-50 cm.
Porozitatea totală este mică-mijlocie cu valori de 43,6-50,6 % v/v pe toate cele trei
adâncimi şi la toate cele trei sondaje.
Gradul de tasare, are valori de + 5 % şi de + 15 % v/v. Se încadrează în categoria
solurilor slab – moderat tasate. Densitatea aparentă mijlocie-mare, porozitate totală mică-
mijlocie şi gradul de tasare slab – moderat, determină o stare de aşezare a solului mai puţin
favorabilă pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor. Sunt necesare unele lucrări de afânare a
solului pentru îmbunătăţirea regimului aerohidric.

Conţinutul de apă la diferite niveluri de accesibilitate

Pentru caracterizarea solului privind conţinutul de apă la diferite niveluri de accesibilitate
se analizează valorile obţinute la indicatorii hidrofizici: coeficientul de ofilire (CO % g/g),
capacitatea de câmp (CC % g/g), capacitatea totală de apă (CT % g/g) şi capacitatea de apă utilă
(CU % g/g).
Coeficientul de ofilire (CO % g/g) este mare-foarte mare cu valori de 15,8-20,0 % g/g la
toate cele trei sondaje pe toate cele trei adâncimi.
Capacitatea pentru apă în câmp (CC % g/g) este mare cu valori de 24,4-28,7 % g/g la
toate cele trei sondaje, pe toate cele trei adâncimi.
Capacitatea totală de apă (CT % g/g) este mare cu valori de 38,6-41,7 % g/g la toate
cele trei sondaje pe toate cele trei adâncimi.
Capacitatea de apă utilă (CU % g/g) este mică – foarte mică cu valori de 5,3-10,7 % g/g
la toate cele trei osndaje pe toate cele trei adâncimi.
Astfel, valorile coeficientului de ofilire mari-foarte mari, ale capacităţii pentru apă în
câmp mari dar cu capacitatea de apă utilă mică-foarte mică, poate creea condiţii mai puţin
favorabile privind conţinutul de apă la diferite niveluri de accesibilitate.
Solul poate să reţină numai parţial în mod durabil o cantitate mai mare de apă care să fie
înmagazinată ca ulterior să o poată pune la dispoziţia plantelor.

16
 Permeabilitatea solului pentru apă
Permeabilitatea solului pentru apă apreciată după valorile conductivităţii hidraulice
saturate (K sat m.m/h) este mijlocie cu valori de 2,79-9,65 K.sat m.m/h pe adâncimile de 5-10;
25-30 cm la toate cele trei sondaje şi mare cu valori de 11,98-16,49 K.sat m.m/h pe adâncimea
de 45-50 cm la toate cele trei sondaje.
Rezistenţa solului la penetrare (Kg f/cm2) este diferită pe cele trei adâncimi la toate cele
trei sondaje cu valori de 30-64 Kg f/cm2 solul opune o rezistenţă mijlocie-mare.

Însuşiri chimice
Reacţia solului este slab acidă (pH 6,58-6,73) pe adâncimile de 5-10; 25-30 cm la toate
cele trei sondaje şi neutră (pH 7,0-7,1) pe adâncimea de 45-50 cm.
Gradul de saturaţie în baze (V%) are valori de 88,3-90,0 % pe adâncimile de 5-
10; 25-30 cm la toate cele trei sondaje şi de 92,6 – 94,3 % pe adâncimea de 45-50 cm la toate
cele trei sondaje încadrându-se în domeniul eubazic şi respectiv la primele două adâncimi la cele
trei sondaje încadrându-se în domeniul eubazic şi respectiv saturat în baze.
Suma bazelor schimbabile (SB me/100 g sol) este mare cu valori de 27,79-29,82 me/100
g sol pe toate adâncimile la toate cele trei sondaje.
Capacitatea totală de schimb cationic (T me/100g sol) este mijlocie cu valori de 31,28-32,41
me/100 g sol pe toate adâncimile la cele trei sondaje.
Aciditatea hidrolitică (Ah+ me/100 g sol) este mică cu valori de 2,71-3,68 me/100 g sol
pe adâncimile de 5-10; 25-30 şi foarte mică cu valori de 1,35-1,82 me/100 g sol pe adâncimea de
45-50 cm.
Conţinutul de humus (Cx1,72%) este mijlociu cu valori de 3,66- 4,56 % pe toate cele trei
adâncimi la toate cele trei sondaje iar rezerva de humus medie pe adâncimea de 0-50 cm este
foarte mare cu o valoare de 296 t/ha.
Asigurarea cu azot total (N%) este mijlocie cu valori de 0,178-0,188 % pe toate cele trei
adâncimi la cele trei sondaje.
Asigurarea cu fosfor mobil (PAL mg/kg) este mijlocie-mare cu valori de 20-45 mg/kg pe
toate cele trei adâncimi la toate cele trei sondaje.
Asigurarea cu potasiu mobil (KAL mg/kg) este mare cu valori de 206-258 mg/kg pe

17
adâncimea 5-10 cm şi mijlocie cu valori de 190-200 mg/kg pe adâncimea de 25-30.
Conţinutul de S-SO4 are valori variate de 16-32 mg/kg pe toate cele trei adâncimi la toate
cele trei sondaje.

1.4. Studii hidrogeologice - Exemplu

Din punct de vedere hidrogeologic întreaga succesiune de pământuri întâlnită în zona
Vitanesti , luându-se drept criteriu de separare cel al permeabilităţii se disting trei complexe şi
anume:
1. Complexul unu include întreaga gamă a pământurilor argilo- prăfoase situate la partea
superioară a depozitelor cu alternare ( argile – prăfoase, argile- nisipoase , argile-
mâloase , prafuri argiloase , prafuri nisipoase- argiloase, nisipuri prăfoase argiloase ).
În interiorul acestui complex, uneori se intercalează straturi subţiri de nisipuri fine şi foarte
fine dar care au o arie de răspândire limitată.
2. Complexul doi, include pământurile prăfoase nisipoase ce se întâlnesc în continuarea
complexului unu. Acest complex este considerat alcătuit din depozite permeabile
deoarece materialul constituit prezintă următoarele valori pentru:
- D10 =0,001 mm
- D40=0,015mm-0,05mm
- D60=0,03-0,06mm.
Grosimea acestui complex variază între 2-6m şi face trecerea dintre depozitele permeabile ce
se întâlnesc în baza depunerilor cuaternare.
O caracteristică este faptul că precedentul de particule fine – prăfoase este variabil în
interiorul complexului , mod ce reflectă diferite etape sedimentare.
3. Complexul trei este alcătuit din depozite foarte permeabile, nisipuri fine –grosiere, cu
pietrişuri şi bolovanişuri. Cota de apariţie a acestui complex variază între 7-12 m faţă de
sol.
Nivelul apei subterane - Exemplu

Nivelul apei freatice măsurat în foraje săpate la diferite adâncimi (2,5m,10m,25m) arată ca
apă subterană este sub presiune, nivelul stabilindu-se în cadrul complexului unu ( argile
prăfoase).

18
 Observaţiile de niveluri efectuate în forajele cu adâncimi indicate mai jos, arată că apa se
stabileşte la cote de peste 5 m.
Acest lucru permite să se admită existent unui singur strat acvifer freatic, cantonat în cadrul
complexului trei, cu apa sub presiune care datorită rezistenţei hidrauluice scăzute pe verticală
inundă şi complexele de pământuri superioare. Existenţa presiunii în strat este determinat de
modul de alimentare cu apă a stratului freatic.

Consideraţiuni hidrochimice - Exemplu

Apa cantonată în cadrul depozitelor argilo-prăfoase, prezintă o mineralizare ce este în strânsă

legătură cu tipul de salinizare a solului. In zona cercetată, tipul de salinizare predominant al
solului este bicarbonatic după anioni şi calcic –magnezic după cationic.
Mai jos de adâncimea de 0,6- 1,0 m devine uneori bicarbonate-sulfatic respective calcic-
sodic. La timp secetos există un process moderat de salinizare sezonieră cu un caracter reversibil.
Mineralizarea apei freatice variază de la ape dulci la apa slab sălcie. Apa este de tip
bicarbonatic, uneori bicarbonatic – sulfatic după anioni şi calcic –magnezică după cationic
( tabelul nr.4).
Principalii indicatori chimici variază astfel:

Indicatori chimici
Tabelul nr. 4
Complexul unu Complexul doi Complexul trei

Rezidiu fix (mg/l) 660-750 800-1100 400-1200

Sulfaţi (mg/l) 80-110 100-300 50-80

Cloruri (mg/l) 50-85 60-80 40-100

Sodiu (mg/l) 63-85 60-100 35-100

Duritate totală 25-40 30-40 14-22

(grade)

19
 Valorile de mai sus evidenţiază că datorită diferenţei de permeabilitate , apa cantonată în
cadrul complexelor unu şi doi este mai mineralizată decât apa cantonată în complexul trei
(nisipuri cu pietrişuri).
Prezenţa sulfaţilor impune să se analizeze gradul de agresivitate faţă de betoane.

1.5. Studii geotehnice - Exemplu

Pentru a cunoaşte natura pământurilor şi caracteristicile acestora precum şi grosimea şi

succesiunea straturilor, ceea ce ne interesează în stabilirea elementelor constructive ale
conductelor îngropate şi a celeorlalte construcţii, s-a executat o reţea de foraje.
Raionarea geotehnică a fost întocmită pe baza unui număr mare de foraje manual executate
pentru studio hidrogeologic , având adâncimi cuprinse între 3-5-7 şi chiar 20 m.
S-a constatat că fundamentul unităţii este reprezentat prin calcare creţoase-cretatice. Peste
calcarelele cretatice se aşează peliocenul reprezentat prin argile marnoase vinete.
Antecuaternalul este acoperit de un complex de aluviuni fluvial vechi, constituit din nisipuri,
pietrişuri şi bolovanişuri gros de 10-15 m. Peste complexul de aluviuni, fluviaţiile se succed la
partea superioară pe o grosime de alţii 10-14 m , un pachet de aluviuni fluviaţiile formate din
prafuri nisipoase şi argiloase.
Pe baza studiilor detaliate efectuate în zona, profilul litologic mediu poate fi descris astfel:
- la suprafaţa pe o adâncime de 0,2 – 1,0 m se află un strat vegetal de natură argiloasă;
- urmează complexul argilo-prăfos cu o adâncime de 1 – 8 m şi o permeabilitate de 0,3 –
0,5 m/zi:
- sub complexul argilo-prăfos se situează complexul de nisipuri uneori slab prăfose şi
argiloase şi cu o permeabilitate de 3,5 – 13,0 m/zi.
Cercetările efectuate până în prezent pun în evidenţă aceeaşi succesiune a straturilor
litologice cu coeficienţi de permeabilitate orizontală 0,8 -8,6 m/zi pentru complexul argilo-prăfos
şi peste 3,6 m/zi pentru complexul de nisipuri.
Din punct de vedere geotehnic au fost puse în evidenţă două categorii de pământuri:
- tip C – prafuri argiloase şi nisipoase;
- tip E – prafuri şi argile mâloase.
Pentru o tratare uniformă , pământurile întâlnite în zona au fost separate astfel:

1. tip A – nisipuri mici-mari;

20
 2. tip B – nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase;

3. tip C – pământuri prăfoase (prafuri argiloase şi prafuri nisipoase);

4.tip D – pământuri argiloase (argileprăfoase, argile nisipoase şi argile prăfoase –nisipoase);

5. tip E – pământuri mâloase (prafuri şi argile mâloase);

6. tip F – pământuri mâloase ( nisipuri mâloase).

Forajele hidrogeologice au pus în evidenţă stratificaţia până la stratul de bază al complexului

acvifer, astfel, terenul din cuprinsul unităţii respective este constituit din aluviuni cuaternare care
au o mare varietate a compoziţiei granulometrice. De la suprafaţa în jos se întâlnesc straturi de
nature diferite: argile, prafuri, nisipuri şi pietrişuri şi uneori cu bolovanişuri, care au grosimi
diferite din loc în loc.

Permeabilităţi - Exemplu

Gradul de permeabilitate al diverselor complexe litologice interceptate a fost determinat pe

baza experienţelor de teren în mai multe puncte. Pentru complexul acvifer de nisipuri cu
pietrişuri , permeabilitatea s-a determinat prin pompări experimentale în fiecare foraj, care au
fost pompate pe straturi distinct, respectiv separat nisipurile şi separat pietrişurile, folosindu-se
două trepte de denivelare.
Debitele maxime de regim obţinute la pompările experimentale au variat în limite foarte
largi, 0,23 – 16 l/s , pentru denivelări de 1,0 -3,6 m. Aceste variaţii sunt în funcţie de grosimea
şi permeabilitatea stratului avifer. Pe baza datelor obţinute la pompările experimentale s-au
calculate coeficienţii de filtraţie ai stratului acvifer. Din calcul au rezultat valori cuprinse între 2
– 150 m/zi.
Studiile geotehnice executate în anul 2014 scot în evidenţă unele diferente faţă de valorile
iniţiale , datorate evoluţiei terenurilor sub influenţa lucrărilor ameliorative.
Astfel, experienţele pentru determinarea coeficientului de filtraţie a celor trei complexe s-au
făcut în felul următor:
- pentru complexul unu s-au amenajat forajele săpate cu adâncimi de 4-5 m, cu filter
efectuându-se după caz pompări în regim sau epuismente, înregistrându-se revenirile. De
asemenea s-au efectuat în foraje scurte (2 m), experiente tip Olandez sau turnări de apă în
cilindri;

21
 - pentru complexele doi şi trei coeficientul de filtraţie s-a stabilit numai pe baza
pompărilor experimentale.
Permeabilitatea complexului unu – argilo – prăfos

Determinările făcute în sistem olandez până la adâncimea de 2 m arată că pentru materialele

întâlnite până la aceasta se obţin valori : K = 0,9 – 1,3 m/zi.

Determinările făcute în forajele de 4 – 5 m adâncime au rezultat valori pe ansamblu

pământurilor de : K=0,3 – 3,0 m/zi.
Experienţele făcute în diferite tipuri de pământuri ce intră în constituţia acestui complex
argilo-prăfos arată următoarele limite de variaţie:

Permeabilitatea complexului unu – argilo – prăfos

Tabelul nr.5
Argile prăfoase nisipoase K = 0,05 – 0,15 m/zi

Argile nisipoase K = 0,10 – 0,20 m/zi

Argile prăfoase K = 0,10 – 0,30 m/zi

Argile mâloase K = 0,50 – 0,90 m/zi

Prafuri argiloase K = 0,40 - 1,00 m/zi

Prafuri argile - nisipoase K = 0,35 – 0,80 m/zi

Prafuri nisipoase – argiloase K = 0,50 – 1,30 m/zi

Nisipuri prăfoase – argiloase K = 1 ,40 – 1,50 m/zi

Permeabilitatea complexului doi – nisipos – prăfos

Datorită compoziţiei granulometrice depozitele nisipoase sunt permeabile, dar urmarea

faptului că în cuprinsul stratului procentul de particule argiloase este foarte variabil, face ca
aceasta permeabilitate să difere punctual.

22
 Experienţele făcute în forajele săpate arată că se realizează la pompări debite de regim de
la 0,1 – 1,2 l/s, pentru denivelări dw =2,0 – 2,5 m. Valorile coeficientului de filtraţie calculate
variază astfel:
Permeabilitatea complexului doi – nisipos – prăfos
Tabelul nr.6
Nisipuri prăfoase argiloase K = 1,40 – 1,50 m/zi

Nisipuri argiloase K = 2,00 – 3,00 m/zi

Nisipuri prăfoase K = 1,20 – 8,00 m/zi

Nisipuri fine prăfoase K = 4,00 -6,00 m/zi

Nisipuri fine K = 6,00 – 12,00 m/zi

Permeabilitatea complexului trei –nisipuri cu pietrisuri şi bolovanişuri

Experienţele de pompare au arătat că se realizează debite de pompări de 3,0 – 20,0 l/s,

pentru denivelări de ordinal a 2 – 4 m faţă de N.H.
Valorile coeficientului de filtraţie calculate sunt:
Permeabilitatea complexului trei –nisipuri cu pietrişuri si bolovanişuri
Tabelul nr.7

Nisipuri fine medii K = 11,0 – 20,0 m/zi

Nisipuri cu pietrişuri K = 25,0 – 50,0 m/zi

23
 CAPITOLUL II - AMENAJAREA PENTRU IRIGAŢII A UNEI
SUPRAFEŢE DE TEREN ÎN ZONA VITANESTI DIN CÂMPIA GĂVANU
BURDEA
2.1. Stabilirea tipului de amenajare şi a metodei de udare

2.1.1. Stabilirea metode de udare

Metoda de udare este extrem de importantă deoarece în funcţie de aceasta depinde

administrarea apei la plante. In funcţie de metoda de udare utilizată la irigarea suprafeţelor de
teren agricol, distribuţia apei de irigaţie în stratul activ al solului se face diferit.
Din aceste considerente la ora actuală în lume, dar şi în România, sunt utilizate în principal
următoarele metode de udare;
- metoda de udare prin scurgere la suprafaţă, adică prin distribuţia apei prin brazdare şi
fâşii;
- metoda de udare prin aspersiune, adica apa este distribuită plantelor sub forma unei ploi
artificiale, iar echipamentele de udare sunt racordate la o reţea de conducte îngropate,
unde apa este circulată la anumite presiune de regim;
- metoda de udare prin picurare, utilizată mai mult în legumicultură, pomicultura şi
viticultura, unde apa de irigaţie este adusă la plantă direct la sistemul radicular sub forma
unei picături cu ajutorul unei conducte perforate prevăzută cu dispozitive numite
picurătoare;
- metoda de udare prin submersie, sau de inundare a parcelelor amenajate, utilizată în
special la orezării;
- metoda de udare subterană, care aduce apa la sistemul radicular plantelor de jos în sus
prin circulaţia capilară şi peliculară.

24
 In funcţie de amplasamentul culturilor agricole, de tipul de cultură agricolă, de tehnologia de
lucru,de sursa de apă , precum şi de avantajele sau dezavantajele fiecărei metode, se alege
metoda de udare optimă care să asigure randamentul cel mai mare.
In alegerea metodei de udare ,trebuie să se ţină seama de mai mulţi factori legaţi de orografia
terenului agricol, de sol, de condiţiile climatic, de condiţiile hidrogeologice:
a) Orografia terenului presupune cunoaşterea riguroasă a suprafeţei de teren agricol ce
trebuie amenajată cu ajutorul ridicărilor topografice, la care cunoaşterea microreliefului
terenului, dar mai ales a pantei terenului care condiţionează scurgerea apei la suprafaţă.
b) Din aceste considerente avem următoarea clasificare a terenurilor agricole în funcţie de
panta: terenuri agricole cu panta sub 7%, de la 7% la 3%, de la 3% la 10%, şi peste 10%;
c) Condiţiile de sol influenţează metoda de udare în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice
ale solului, adică ţinem seama de granulometria solului şi de pragul de salinizare a
solului.
In funcţie de granulometrie solurile se clasifică astfel:
- uşoare ( nisipoase şi nisipos – lutoase);
- mijlocii (lutoase şi luto-argiloase);
- grele ( argiloase).
In funcţie de gradul de salinizare, solurile se clasifică astfel:
- nesalinizate;
- slab salinizate;
- medii salinizate;
- puternic salinizate;
- solonceacuri.
d) Condiţiile climatice influenţează cel mai mult prin cei doi factori: temperatura şi
precipitaţii, în alegerea metodei de udare.
Zona climatică a teritoriului României , după Marcu Botsan este raionată astfel:
- zona umedă;
- zona subumedă;
- zona semiaridă (secetoasă).
e) Condiţiile hidrografice se referă la :

25
 - adâncimea la care se găseşte apa freatică şi anume la adâncimea de 1m, de la 1m la 5 m ,
de la 5m la 10 m şi peste 10m;
- de modul cum este drenajul natural al solului şi anume : nesatisfăcător şi satisfăcător.
După analizarea condiţiilor prezentate mai sus, se alege schema optimă de udare. Pentru
suprafaţa de teren agricol care urmează a fi amenajată cu lucrări de irigaţii, avem următoarea
situaţie:
- panta terenului < 7%;
- microrelieful terenului:uniform;
- compoziţia granulometrică: grea;
- adâncimea apei freatice ; sub 4,5m;
- zona în care se găseşte suprafaţa de teren agricol: stepă.
Din considerentele exprimate mai sus, schema de udare aleasă pentru suprafaţa de teren de
700 ha din zona Vitanesti, Câmpia Găvanu Burdea este aspersiunea.
Pentru suprafaţa de teren ce urmează a fi amenajată cu lucrări de irigaţii, aspersiunea are
avantajul că poate fi utilizată pe orice categorie de teren şi permite o distribuţie controlată a apei
fără lucrări speciale de nivelare.
2.1.2. Tipul de amenajare

Tipul de amenajare pentru irigaţii se referă la concepţia generală de transport a apei, dar
şi la materialele de constructive care se utilizează la execuţia reţelei de distribuţie a apei.
In alegerea tipului de amenajare trebuie avute în vedere o serie de condiţii tehnice şi economice
cum ar fi:
- să nu influenţeze negativ regimul hidric al solului, adică dacă se poate să îmbunătăţească
condiţiile pedologice şi hidrologice existente sau cel puţin să le menţină.Trebuie exclus
pericolul de mlăştinire sau de sărăturare a solului;
- să se reducă la maxim pierderile de apă care pot genera fenomene secundare de degradare
a solului cum ar fi gleizare şi pseudogleizarea sau mlăştinirea solului, iar în anumite zone
chiar sărăturarea secundară;
- utilizarea economică a debitelor de apă , astfel încât reţeaua de irigaţie să funcţioneze cu
randament cât mai mare;
- respectarea tehnologiei de lucrări agricole, adică să se asigure un grad ridicat de
mecanizare a lucrărilor agricole;

26
 - scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe cât mai mici de teren;
- asigurarea unor conditii optime pentru exploatarea lucrarilor de irigatii.
- având în vedere condiţiile prezentate şi suprafaţa de teren situată în zona Vitanesti,
Câmpia Găvanu Burdea , tipul de amenajare ales este de reţea cu conducte îngropate.

2.3. Elemente de dimensionare a schemei hidrotehnice pentru irigaţii

2.3.1. Elementele regimului de irigaţii

Determinarea normelor de udare ,a normelor de irigaţie, a momentului aplicării udărilor,

a numărului udărilor şi a duratei udărilor, reprezintă stabilirea elementelor regimului de irigaţie.
Norma de udare ’’m’’, reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale
regimului de irigaţie, se exprimă în (m3/ha sau mm) şi este de fapt cantitatea de apă care ajunge
în sol cu ajutorul irigaţiilor la o singură udare.
Calculul normei de udare nete şi exploatare pentru perioada de vegetaţie se poate face cu
relaţia elaborată de Marcu Botzan pentru orice tip de bilanţ, plecându-se de la rezerva de apă
momentană din sol astfel:
m = 100 ∙ H ∙Gv( V –p) (m3/ha)
unde:
- m - norma de udare netă [m3/ha];
- H- grosimea stratului activ de sol care se udă [m];
- Gv – greutatea volumetrică a stratului activ (t/m3);
- C – capacitatea de câmp pentru apă [%] de greutate raportată la sol uscat;
- P – porivizia momentană de apă [%]din greutatea de sol raportată la sol uscat.
In situaţia în care se ţine seama de plafonul minim (pmin) de apa din sol, atunci măsura de
udare netă în perioada de vegetaţie se va calcula cu relaţia:
m = 100HGv(C-Pmin).
Din rezultatele cercetării efectuate în România, normele de udare au valori:
- mijlocii spre mici [650-350m3/ha] pentru solurile cu textură usoară sau grea din zonele
umede
- mijlocii spre mari [650-1200m3/ha], pentru solurile cu textură medie spre grea din zonele
mai aride.

27
 Normele de udare determină şi în funcţie de metoda de udare utilizată şi pot avea
următoarele valori:
- m > 150 – 200 m3/ha, pentru irigarea prin aspersiune;
- m = 200 ꞉ 300 m3/ha, pentru irigarea prin brazde;
- m = 450 ꞉ 200 m3/ha, pentru irigarea prin fâşii.
Pentru amplasamentul suprafeţei agricole din zona Vitanesti, Câmpia Găvanu Burdea şi
ţinând cont ca metoda de udare utilizată este irigarea prin aspersiune, normele de udare pentru
fiecare cultură în parte s-au calculate pe baza următoarelor date de baza:
- Gv = 1,4 t/m3;
- CC = 27,40 %;
- CO = 19,80 %;
- Hgrau= 0,5 m
- Hporumb boabe = 0,5 m;
- Hlucerna =0,9 m(1m).

100 ∙0,5 ∙ 1,4

Grâu de toamnăm= ∙ ( 27,40 – 19,80 ) = 532 ≅ 550 m3/ha.
70

100 ∙0,8 ∙ 1,4 24,40−19,80

Porumb boabem= ∙ = 851,20 ≅ 850 m3/ha.
112 7,6

100 ∙0,9 ∙ 1,4 27,40−19,80

Lucernă verdem= ∙ = 957,6 m3/ha 950 m3/ha.
126 7,6

m = m + np – Exemplu ( grau de toamna ) pentru n personal = 13, rezulta m = 563 m3/ha

m = m + np – Exemplu ( porumb boabe ) pentru n personal = 13, rezulta m = 863 m3/ha

m = m + np – Exemplu (lucerna verde) pentru n personal = 13, rezulta m = 963 m3/ha

Intervalul de timp dintre udări “T”

Reprezintă de fapt durata dintre două udări şi depinde de mărimea normei de udare, dar şi
de media consumului total zilnic prin evapotranspiraţie.

Relaţia de calcul este:

m+ Po
T= (zile)
(e+t)

unde:

28
T – intervalul de timp dintre două udări (zile);

m – norma de udare [m3/ha];

Po – cantitatea de precipitaţii căzute în perioada respectivă [m3/ha];

e + t – evapotranspiraţia medie pe zi [m3/zi / ha].

Determinarea hidromodulului de udare ‘’qu’’

Pentru un plan de cultură stabilit şi cunoscând elementele regimului de irigaţie pentru

fiecare plantă se poate determina debitul specific de dimensiune a sistemului de irigaţie, care
mai este cunoscut ca fiind norma de udare din luna de vârf de consum, pentru asigurarea de
80%.
Relaţia de calcul a hidromodulului de udare qu pentru fiecare plantă în parte este:
1000 ∙ m
q u= (l/s∙ ha)
T ∙t

unde:

q – hidromodulul de udare, în funcţie de pantă [l/sha];

m – norma de udare;

T – timpul luat în calcul pentru luna de vârf de consum [ zile];

t – durata udării pe zi ( 86400 secunde).

Pentru fiecare cultură în parte care se irigă, se ştiu pentru fiecare lună de vârf un şir de
hidromoduli de udare, dintre care:
- qumax – hidromodulul de udare maxim care corespunde plantei cu nevoia cea mai mare
de apă în luna de vârf;
- qupond – hidromodulul ponderat care rezultă pentru întreg planul de cultură din ponderea
hidromodulului de udare pentru fiecare plantă în raport cu suprafaţa de teren în procente,
ocupată de planta respectivă în cadrul planului de cultură, după care se însumează.
Pentru zona Vitanesti, Câmpia Găvanu Burdea, luată în studiu, au rezultat următoarele valori
ale hidromodulului ponderat:
Grâu de toamnă

29
m = 563 m3/ha

Numărul de udări în luna mai = 1

1000∙ nr .udari ∙ m 1000∙ 1∙ 563

qu¿ = 0,21 l/s ∙ha
T ∙t 86400 ∙ 30 =

Porumb boabe

m = 850

Numărul de udări în luna iulie = 3

1000∙ 3 ∙863
qu¿ = 0,98l/s ∙ha
86400 ∙ 30

Lucerna veche

m = 950

Numărul de udări în luna august = 2

1000∙ 2∙ 963
qu¿ = 0,73 l/s ∙ha
86400 ∙ 30

Cultura dublă

1000∙ 2∙ 863
m¿ = 0,65 l/s ∙ha
86400 ∙ 30

Numărul de udări în luna august = 2

1000∙ 2∙ 863
qu¿ = 0,65 l/s ∙ha
86400 ∙ 30

Hidromodulul de udare ponderat pentru întreg planul de cultură va fi:

quprod = qupb ∙ Spb% + qugrau ∙ Sgr.% + qlucerna ∙ Slucerna% + qcult.II ∙ Scult.II%

2.3.2. Planul mediu de cultură si caracteristicile tehnologice ale culturilor - Exemplu

30
 Pentru suprafaţa de 700 ha situată în zona Vitanesti , Câmpia Găvanu Burdea, trebuie să
dimensionăm schema hidrotehnică de irigaţii. Pentru dimensionarea schemei hidrotehnice pentru
irigaţii, trebuie să cunoaştem mărimea deficitului de umiditate generat de raportul intrărilor şi
ieşirilor de apă din sol.
Deficitul de umiditate reprezinta de fapt necesarul de apa al culturilor agricole, mai précis
prin consumul de apa prin evapotranspiraţie (e + t). Evapotranspiraţia potenţială depinde de
condiţiile climatice în care se găseşte zona Letca Nouă supusă amenajării, dar şi de
caracteristicile plantelor.
Din aceste considerente o importanţă deosebită o are structura culturilor agricole asupra
dimensionării lucrărilor de irigaţii, în sensul că trebuie asigurată măsura de irigaţie pentru orice
cultura agricolă care ar putea fi introdusă în planul de cultură.
Deci, planul mediu de cultură trebuie să fie alcătuit din distribuţia procentuală a culturilor
agricole raportate la întreaga suprafaţă cultivată şi amenajată cu lucrări de irigaţii.
Pentru zona Vitanesti - Teleorman propun următorul plan mediu de cultură:
- porumb boabe 40 %;
- grâu de toamnă 40%;
- lucernă 20 %;
- porumb cultură II 20%.
Pentru planul mediu de cultură de mai sus, trebuie să cunoaştem principalele date
fitotehnice ale culturilor agricole, care sunt luate în tabelul nr.8.
Caracteristicile fitotehnice ale culturilor agricole
Tabelul nr. 8
Cultura Perioda de Data Temperatura Observaţii
vegetaţie (zile) minimă de
semănatului germinaţie °C

Porumb boabe 180 01-05.05 8-10 Recoltare la 25-

30.09.

Grâu de toamnă 240 10-17.05 1-3 Recoltare la 15-

20.06

Lucernă Planta multianuală Perioada 01.04.-30.09

vegetatie

31
Porumb siloz 90 22-27.06 2-10 In funcţie de
max. veg.

2.3.3. Elementele tehnice ale udării

Pentru amenajarea interioară a suprafeţei de 700 ha, am stabilit că:

1. Metoda de udare este aspersiunea;
2. Tipul de amenajare este prin conducte îngropate sub presiune.
Alegerea aspersorului

Aspersiunea reprezintă metoda de udare prin care cu ajutorul aspersoarelor să se

distribuie norma de udare sub forma unei ploi artificiale. Din aceste considerente alegerea
aspersorului are o importanţă deosebită deoarece în funcţie de caracteristicile sale funcţionale şi
tehnice (constructive), depinde calitatea ploii.
La alegerea tipului de aspersor trebuie să mai avem în vedere şi factorii pedoclimatici, de
sursa de apă, de analiza tehnico-economică,etc. Pentru a alege tipul de aspersor trebuie avute în
vedere următoarele elemente:
- calculul debitului şi a razei de acţiune ale aspersorului;
- determinarea presiunii de regim la aspersor;
- stabilirea schemei de funcţionare, stabilirea intensităţii ploii, a fineţii ploii;
- determinarea duratei de stationare pe o singură poziţie pentru aplicarea normei de udare;
- determinarea timpului de udare în 24 de ore.
Fineţea ploii mai este asigurată şi de diuza aspersorului, de diametrul acesteia, de formă
geometrică, astfel încât să asigure uniformitatea ploii.
Pentru alegerea tipului de aspersor am ţinut seama de următoarele date:
- tipul de sol: lut argilos mediu brun foarte închis.
- viteza de infiltraţie a apei în sol.
- viteza medie a vântului.
Luând în consideraţie elementele de mai sus, am ales aspersorul ASJ1M , care are
următoarele caracteristici:
- schema de lucru: dispoziţia aspersoarelor este de 18 m între ele;
- intensitatea (pluviometria) orară a ploii: ih = 6,6m/oră;

32
 - debitul aspersorului cu diuză de 7mm ꞉ Q =2,85mm/oră
- raza de stropire: r = 15,4m;
- presiunea de lucru: p = 3atm.
Elementele tehnice ale udării

Elementele tehnice ale udarii prin aspersiune sunt:

- timpul de functionare;
- numărul de cicluri zilnice;
- lungimea antenei deservită de o instalaţie din poziţia de start.
Timpul de funcţionare

Timpul de funcţionare, adică timpul în care aripa asigură într-o singură poziţie norma de
udare .
Relaţia de calcul este:
m
Tf = η (ore)
10∙ i∙ ƞ

unde:

- m = norma de udare [m3/ha];

- i = pluviometria orară pentru schema de lucru 12 ∙ 12[mm/h];
- η = randamentul udării = 0,85.

Numărul de cicluri zilnice

Mutarea aripilor de ploaie se face manual, timpul de udare într-o singură poziţie este de
10 ore, 2 ore este timpul necesar pentru zvântare şi pentru mutarea aripii pe o poziţie ( Instalaţia
IIAM).
Deci aripa de udare funcţionează 10 ore pe o singură poziţie, iar timpul disponibil de
udare este de 20 – 22 ore pe zi. Atunci numărul de cicluri zilnice se calculează cu următoarea
relaţie:
tzi
Ncz =
tf +tz+ tm

unde:

tzi = durata unei zile în lucru [ore];

33
tf = durata de funcţionare [ore];

tz = durata de zvântare [ore];

tm = durata de mutare a aripii de udare [ore].

Lungimea antenei deservită de o instalaţie de udare

Reprezintă lungimea antenei parcursă de aripa de udare din poziţia de start, în timpul de servire:

LTA = T ∙ Ncz ∙ d2

unde:

LTA – lungimea antenei deservită de instalaţie [m];

T = durata de revenire [ zile];

Ncz = numărul de cicluri zilnce;

d2 = distanţa dintre aripi [m].

Având în vedere planul anual de cultură, putem determina elementele tehnice ale udării
prin aspersiune:

Porumb boabe

m 863
Tf = = = 16,12 m = Tf = 16 ore
10∙ i∙ ƞ 10∙ 6,20 ∙ 0,85

tzi 24 24
Ncz = = = = 1,33 = 2 cicluri
tf +tz+tm 16+1+1 18

LTA = T ∙ Ncz ∙ d2 = 10∙2∙18 = 360m

Grâu de toamnă

m 563
Tf = = = 10,43 = 11 ore
10∙ i∙ ƞ 10∙ 6,20 ∙ 0,85

tzi 24 24
Ncz = = = = 1,33 = 2 cicluri
tf +tz+ tm 16+1+1 18

LTA = T ∙ Ncz ∙ d2 = 10∙2∙18 = 360m

Lucerna veche

34
 m 963
Tf = = = 18 ore
10∙ i∙ y 10∙ 6,20 ∙ 0,85

tzi 24 24
Ncz = = = = 1,2 = 2 cicluri
tf +tz+ tm 18+2 20

LTA = T ∙ Ncz ∙ d2 = 10∙2∙18 = 360m

2.4. Trasarea şi dimensionarea schemei hidrotehnice

2.4.1. Trasarea reţelei de conducte îngropate

Principiile generale care condiţionează stabilirea schemelor de amenajare sunt strâns legate
de de unii factori naturali şi de o serie de criterii tehnice – economice.
Factorii naturali cu importanţă deosebită sunt următorii:
- orografia terenului prin diferenţierea schemelor în funcţie de pantă şi mezorelieful
acestuia;
- geotehnica si hidrogeologia zonei prin evitarea traseelor cu piatra la suprafaţă, terenuri
nestabile sau apa freatică la mică adâncime.
In funcţie de poziţia şi tipul sursei de apă , de orografia terenului , de tipul de agregate de
pompare, de existenţa sau nu a reţelei de desecare, se diferenţiază numeroase scheme de reţele.
Reţeaua este formată din conducte amplasate rectangular. Conductele se numesc: principale,
secundare, terţiare (antene), pornind de la staţia de punere sub presiune.
Antenele au lungimi de 500 – 2500 m, distanţa economică dintre antene este de 800 m .
Ele se execută din ţeavă din P.E.H.D. sau material plastic ( P.V.C.), cu diametrul până la 350
mm.Conductele de ordinul I şi II se fabrică din beton precomprimat ( PREMO), în funcţie de
diametrul necesar. Reţele se pot realize pentru a funcţiona la presiune joasă, (presiune de serviciu
la gura de apă), sau cu presiune înaltă (presiune de serviciu la hidrant 35-50Mca şi chiar mai
mult).

2.4.2. Calculul hidraulic al schemei hidrotehnice de irigaţii

35
 Dimensionarea hidraulică a schemei hidrotehnice pentru irigaţii are la bază satisfacerea
necesarului de apă al plantelor pentru asigurarea precipitaţiilor de 80%.
Calculul cuprinde determinarea debitului pe fiecare element component în parte precum şi
calculul presiunilor plecând de la punctual cel mai îndepărtat de staţia de punere sub presiune.
2.4.3. Calculul debitelor pe aripa de udare

Debitul aripei QA(1/s), se calculează cu relaţia, în funcţie de numărul de aspersoare în

funcţiune simultană:
QA = na .qa
na = .
LA d2 ,

în care :
QA – debitul aripii de udare, 1/s;
na - numărul de aspresoare pe o aripă;
qa – debitul unui aspersor, 1/s;
LA - lungimea aripii de udare, m;
d2 – distanţa dintre aripile de udare, m;
na = LA :d2 = 396 :18 = 22 aspersoare;
qa = 2,02m3/h = 2,02 .1000 = 0.56 l/s
3600
QA = na ∙ qa = 22 ∙ 0,56 = 12, 32 l/s.

Debitul pe aripa de udare se determină prin însumarea debitelor aspresoarelor începând

din capătul aval, luând în considerare pierderile de sarcină şi presiunile la care funcţionează
acestea.
2.4.4. Calculul presiunilor la hidrant

Presiunea necesară la hidrant se calculează cu relaţia:

PH = Pa + La ∙ Ja + Lcl ∙ Jcl + ∑ ht + βht (Mca)

nn care:

PH – presiunea la hidrant,m;

Pa – presiunea la aspresor,m;

36
La – lungimea aripii de udare, m;

Ja – pierderi de sarcina pe aripa de udare,m/m;

Jcl – pierderi de sarcina pe conducta de legătura,m/m;

Lcl – lungimea conductei de legatura,m;

∑ h – alte pierderi de sarcina;

Δht - - diferenţa de nivel între cotele terenului pe lungimea aripii de udare, m.

PH = Pa + La ∙ Ja + Lcl ∙ Jcl ± ∑ h ± ht = = 25 +400.0,0095 + 36.0,035 + 6,25 + 0 =

=25 + 3,8 +1,26 + 6,25 = 36,31 mca

Ja = 9,5 mm/m = 0,0095 m/m (abaca Scobey) pentru conducta din aluminiu de 4”

Jcl = 35mm/m = 0,035 m/m, pentru conducta din aluminiu de 5’’.

Pierderile de sarcină pe lungimea aripii de udare se calculează în funcţie de mărimea

debitului tranzitat, care se micşorează treptat spre extremitatea aval. Aceasta determină
modificarea pirderilor de sarcină specifică care se reduc din zona primului aspersor (2,7 m /
100m) spre ultimul ( 0,0075 m/ 100m).
Calculul detaliat se prezintă în tabelul nr. 9. Cumularea pierderilor de sarcină parţiale
dintre două aspersoare duce la determinarea pierderii de sarcină totale pe lungimea aripii de
udare.

CALCULUL HIDRAULIC AL ARIPII DE ASPERSIUNE

Tabelul nr.9

Nr.aspers. Qtrons(l /s) d2(m) Δh (m/100m) Δh(m) Δh cumulat

(m)

22 0,56 18 0,0075 0,0013 0,0013

21 1,12 18 0,029 0,0052 0,0065

20 1,68 18 0,06 0,0108 0,0173

37
19 2,24 18 0,105 0,0189 0,0362

18 2,80 18 0,16 0,0288 0,0477

17 3,36 18 0,23 0,0414 0,0891

16 3,92 18 0,30 0,0540 0,0954

15 4,48 18 0,41 0,0738 0,1692

14 5,04 18 0,48 0,0864 0,2556

13 5,60 18 0,60 0,1080 0,3636

12 6,16 18 0,70 0,126 0,4896

11 6,72 18 0,84 0,1512 0,6408

10 7,28 18 0,98 0,1764 0,8172

9 7,84 18 1,15 0,207 1,0242

8 8,40 18 1,25 0,225 1,2422

7 8,96 18 1,45 0,261 1,5102

6 9,52 18 1,55 0,279 1,7892

5 10,08 18 2,00 0,36 2,1492

4 10,64 18 2,10 0,378 2,5272

3 11,20 18 2,30 0,414 2,9412

2 11,76 18 2,50 0,45 3,3912

1 12,32 18 2,70 0,486 3,8772

2.4.5. Calculul hidraulic al conductelor îngropate

38
 Calculul debitelor pe reţeaua de conducte se face plecând de la hidromodulul ponderat şi
suprafaţa deservită de fiecare element al reţelei de conducte îngropate asa cum se prezintă în
tabelul numărul.
Cunoscând debitul, antenele se dimensionează telescopic, din aval spre amonte,
determinând lungimea unui tronson de antena deservit de o aripă de udare. Astfel se determină
numărul de tronsoane pe antena. Pe fiecare tronson se cunoaşte debitul care trebuie transportat cu
viteze mai mici de doi metri / secundă, dacă se folosesc ca material de constructive a tuburilor,
azbocimentul şi preme.
Cunoscând lungimea fiecărui tronson precum şi pierderilor specific de sarcină se
cumulează succesiv pe un anumit trase de conducte ( de regulă cel mai lung) şi se adaugă la
presiunea hidrantului, se determină presiunea la care trebuie livrată apă.
Pentru amenajarea care face obiectul acestui proiect, antena 5 este situată la distanţa cea
mai mare de SPP şi de aceea s-a calculate presiunea pornind de la aceasta, obţinând valoarea de
49,7Mca.
In continuare, de la antena 5 porneşte conducta secundară care are în amonte SPP.
Presiunea la SPP rezultă însumând presiunea în punctual amonte al antenei numărul 5 cu
pierderile de sarcină produse pe tronsoanele successive ale conductei secundare precum şi cu
pierderile locale produse în armăture. A rezultat o presiune la SPP de 70,14 Mca.

Calculul hidraulic al conductelor îngropate

Tabelul nr.10
Denumire Număr Qtronson Dn(m/s) V (m/s) Ltronson I(pdih) Δh Δh
conductă tronson cumulat
(m/s)

A1 1 12,32 125 0,98 108 0,85 0,91 0,91

A2 2 36,96 200 1,15 360 0,65 2,34 3,25

A3 3 61,60 250 1,22 360 0,56 2,01 5,26

A4 4 86,24 250 1,68 360 1,08 3,88 9,14

A5 1 24,64 150 1,39 468 1,4 6,5 6,55

A5 2 36,96 200 1,15 360 0,65 2,35 8,89

39
A5 3 49,28 200 1,58 360 1,25 4,5 13,39

A6 1 24,64 150 1,39 360 1,4 5,04 5,04

A6 2 49,28 200 1,58 360 1,25 4,5 9,54

A7 3 73,92 250 1,46 360 0,80 2,88 12,42

A8 1 12,32 125 0,98 360 0,85 3,06 3,06

A8 2 24,64 150 1,39 360 1,4 5,04 8,1

A8 3 36,96 200 1,15 360 0,65 2,34 10,44

CS1 I 86,24 250 1,68 400 1,08 4,3 4,3

CS1 II 244,42 400 1,95 800 1,00 8,0 12,3

CS1 III 404,58 600 1,42 800 0,33 2,64 14,94

CS1 IV 490,82 600 1,63 550 0,44 2,42 17,36

Pa5 = PH + LA ∙ JA = 36,31 + 13,39 =49,7 Mca

PSPP = PA 5 + hCl ∙ 0,1 ( hA5 + hCS1) = 49,7 +17,36 +0,1 (13,39 + 17,36) = 67,07 + 3,07 =
70,14Mca

2.4.6. Calculul necesarului de conducte

Pe baza dimensiunii hidraulice s-a întocmit necesarul de conducte pe material de

construcţii şi pe diameter ( tabelul numărul). Pentru a putea analiza consumul de conducte s-au
echivalat lungimile pe diamettre lund în considerare coeficienţii de transformare. A rezultat un
consum echivalent de tuburi de azbociment de 15920,4 m şi 11910 m de tuburi de premo.

Necesarul de conducte (m)

Tabelul nr.11
Den.con. PEHD PREMO TOTAL

125 150 200 250 300 35 400 600 800 1000

0

A1 108 - 360 720 - - - - - - 1188

A2 108 - 360 720 - - - - - - 1188

40
A3 108 - 360 720 - - - - - - 1188

A4 108 - 360 720 - - - - - - 1188

A5 - 468 720 - - - - - - - 1188

A6 - 360 360 360 - - - - - - 1080

A7 - 360 360 360 - - - - - - 1080

A8 360 360 360 - - - - - - - 1080

CS1 - - - 400 - - 800 1350 - - 2550

K 0,756 0,992 1,534 2,204 3,102 4,1 0,70 1,00 1,66 2,52 -
38

TOTAL 792 1548 3240 4000 - - - - - - -

AZBO

TOTAL - - - - - - 800 1350 - - -

PREMO

T.E. 598,7 1535,6 4970,1 8816, - - - - - - 15920,4

AZBO 0

T.E. - - - - - - 560 1350 - - 1910

PREMO

Consumul de conductă se reflectă prin indici de consum care se compară cu indici plafon:

A 15920,4
iAZBO = = = 24,23 ml/ha ¿ 30 ml/ha
S 657

B 1910
iPREMO = = = 2,90 ml/ha ¿ 3,5 ml/ha
S 657

CAPITOLUL III - STABILIREA REGIMULUI DE IRIGAŢIE PENTRU

AMENAJAREA UNEI SUPRAFEŢE DE TEREN ÎN ZONA VITANESTI,
CÂMPIA GĂVANU BURDEA

41
 Având în vedere schimbările climatic care au avut loc în ultimii 30-35 ani, manifestate în
special prin creşterea temperaturii medii lunare multianuale şi în zona Câmpia Găvanu Burdea,
s-au manifestat şi se manifestă perioade de secetă sub toate formele sale de producere:
meteorologică, hidrologică şi pedologică sau agricolă.
Resursa de apă dulce este din ce în ce mai limitată iar aducerea ei la plantă presupune
investiţii mari pentru executarea sistemelor de irigaţii şi consumuri energetic mari la transportul
şi administrarea apei la culturile agricole.
Având în vedere considerentele de mai sus, trebuie să stabilim elementele regimului de
irigaţie şi anume:
- norma de udare;
- norma de irigare;
- momentul aplicării udărilor;
- intervalul dintre udări;
- schema de udare.
Pentru a stabili elementele regimului de irigaţie trebuie să parcurgem următoarele etape:
- stabilirea planului anual de cultură şi ponderea culturilor;
- determinarea consumului de apă pentru culturile din planul anual de cultură propus;
- determinarea bilanţului apei în sol pentru fiecare cultură în planul anual de cultură.
Aşa cum am stabilit anterior, planul anual de cultură pentru zona Vitanesti va fi alcătuit
din următoarea distribuţie a culturilor:
- porumb boabe - 40% din suprafaţa;

- grâu de toamnă - 40% din suprafaţa;

- lucerna - 20% din suprafaţa;

- porumb cultura a –II-a - 20% din suprafaţa.

Consumul de apă prin evapotranspiraţie pentru fiecare cultură agricolă în parte, se

determină prin metoda Thornthwaite, parcurgând următoarele etape:

- determinarea indicilor termici lunari pe baza temperaturilor medii lunare multianuale;

- determinarea ETP brută pentru fiecare lună în parte , cu ajutorul profilului de calcul, în
funcţie de indicele termic anual şi temperatura mediului lunară;
- corecţia ETP brută cu coeficientul K1 pentru latitudine şi K2 pentru plantă.

42
 Calculul evapotranspiraţiei potenţiale ETP, realizat prin metoda Thornthwaite se prezintă în
tabelul nr.
Evapotranspiraţia potentiala (ETP) se determină cu relaţia de calcul:
10t a
∑ (e+t) = 160 ( ) K1 ×K2
I

unde:

t – temperatura medie a fiecărei luni pentru care se calculează consumul de apă [°C];

K1 – coeficientul de corecţie pe latitudine;

K2 – coeficientul de corecţie pe plantă;

I – indicele termic al zonei pentru care se determină consumul de apă.

tn
I = ∑n=1n=12( )1,514 = ∑inn=1n=12
5

unde:

n – numărul lunilor din an cu temperaturi pozitive;

tn – temperatura medie a lunii de calcul [°C];

in – indicele termic lunar.

Având în vedere faptul că pentru un lung şir de observaţii climatice , calculul ETP este
unul laborios, am utilizat abaca Thornthwaite cu ajutorul căreia consumul de apă (e + t) s-a
determinat în funcţie de temperatura medie lunară şi valoarea indicelui termic anual.
Pentru a utiliza aceasta metoda trebuie parcurse următoarele etape;
- determinarea indicilor termici lunari, pentru lunile cu temperaturi medii pozitive;
- determinarea indicelui termic anual;
- determinarea temperaturii medii lunare;
- determinarea consumului brut de apă, indiferent de plantă şi numărul mediu de ore ale
luminii;
- consumul de apă corespunzător fiecărei culturi, se obţine prin înmulţirea consumului brut
de apă cu coeficientul K1 de latitudine şi K2 coeficientul de corecţie pentru plantă.

43
 Calculul ETP prin metoda Thornthwaite

Tabelul nr.12

Nr. Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

Crt

1 Temperatura -3,4 -0,6 4,6 11,9 16,9 21,0 22,6 22,4 18,0 11,6 4,3 0,3

aerului °C

2 Indicii termici - - 0,88 3,67 6,36 8,84 9,79 9,39 6,83 4,09 0,92 0,02 50,79
lunari

3 ETP brută mm - - 160 470 780 1000 1100 1100 800 500 190 30

4 K1(latitudine) - - 1,02 1,13 1,27 1,29 1,30 1,20 1,04 - - -

5 ETP ×K1 - - 163 531 991 1290 1430 1320 832 - - -

6 Porumb K2 - - - 1,42 1,02 1,02 1,36 1,23 1,05 - - -

boabe
(planta)

ETP - - - 754 1011 1316 1945 1624 874 - - - 7524

K1× K2

7 Grâu de K2 - - 3,10 2,58 1,48 1,09 - - - - - -

toamnă
(planta)

ETP - - 505 1370 1467 1406 - - - - - - 4748

44
 K1× K2

8 Lucerna K2 - - - 1,83 1,22 1,13 1,38 1,43 1,23 - - -

veche
(planta)

ETP - - - 972 1209 1458 1973 1888 1023 - - - 8523

K1× K2

9 Porumb K2 - - - - - 0,25 0,31 0,74 0,98 - - -

cultură
II (planta)

ETP - - - - - 323 443 977 815 - - - 2558

K1× K2

45
3.1. Intrări de apă în ecuaţia de bilanţ

3.1.1. Rezerva iniţială a apei din sol (Ri)

Rezerva iniţială a apei din sol depinde de caracteristicile solului, de nivelul sau adâncimea
apei freatice şi dacă terenul a fost sau nu a fost ocupat cu culturi agricole pe timpul iernii.
Pentru solurile unde există aport freatic rezerva de apă din sol este egală cu capacitatea de
apă în câmp volumetrică:
Ri = Cv (m3/ha)

Cv = 100 HGv ∙ C [m3/ha]

unde:

Cv = capacitatea de apă în câmp volumetrică [m3/ha];

H = adâncimea stratului activ de sol [m];

Gv = greutatea volumetrică a solului pe adâncimea luată în calcul, t/m3;

C = capacitatea de câmp pentru apă [%].

Calculul rezervei iniţiale de apă din sol

Tabel nr. 13
Cultura H(M) Gv(T/M )
3
C(%) Ri = Cv = 100
HGv ∙ C [m3/ha]

Grâu de toamnă 0,5 1,4 24,70 1729

Porumb boabe 0,8 1,4 24,70 2766

Lucerna veche 0,91 1,4 24,70 3112

3.1.2. Determinarea precipitaţiilor utile

Adică determinarea cantităţii de apă din precipitaţii care se infiltrează în sol şi rămâne la
dispoziţia culturii.
Relaţia de calcul pentru determinarea precipitaţiilor utile:
Pu = 10∙ ρ∙ H (m3/ha)

Pentru fiecare student se pleaca de la valoarea 1 pana la n.

46
Exemplu: Pentru np = 13, Pu = 13 + (10∙ ρ∙ H ) (m3/ha)

Unde:

Pu = precipitaţii utile;

ρ = coeficient de valorificare a precipitaţiilor pe perioada de vegetaţie;

H = cantitatea de precipitaţii caracteristică unei anumite perioade de timp [mm].

Calculul precipitaţiilor utile

Tabelul nr.14
Luna I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Total
I

Precipita 36, 36, 40, 40, 60, 71, 61, 48, 45, 36, 41, 41, 561, +2
. 4 7 9 6 3 0 8 4 2 8 6 4 1

Pu(m3/ 298 300 335 332 494 582 507 397 371 302 341 339 4598 +2
ha)

+ NP 10-1=9

Volumul lunar de apă din pânza freatică

Tabelul nr.15
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total

Aport 280 327 244 231 174 122 153 70 122 109 213 202 2247
freatic

(m3/ha)

3.1.3. Prognoza anuală a udărilor pe baza bilanţului apei în stratul activ de sol

Pentru fiecare an agricol trebuie să estimăm necesarul de instalaţii, cantitatea de energie

electrică necesară aplicării irigaţiilor. In acest sens pentru aplicarea udărilor la fiecare cultură şi
perioada de vegetaţie specifică unui mediu climatic se întocmeşte o prognoză a udărilor plecând
de la rezerva de apă din sol Ri, ţinem seama de consumul de apă lunar pentru fiecare cultură, de
mărimea plafonului minim şi a normei de udare.

47
 In acest scop se întocmeşte o fişă de bilanţ a apei din sol pentru fiecare cultură în parte,
cunoscându-se datele climatic medii, rezerva iniţială de apa din sol, precipitaţiile utile,
caracteristicile fitotehnice ale culturilor, caracteristicile fizice şi hidrofizice ale solului.
Fiecare fişa de calcul stabileşte pentru fiecare cultură în parte, norma de udare , norma de
irigaţie, numărul de udări precum şi data aplicării udărilor.

FIŞA DE PROGNOZAĂ A UDĂRILOR

Cultura: Porumb boabe

Data semănatului: 01.04

Data recoltatului;30.09

Perioada de vegetaţie; 120 zile

Adâncimea stratului activ de sol: 0,80m

Greutatea volumetrică a solului pe adâncimea de ; 1,4 t/m3

Tabelul nr. 15

IV V VI VII VII IX

754 1011 1316 1945 1624 874

Intrări (I) Lunile IV V VI VII VIII IX Total

Precipitaţii 332 494 582 507 397 371 2683 +2

utile,m3/ha

Aport 231 174 122 153 70 122 872

freatic
m3/ha

48
 Consum(c m3/ha 854 1011 1316 1945 1624 874 7524
)

IC Excedent - - - - - - -
m3/ha

Deficit 191 343 612 1285 1157 381 3969

m3/ha

BILANŢUL APEI ÎN SOL (m3/ha)

Rezerva iniţiala 313 3039 2767 2649 2869 2826

(Ri) 6

Rezerva finală fără 303 2767 2149 1369 1826 2802

irigare (Ri+-IC) 9

Plafonul 258 2582 2582 2582 2582 2582

minim(Pmin) 2

Pmin –((Ri+-IC) - - 433 1213 756 -

Norma de udare - - 500 1500 1000 - 3000

Rezerva finală (Rf) 303 2767 2649 2869 2826 2802 -

9

Data udărilor - - 7.06. 01;13;25.07 08;23.07

Capacitatea de câmp pentru apa pe adâncimea de 0,8 m:

C = 100 ∙ H ∙ Gv ∙ C% = 100 ∙ 0,8 ∙ 1,4 ∙ 24,70% = 2766 m3/ha

Plafonul minim:

Co = 19,80%

Pmin= Co +2/3(C- Co) = 19,80 + 2/3(24,70-19,80) = 23,06 %

Pmin = 100∙ HGv ∙ Pmin % = 100 ∙ 0,8 ∙ 1,4 ∙ 23,06 = 2582 m3/ha

Data udarilor:

49
 R i−Pmin 2767−2610 157
T 1VI = = = =¿
ETP−P− Af 1316−576−122 618 7,62 = 7 iunie
T 30 30

Ri −Pmin 2648−2610 39
T 1VI = = = =¿
IC 1280 41,29 0,94 = 1 iulie
T 31

m 500 500
= = =12,10=13 iulie
T1VII = IC 1280 41,29
T 31

T3VII = 13 iulie + 12 iulie = 25 iulie

R i−Pmin 2869−2610 259

= = =¿
T1VIII = IC 1043 33,64 8 august
T 31

m 500
= =14,86=8 august +15 zile=23 august
T2VIII = IC 1043
T 31

FIŞA DE PROGNOZĂ A UDĂRILOR

Cultura: Grâu de toamnă

Data semănatului: 10.10

50
Data recoltatului;15.06

Perioada de vegetaţie; 240 zile

Adâncimea stratului activ de sol: 0,50 m

Greutatea volumetrică a solului pe adâncimea de ; 1,4 t/m3

Tabelul nr. 16

III IV V VI

505 1370 1467 1406

Intrări (I) Lunile III IV V VI Total

Precipitaţii 335 332 494 582 1743

utile,m3/ha
+2

Aport freatic 224 231 174 122 751

m3/ha

Consum(c) m3/ha 505 1730 1467 1406 4748

IC Excedent m3/ha 54 - - - -

Deficit m3/ha - 207 799 1311 2917

+2

BILANŢUL APEI ÎN SOL (m3/ha)

Rezerva iniţială (Ri) 1960 2002 1639 1961

Rezerva finala fără irigare (Ri+- 2002 1289 911 904

IC)

Plafonul minim(Pmin) 1610 1610 1610 1610

Pmin –((Ri+-IC) - 342 720 727

Norma de udare - 350 1050 350 1750

Rezerva finală(Rf) 2002 1639 1961 1254 -

51
 Data udărilor - 16.04 01;16;3 09.06
1.05

Capacitatea de câmp pentru apa pe adâncimea de 0,8 m:

C = 100 ∙ H ∙ Gv ∙ C% = 100 ∙ 0,5 ∙ 1,4 ∙ 24,70% = 1729 m3/ha

Plafonul minim:

Pmin= Co 2/3(C- Co) = 19,80 + 2/3(24,70-19,80) = 23,%

Pmin = 100∙ H∙Gv ∙ Pmin %2 = 100 ∙ 0,5 ∙ 1,4 ∙ 23 = 1610 m3/ha

Data udărilor:

Ri −Pmin 2002−1631
T 1 IV = = =¿
IC 713 15,65 = 16 aprilie
T 30

R i−Pmin 1639−1613 8
T 1V = = = =¿
IC 728 23,48 0,34 = 1 mai
T 31

m 350 350
= = =14,9=¿
T2V = IC 728 23,48 T2V= 1 mai + 15 zile =16 mai
T 31

T3V = 16 mai + 15 zile = 31 mai

R i−Pmin 1961−1631 330

= = =¿
T1VI = IC 1057 35,2 9,37 = 9 iunie
T 30

m 350
= =9,9=¿
T2VI= IC 1057 T2VI = 9 iunie + 10 zile = 19 iunie.
T 30

T3VI = 19 iunie + 10 zile =29 iunie

52
 Observaţii:

Udările T2 si T3 nu se mai realizează în perioada de uscare a spicelor şi boabelor în

vederea recoltării.

FIŞA DE PROGNOZĂ A UDĂRILOR

Cultura: Lucernă veche

Data semănatului: cultura multianuală

Data recoltatului: cultura multianuală

Perioada de vegetaţie: 01.04 – 31.09

Adâncimea stratului activ de sol: 0,9 m

Greutatea volumetrică a solului pe adâncimea de ; 1,4 t/m3

Tabelul nr. 17

IV V VI VII VIII IX

754 1011 1316 1945 1624 546

Intrări (I) Lunile IV V VI VII VIII IX Total

Precipitaţii 332 494 582 507 397 371 2683

utile,m3/ha
+2 +2 +2 +2 +2 +2

Aport 231 174 122 153 70 122 872

freatic

53
 m3/ha

Consum(c) m3/ha 972 1209 1458 1973 1888 1023 8523

IC Excedent - - - - - - -
m3/ha

Deficit 315 470 760 1308 1295 115 4263

m3/ha

BILANTUL APEI IN SOL (m3/ha)

Rezerva iniţială (Ri) 3512 3213 3313 3123 2955 3370

Rezerva finală fără 3213 2743 2553 1815 1660 3255

irigare (Ri+-IC)

Plafonul minim(Pmin) 2898 2898 2898 2898 2898 2898

Pmin –((Ri+-IC) - 193 383 1121 1276 -

Norma de udare - 570 570 1140 1710 3990

Rezerva finală(Rf) 3213 3313 3123 2955 3370 3255

Data udărilor - 18.05 15.06 04;18.0 01;15;2

7 9.08

Capacitatea de câmp pentru apă :

C = 100 ∙ H ∙ Gv ∙ C% = 100 ∙ 0,9 ∙ 1,4 ∙ 24,70% = 3112 m3/ha

Plafonul minim:

Pmin= Co + 2/3(C- Co) = 19,80 + 2/3(24,70-19,80) = 23,%

Pmin = 100∙ H∙Gv ∙ Pmin % = 100 ∙ 0,9 ∙ 1,4 ∙ 23 = 2898 m3/ha

Data udărilor:

54
 Pm ∈¿ 3213−2936 277
T 1V =Ri− = = ¿
IC 470 15,16 =18,27 = 18 mai
T 31

Ri −Pmin 3313−2936 377

T 1VI = = = =¿
IC 760 25,3 14,88 = 15 iunie
T 30

R i−Pmin 3123−2936 187

= = =¿
T1VII = IC 1308 42,19 4,43 = 4 iulie
T 31

m 570
= =13,51=¿
T2VII= IC 42,19 T2VII = 4 iulie + 14 zile = 18 iulie.
T

Ri−Pmin 2955−2936 19
T 1VIII = = =
IC 1295 41,7 = 0,45 = 1 august
T 31

m 570
= =13,6=¿
T2VII= IC 41,7 T2VIII = 1 august + 14 zile = 15 august.
T

T3VIII = 15 august + 14 zile = 29 august

FIŞA DE PROGNOZĂ A UDĂRILOR

Cultura: Porumb masă verde

Data semănatului: 22.06

Data recoltatului: 30.09

Perioada de vegetaţie: 100 zile

Adâncimea stratului activ de sol: 0,5 m

Greutatea volumetrică a solului pe adâncimea de ; 1,4 t/m3

Tabelul nr. 17

Lunile -- VI VII VIII IX

- - 323 443 932 500

55
 Intrări (I) Lunile VI VII VIII IX Total

Precipitaţii 154 512 437 390 1493

utile,m3/ha

Aport 33 153 70 122 378

freatic
m3/ha

Consum(c) m3/ha 323 443 932 500 2198

IC Excedent - 222 - 12 234

m3/ha

Deficit 136 - 425 - 561

m3/ha

BILANŢUL APEI ÎN SOL (m3/ha)

Rezerva iniţiala (Ri) 1254 2118 2840 2915

Rezerva finală fără 1118 2340 2415 2927

irigare (Ri+-IC)

Plafonul minim(Pmin) 1631 1631 1631 1631 1631

Pmin –((Ri+-IC) 513 - - -

Norma de udare 1000 500 - - 1500

Rezerva finală(Rf) 2118 2840 2415 2927

Data udărilor 25.06 25.07 15.06 04;18.07 01;15;29.0

8
30.06

Capacitatea de câmp pentru apă :

C = 100 ∙ H ∙ Gv ∙ C% = 100 ∙ 0,5 ∙ 1,4 ∙ 28 = 1960 m3/ha

56
 Plafonul minim:

Pmin= Co + 2/3(C- Co) = 14 + 2/3(28-14) = 23,%

Pmin = 100∙ H∙Gv ∙ Pmin % = 100 ∙ 0,5 ∙ 1,4 ∙ 23 = 1631 m3/ha

BIBLIOGRAFIE

1. Blidaru V. , Pricop Gh. – Irigaţii şi drenaje – Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1981;

2. Burchiu V., Pleşa I. – Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare – Editura CERES

Bucureşti 1986;

3. Cazacu E. şi colab. – Amenajări de irigaţii – Editura CERES Bucureşti, 1982;

4. Cîmpeanu S., Pleşa I. – Proiectarea lucrărilor de irigaţii, desecări, drenaje şi combaterea

eroziunii solului, Bucureşti 2002;

5. Jinga I., Cîmpeanu S. – Irigaţii, desecări, combaterea solului irigarea culturilor - USAMV
Bucureşti 2006;

6. Nagy, Luca E. – Irigarea culturilor – Lucrări practice USAMV Cluj, 1995;

XXX – Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a necesarului de apă de irigaţie a

culturilor agricole – Ministerul Agriculturii, Bucureşti, 1986;

XXX - Legea 227/2016, art.84 , Preţuri medii produse agricole;

XXX -Anexa 8.2.M08 – Metodologia de calcul a costurilor standard.

57
58