Caiet de seminar

Monedă și credit.
Economie monetară

2022

1
 1. Masa monetară şi agregatele sale în România. Indicatori monetari

În România definirea agregatelor monetare se realizeaza, începând cu 2007 conform

metodologiei Băncii Centrale Europene:
1. Masa monetară în sens restrâns (M1) include numerarul aflat în circulație (bancnote și monede),
precum și depozitele care pot fi imediat convertibile în numerar sau utilizate pentru plăți prin
transfer bancar denumite depozite overnight.
2. Masa monetară intermediară (M2) cuprinde masa monetară în sens restrâns (M1), la care se
adaugă depozitele cu durata inițială de până la doi ani inclusiv și depozitele rambursabile după
notificare la cel mult 3 luni inclusiv. Definiția M2 reflectă
interesul acordat analizei și monitorizării unui agregat monetar care, pe lângă numerar,
cuprinde și depozite cu un grad ridicat de lichiditate.
3. Masa monetară în sens larg (M3) cuprinde masa monetară intermediară (M2), la care se adaugă
instrumentele financiare tranzacționabile emise de sectorul instituțiilor financiare monetare;
instrumente ale pieței monetare, în special acțiunile/unitățile fondurilor de piață monetară și
împrumuturile din operațiuni repo sunt incluse în acest agregat (un grad sporit de lichiditate
face ca aceste instrumente să fie substitute pentru depozite).
Modul de definire a agregatelor monetare anterior armonizării cu cerințele Bănci Centrale Europene a
fost până în anul 2007:
− M1 – masa monetară în sens restrâns, care la rândul său cuprinde:
o numerar în afara sistemului bancar;
o disponibilităţile la vedere (până în decembrie 1991 şi depozitele la termen ale
agenţilor economici);
− Cvasibani – care împreună cu M1 formează M2 (masa monetară în sens larg) şi care la
rândul său cuprinde:
o economiile populaţiei;
o depozitele în lei pe termen şi condiţionate;
o depozitele în valută ale rezidenţilor.
Evoluţia masei monetare din punct de vedere structural în perioada 1990-2006 prezentată în tabelul
următor (Masa monetară în perioada 1990-2006) evidenţiază reducerea ponderii agregatului M1 de la
48,6% în 1990 la 22,1% în 1999, nivelul său stabilizându-se la nivelul de 30% în 2006; concomitent,
firesc, cu creşterea ponderii cvasibanilor de la 51,4% în 1990 la 77,9% în 1999. Perioada de început a
anilor '90 a fost una marcată de o creștere rapidă a masei monetare, cu ritmuri de creștere de peste
100%, ritmul de creștere al masei monetare în ansamblul său scăzând sub 50% după anul 1998.
Creșterea agregatului monetar cvasibanii arată și o dezvoltare a sistemului bancar românesc.
___________________________________________________________________________________
Problema 1.1. În tabelul 1.1. e prezentată evoluția agregatelor monetare din perioada 1990 – 2006.
Completați valorile care lipsesc:

2
 Tabelul 1.1 Masa monetară în România (1990-2006) -mil lei-
Perioada M2
Total
M1 Cvasibani
mil. LEI
mil. LEI % mil. LEI %
1990 51,4 21,7 48,6 29,7 51,4
1991 103,3 ..... ..... 33,6 .....
1992 185,6 ..... ..... 82,7 .....
1993 447,2 ..... ..... 224,1 .....
1994 1064,8 ..... ..... 611,4 .....
1995 1827,8 ..... ..... 1119,4 .....
1996 3033,4 ..... ..... 1916,1 .....
1997 6215,0 1873,1 ..... ..... .....
1998 9252,9 2210,9 ..... ..... .....
1999 13411,3 2966,8 ..... ..... .....
2000 18506,0 4633,1 ..... ..... .....
2001 27051,2 6430,9 ..... ..... .....
2002 37371,2 8830,4 ..... ..... .....
2003 46074,1 ..... 24,6 ..... 75,4
2004 64461,7 ..... 23,7 ..... 76,3
2005 86525,5 ..... 28,4 ..... 71,6
2006 110.821 ..... 31,7 ..... 68,3

a) Cum se modifică raportul dintre agregatul M1 si Cvasibani?

b) Într-o economie modernă ne așteptăm ca nivelul M1 să crească sau să scadă de-a lungul
timpului

După trecerea la raportarea agregatelor monetare conform cerințele Băncii Centrale Europene numărul
agregatelor crește la trei: agregatul primar, secundar și terțiar. Analiza evoluția componentelor masei
monetare în perioada 2007-2020 trebuie să țină cont și de contextul internațional.

Tabel 1.2. Masa monetară și contrapartida acesteia 2007-2020 -mil lei-

Perioada M3

Total M1 M2 – M1
M3 Total M1 Numerar in Depozite Total Din care: Depozite cu durata
circulație overnight inițială de până la 2 ani inclusiv
2007 148 115,5 79 914,2 21 441,7 58 472,5 68 129,3 68 129,3
2008 174 027,8 92 548,5 25 286,8 67 261,7 81 080,3 81 080,3
2009 189 630,3 79 361,5 23 967,6 55 393,9 108 651,5 108 651,5
2010 202 772,6 81 592,3 26 793,6 54 798,7 117 979,8 117 979,8

3
 2011 216 207,9 85 834,1 30 610,3 55 223,8 126 224,8 126 224,8
2012 222 017,7 89 020,2 31 476,7 57 543,5 132 908,4 132 908,4
2013 241 547,1 100 310,6 34 784,4 65 526,2 140 940,4 140 940,4
2014 261 831,2 118 581,6 39 890,4 78 691,3 142 991,1 142 991,1
2015 286 255,7 149 550,4 46 481,7 103 068,7 136 575,9 136 575,9
2016 314 134,6 179 980,2 54 672,2 125 308,1 134 045,7 134 045,7
2017 350 111,8 210 636,4 63 272,6 147 363,8 139 368,4 139 368,4
2018 381 075,3 235 126,3 67 704,4 167 421,9 145 949,0 145 949,0
2019 422 631,7 276 938,6 74 125,5 202 813,1 145 693,1 145 693,1
2020 487 349,9 337 563,5 88 180,6 249 382,9 149 786,4 149 786,4
30.09.2021 535 908,3 382 997,4 94 905,9 288 091,5 152 910,9 152 910,9
Perioada M3 (continuare)
Total M2 M3 – M2
Total Împrumuturi Acțiuni/unități ale Titluri de valoare cu
din operațiuni fondurilor de piață maturitatea de până la 2 ani
repo monetară (emise)
2007 148 043,6 71,9 34,5 37,4 0
2008 173 628,8 399,0 192,2 206,8 0
2009 188 013,0 1 617,2 0 1 617,3 0
2010 199 572,1 3 200,5 117,6 3 062,9 20,0
2011 212 058,9 4 148,9 477,4 3 655,5 16
2012 221 829,6 170,7 15,2 - 155,5
2013 241 251,0 218,7 63,2 - 155,5
2014 261 572,8 134,7 134,7 - 0
2015 286 126,3 4,1 4,1 - 0
2016 314 026,0 0 0 - 0
2017 350 004,8 0 0 - 0
2018 381 075,3 - - - -
2019 422 631,7 - - - -
2020 487 349,9 - - - -
30.09.2021 535 908,3 - - - -
Sursa datelor bnr.ro. (datele sunt prezentate la sfârșitul perioadei în mil.lei)

Observăm că:

M1 = Numerar in circulație + depozite overnight

4
M2 = M1+ Depozite cu durata inițială de până la 2 ani inclusiv

M3 = M2 + Împrumuturi din operațiuni repo + Acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară

+ Titluri de valoare cu maturitatea de până la 2 ani

Sursa datelor: www.bnr.ro, grafic propriu

Din punct de vedere al evoluției numerarului în circulație România se încadrează în tendinţa

manifestată pe plan mondial de reducere a numerarului în circulaţie şi creştere a masei monetare în
conturi.
a) Identificați câteva dintre factorii care influențează masa monetară;
b) Prezentați semnificația evoluției agregatelor monetare în prioada 2007-2020.

Evoluția masei monetare și a agregatelor monetare este direct legată și de evoluția PIB-ului.
Analiza nivelului absolut al masei monetare presupune corelarea acestuia cu un indicator de creştere
economică, cel mai reprezentativ fiind PIB. Prin raportarea nivelului mediu anual al masei monetare la
PIB se obţine rata lichidităţii, utilizată în aprecierea lichidităţii economiei şi care înregistrează valori
subunitare. Rata lichidităţii este unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru aprecierea evoluţiei
monetare; apariţia tensiunilor inflaţioniste este precedată de o creştere mai rapidă a ratei de lichiditate
decât tendinţa sa pe termen lung.

5
 Fig. 2 Structura masei monetare în România septembrie 2021

Sursa datelor www.bnr.ro, grafic propriu

Raportul între PIB şi media cantităţii de monedă (anuale sau lunare), adică chiar inversul ratei
lichidităţii, măsoară viteza de transformare a banilor în venituri, denumită viteza de circulaţie a
banilor. Creşterea mai accentuată a masei monetare în raport cu majorarea PIB, sau chiar reducerea
acestuia, semnifică faptul că sistemul bancar a oferit o cantitate mai mare de monedă decât cea
necesară economiei reale.
Concret, este dificil de măsurat volumul plăţilor efectuate cu ajutorul monedei, motiv pentru care în
practică se calculează viteza de rotaţie a banilor (frecvenţa revenirii banilor la bancă), calculată sub
formă de coeficient ce indică numărul de rotaţii realizat de masa monetară pentru a servi un anumit
volum de încasări şi plăţi astfel:
R
K=
M unde:
K – număr de rotaţii;
R – rulajul bănesc.
Ca durată în zile, viteza de rotaţie se exprimă astfel:

unde: Dp – durata perioadei analizate (360,90 zile).

6
Exemplu 1.Masa monetară medie în anul X în România este 281.200 mil. lei, iar rulajul bănesc în
acelaşi an este de 565.800 mil. lei.
Numărul de rotaţii realizate de o unitate monetară pentru a mijloci tranzacţiile în această situaţie este:

565. 800
K= = 2,01 rotatii
281. 200
Numărul de zile necesare pentru realizarea unei rotaţii este:

Dacă rulajul bănesc se majorează la 644.300 mil. lei (în urma creşterii prețurilor), atunci viteza de
rotaţie creşte, astfel:

Aşa cum reiese şi din exemplu, dacă viteza de rotaţie creşte, durata în zile a unei rotaţii scade.

Probleme și teme propuse

1. În Tabelul 1.1. și tabelul 1.2. e prezentată evoluția agregatelor monetare din perioada 1990 –
2006, respectiv 2007 - 2020.
a) De ce am departajat în două tabele?
b) Care a fost variația anuală a agregatelor monetare?
c) Din punct de vedere teoretic ne-am aștepta atunci ca nivelul PIB -ului să crească sau să
scadă în această perioadă?

2. Utilizând baza de date interactivă a BNR, www.bnr.ro , analizați evoluția și structura masei
monetare pentru ultimele 12 luni. Comentați rezultatele obținute.

3. Masa monetară medie în anul 2020 este de 487.350 mil.lei iar durata în zile a unei rotații este de
150 zile. Aflați rulajul bănesc și viteza de rotație a banilor.

7
Tema 2. Moneda cu valoare integrală. Reglarea circulaţiei monetare în
cazul sistemelor monetare bazate pe etalonul aur şi în prezent
Moneda cu valoare integrală, confecţionată din aur şi argint, are o valoare nominală egală cu valoarea
reală a metalului din care este confecţionată şi se caracterizează prin baterea liberă, respectiv dreptul
oricărei persoane de a se prezenta la monetăria statului pentru a transforma metalul (sub formă de
lingouri) în monede, contra unui comision. Baterea liberă a monedelor a dat naştere mecanismului
tezaurelor pe plan intern şi mecanismului numit punctele aurului pe plan extern.

Probleme rezolvate
Mecanismul tezaurelor:

Un yen japonez era definit (în 1897) prin 0,750 g aur fin, iar taxa de batere pentru un lingou de 1000 g
aur fin era de 3,33 yeni. Să se stabilească opţiunea deţinătorilor de lingouri, dacă preţul pe piaţă al unui
lingou era:
a) 1328 yeni;
b) 1333 yeni.

Calculăm câţi yeni se pot confecţiona dintr-un lingou de 1000 g aur:

1 yen .............................. 0,750 g
... aur
x yeni .............................. 1.000 g
... aur
x = 1000g / 0,750g = 1.333,33 yeni, mai puţin comisionul de batere 3,33 yeni, adică 1.330 yeni.

a) Dacă preţul pe piaţă al unui lingou era de 1328 yeni, deţinătorii de lingouri preferau să
confecţioneze monede, obţinând în acest fel 1330 yeni.
b) Dacă preţul pe piaţă al unui lingou era de 1333 yeni, deţinătorii de metal aur preferau să vândă
lingourile pe piaţă la acest preţ sau să tezaurizeze, decât să confecţioneze monedă.

Mecanismul tezaurelor însemna de fapt reglarea cantităţii de bani în circulaţie în funcţie de volumul
tranzacţiilor, fără intervenţia autorităţii monetare. Dacă volumul tranzacţiilor înregistra o creştere, se
manifesta insuficienţa monedelor pe piaţă, ceea ce determina supraevaluarea acestora faţă de aurul
lingou sau mai corect spus subevaluarea aurului lingou faţă de aurul monede (cazul a – 1328 yeni
preţul lingoului pe piaţă). În această situaţie, deţinătorii de lingouri preferau să confecţioneze monedă
prin operaţiunea de batere, crescând cantitatea de bani în circulaţie, până când oferta depăşea cererea de
monedă şi se înregistra creşterea preţului aurului lingou, supraevaluarea acestuia faţă de monedă (cazul
b – 1333 yeni preţul lingoului pe piaţă). În acest punct populaţia înceta să mai confecţioneze monedă,
afluxul de monedă în circulaţie fiind stopat. Se restabilea echilibrul între oferta de monedă de aur şi
necesităţile date de volumul tranzacţiilor (cererea de monedă) fără intervenţia autorităţii monetare.
În prezent, autoritatea monetară (banca centrală) controlează oferta de monedă (numerar şi bani de
cont), astfel încât aceasta să satisfacă cererea de monedă manifestată în economie.
8
Mecanismul „punctele aurului”:
1. Să se stabilească opţiunea unui importator român ce cumpără din Anglia produse în valoare de
100.000 lire sterline (£), ştiind că o liră sterlină conţine 7,322382 g aur fin şi un leu conţine 0,009 g aur
fin; cheltuielile de transport, ambalare, pază şi asigurare ale aurului reprezintă 1% din valoarea afacerii,
iar cursul de schimb la Bucureşti este:
a) 800 lei/£;
b) 820 lei/£;
c) 828 lei/£;
Cele două variante ale importatorului sunt:
− de a plăti în aur;
− de a plăti în valută (lire sterline).
Importatorul va alege varianta care îi asigură să plătească cea mai mică cantitate de monedă naţională.
Pentru varianta aur, vom raporta conţinutul în aur a celor două monede (paritate) şi vom ţine cont de
cheltuielile de transport, ambalare, pază şi asigurare pe care trebuie să le suporte importatorul.

P (paritatea) = 7,322382 / 0,009 = 813,598 lei/£

Costul tranzacţiei în aur =

= 813,598 lei/£ X 100.000 £ + 1% X 813,598 lei/£ X 100.000 £ =
= 81.359.800 lei + 813.598 lei = 82.173.398 lei

aur valută
a) 82.173.398 lei 80.000.000 lei Alege valută
b) 82.173.398 lei 82.000.000 lei Alege valută
c) 82.173.398 lei 82.800.000 lei Alege aur

Soluţia favorabilă importatorului poate fi cunoscută şi fără a cunoaşte valoarea afacerii, prin cursuri de
schimb:

aur valută
a) 821,73 lei/£ 800 lei/£ Alege valută
b) 821,73 lei/£ 820 lei/£ Alege valută
c) 821,73 lei/£ 828 lei/£ Alege aur

821,73 lei/£ reprezintă paritatea plus cheltuielile de transport (P + Ch. transp.) şi reprezintă punctul
superior al aurului (PSA), punctul (cursul) peste care importatorul preferă să plătească în aur.

2. Aceeaşi problemă pentru un exportator român care vinde în Anglia mărfuri în valoare de 100.000 £,
în aceleaşi condiţii ca ale problemei precedente.
Exportatorul fiind cel care încasează, va alege varianta care îi asigură cea mai mare cantitate de
monedă naţională.

9
Încasarea în aur =
= 813 lei/£ X 100.000 £ – 1% X 813,598 lei/£ X 100.000 £ =
= 81.359.800 lei – 813.598 lei = 80.546.202 lei

De această dată am scăzut cheltuielile de transport, deoarece exportatorul va încasa mai puţin cu aceste
cheltuieli dacă alege varianta aur.

PIA = P – Ch. transp. = 805,46 lei/£

aur valută
a) 805,46 lei/£ 800 lei/£ Alege aur
b) 805,46 lei/£ 820 lei/£ Alege valută
c) 805,46 lei/£ 828 lei/£ Alege valută

805,46 lei/£ reprezintă punctul inferior al aurului (PIA), punctul (cursul) sub care exportatorul
preferă să încaseze în aur.

Reglarea spontană a circulaţiei monetare în condiţiile aurului – mijloc de

plată internaţional

După cum se ştie, principalul motiv al variaţiei cursului de schimb pe piaţa valutară este dezechilibrul
balanţei comerciale.

a) Presupunând o balanţă comercială deficitară, iată cum se realiza reglarea circulaţiei monetare:

Importul > Exportul Cererea > Oferta (de valută) deprecierea monedei naţionale (828 lei/£)

la acest curs de schimb importatorul alege să plătească în aur, iar exportatorul alege să încaseze în
valută, echilibrând în acest fel cererea cu oferta de valută şi deci piaţa valutară, cursul de schimb
revenind în jurul parităţii.

b) Presupunând o balanţă comercială excedentară, iată cum se realiza reglarea circulaţiei monetare:

Importul < Exportul Cererea < Oferta (de valută) aprecierea monedei naţionale (800 lei/£)

la acest curs de schimb importatorul alege să plătească în valută, iar exportatorul alege să încaseze în
aur, echilibrând în acest fel cererea cu oferta de valută şi deci piaţa valutară, cursul de schimb revenind
în jurul parităţii.

10
Reglarea circulaţiei monetare în prezent

Pornind de la aceleaşi premise, şi anume deficitul sau excedentul balanţei comerciale, în condiţiile
sistemelor monetare bazate pe etalonul putere de cumpărare (în prezent), echilibrul pieţei valutare se
restabileşte prin intervenţia autorităţii monetare, astfel:

Importul > Exportul Cererea > Oferta (de valută) deprecierea monedei naţionale banca
centrală vinde valută pe piaţa interbancară

Importul < Exportul Cererea < Oferta (de valută) aprecierea monedei naţionale banca centrală
cumpără valută de pe piaţa interbancară

Cursul de schimb poate fi definit ca fiind prețul unei monede exprimat într-o altă monedă.

Calculul cursurilor de schimb

Utilizând baza de date interactivă BNR www.bnr.ro, alegem următoarele cursuri de schimb din data de
15.10.2021:

4.9484 lei/€
4.2646 lei/$
5.8523 lei/£
0.037293 lei/¥
0.2467 lei/lei md
0.013760 lei/Ft
4.6171 lei/fr. elvețian – CHF

dolar/euro
(4.9484 lei/€) / (4.2646 lei/$) = 1,1603 $/€

euro/lira
(5.8523 lei/£) / (4.9484 lei/€) = 1,1827 €/£

yen japonez/dolar
(4.2646 lei/$) / (0.037293 lei/¥) = 114,35 ¥/$

franc elvetian/euro
(4.9484 lei/€) / (4.6171 lei/CHF) = 1,0717 CHF/€

forint/dolar
11
 (4.2646 lei/$) / (0.013760 lei/Ft) = 309,93 Ft/$

leu moldovenesc/euro
(4.9484 lei/€) / (0.2467 lei/lei md.) = 20,058 lei md./€

Cursul de schimb BNR din data de 15/10/2021 este valabil în următoarea zi lucrătoare 18/10/2021.

Evoluția cursului de schimb al leului față de euro și dolar – valori medii anuale
pentru perioada 2005-2021 - este prezentată în graficul următor:

Date preluate www.bnr.ro, grafic propriu

O monedă devalorizată încurajează presiunile inflaţioniste şi permite întreprinderilor, fără eforturi prea
mari, să pară profitabile, frânează selecţia acestora după eficienţă. Cu alte cuvinte, înseamnă o politică
de facilităţi pe termen scurt, plătită pe termen lung printr-o reducere a capacităţii de producţie şi printr-
o reducere a nivelului de trai;
O monedă valorizată înseamnă a impune agenţilor economici o presiune deflaţionistă pe care, cu
siguranţă nu o vor putea suporta, înseamnă a determina falimentul unui anumit număr de întreprinderi
incapabile să se adapteze; în concluzie, înseamnă chiar încetinirea creşterii economice. Cu alte cuvinte
este o politică a cărei severitate poate conduce la descurajare.

În acest context, este sugestiv să analizăm influenţa modificării cursului de schimb asupra
exportului și importului.
12
 A. Influenţa modificării cursului de schimb asupra exportului

1. Prezentați mecanismul reglării cursului de schimb, pornind de la exportul în UME a unui produs cu
un preţ intern de 15.000 lei la un curs de schimb de 4,9548 lei/euro . Să se arate care va fi influenţa
modificării cursului de schimb asupra exportului, dacă cursul de schimb devine:
a) 4,9236 lei/euro
b) 4,9847 lei/euro

a) valorizarea monedei curs de schimb b) devalorizarea monedei

naţionale iniţial naţionale
4,9236 lei/euro 4,9548 lei/euro 4,9847 lei/euro

preţ intern al 15.000 lei 15.000 lei 15.000 lei

produsului
preţ extern al 3.046,55 euro 3027,37 euro 3.009,21 euro
produsului
creşte preţul produsului scade preţul produsului
este descurajat exportul este încurajat exportul

B. Influenţa modificării cursului de schimb asupra importului:

Să se arate care va fi influenţa modificării cursului de schimb asupra importului unui produs al cărui
preţ extern este 2.500 euro la un curs de schimb de 4,9548 lei/euro, dacă cursul de schimb devine:
a) 4,9236 lei/euro
b) 4,9847 lei/euro

a) revalorizarea monedei curs de schimb b) devalorizarea monedei

naţionale iniţial naţionale
4,9236 lei/euro 4,9548 lei/euro 4,9847 lei/euro

preţ extern al 2.500 euro 2.500 euro 2.500 euro

produsului
preţ intern al 12.309 lei 12.387 lei 12.462 lei
produsului
scade preţul produsului creşte preţul produsului
este încurajat importul este descurajat importul

Probleme propuse

1) Ştiind că definirea dolarului în 1910 era de 1,50463 g aur fin, iar taxa de batere 1,61$, să se arate
opţiunea deţinătorilor de lingouri de aur, dacă preţul lingoului aur pe piaţă era:
a) 660$;

13
 b) 665$;
c) 668$.

2) Să se stabilească opţiunea unui exportator român care vinde în Franţa mărfuri în valoare de
1.000.000 franci, ştiind că un leu conţine 0,009 g aur fin şi un franc francez conţine 0,05895 g aur fin;
cheltuielile de transport, ambalare, pază şi asigurare ale aurului reprezintă 1% din valoarea afacerii, iar
cursul de schimb la Bucureşti este:
a) 6,42 lei / Fr F;
b) 6,52 lei / Fr F;
c) 6,65 lei / Fr F.
(Aceeaşi problemă pentru un importator român în aceleaşi condiţii).

3) Un produs al cărui preţ intern este 12.000 lei este exportat în SUA (din România) la un curs de
schimb de 4,10 lei/$. Să se arate care va fi influenţa modificării cursului de schimb asupra exportului,
dacă cursul de schimb devine:
a) 3,95 lei/$;
b) 4,30 lei/$.

4) Un produs al cărui preţ extern este 1.000 $ este importat în România la un curs de schimb de 4,10
lei/$. Să se arate care va fi influenţa modificării cursului de schimb asupra importului, dacă cursul de
schimb devine:
a) 3,95 lei/$;
b) 4,30 lei/$.
Prezentați mecanismul reglării cursului de schimb.

14
Tema 3. Multiplicarea creditelor

Multiplicarea creditelor reprezintă o caracteristică aparte a banilor de cont şi se manifestă prin apariţia
unei cantităţi suplimentare de monedă fără emisiune monetară propriu-zisă.
Un agent economic X cumpără mărfuri de la agentul economic Y în sumă de 100 mii lei, pe care nu le
plăteşte la data primirii mărfurilor. Cei doi agenţi economici au cont deschis la aceeaşi bancă. Situaţia
bilanţieră pentru cei doi agenţi economici şi pentru bancă în acest moment se prezintă astfel:

– mii. lei – – mii. lei –

X Y
Mărfuri 100 Datorii Y 100 Creanţă X 100 Profit 100
Total 100 Total 100 Total 100 Total 100

– mii. lei –
Banca
Lichidităţi 100 Depozite populaţie şi agenţi 100
economici
Total 100 Total 100

Agentul economic X împrumută de la banca sa 100 mii lei pentru a plăti mărfurile cumpărate de la agentul
economic Y (pe care le şi plăteşte prin virament). Situaţia bilanţieră în acest moment se prezintă astfel:

– mii. lei – – mii. lei –

X Y
Mărfur 100 Datorie 100 Lichidităţi în 100 Profit 100
i bancă cont la bancă

– mii. lei –
Banca
Lichidităţi 100 Depozite populaţie şi agenţi 100
economici
Credit acordat către X 100 Depozit (cont curent) al Y 100
Total 200 Total 200

Se constată multiplicarea creditului (creditul se transformă în depozit şi invers). şi se poate continua

această demonstraţie, extinzând exemplul asupra altor agenţi economici şi altor bănci. Multiplicarea
banilor de cont se urmăreşte la nivelul pasivului tuturor băncilor comerciale ale unui sistem bancar
(dintr-o ţară).
Multiplicarea creditelor este limitată, însă, de nivelul rezervei minime obligatorii pe care băncile
comerciale trebuie să o constituie la banca centrală. Practic, multiplicarea creditelor este invers
proporţională cu rezerva minimă obligatorie. În exemplul anterior, considerând o rezervă minimă
obligatorie de 20%, situaţia iniţială a băncii era următoarea:

15
 Banca – mii. lei –
RMO 20 Depozite populaţie şi agenţi 100
economici
Lichidităţi 80
Total 100 Total 100

Creditul pe care banca îl poate acorda este doar de 80 mii lei, iar situaţia băncii după acordarea
creditului către agentul economic X era următoarea:

Banca - mii lei -

RMO 20 Depozite populaţie şi agenţi 100
Lichidităţi 80 economici
Credit acordat către 80 Depozit (cont curent) al 80
Total 180 Total 180

Pornind de la un depozit iniţial constituit la o bancă comercială de către o persoană fizică de 100
mii lei şi ştiind că rezerva minimă obligatorie pentru băncile comerciale este 20%, să se calculeze
multiplicatorul creditelor şi depozitul final la care se poate ajunge.

unde:
Mc – multiplicatorul creditelor;
R – rezerva minimă obligatorie;
Di – depozit iniţial;
Df – depozit final;
– mii. lei –
Total Di RMO Credite
100 20 80
80 16 64
64 12,8 51,2
51,2 ... ...
... ... ...
500

Deci depozitul iniţial se poate multiplica de 5 ori.

16
Multiplicarea creditelor mai este limitată şi de solicitările de numerar ale agenţilor economici
beneficiari de credite (transformarea în numerar pentru a face faţă cheltuielilor lor curente).

2) Considerând că solicitarea medie de numerar a beneficiarilor de credite bancare este de 30% şi luând
în calcul datele problemei precedente, să se calculeze multiplicatorul creditelor şi depozitul final la care
se poate ajunge.

unde:
N – retragere medie de numerar;
– mii. lei –
Di RMO Credite N
100 20 80
80-24 56 11,2 44,8
44,8-
31,36 ... ... ...
13,44
... ... ... ... ...
Total 227

Deci depozitul final la care se poate ajunge este de 227 mii lei.
Multiplicatorul creditelor indică maximul masei monetare ce poate fi creată de către băncile comerciale
ca răspuns la cererea de credite manifestată de agenţii economii, care a fost neglijată în această fază a
multiplicării banilor de cont.

Probleme propuse

1. Banca centrală a României a stabilit nivelul rezervelor minime obligatorii la nivelul de 15%
pentru lei, știind că nivelul depozitelor inițiale în lei din cadrul sistemului bancar sunt de
500.000 lei, care va fi valoarea maximă a masei monetare?
2. Pornind de la datele problemei precedente și știind că retragerile medii de numerar reprezintă
20% din depozitele inițiale, care va fi valoarea maximă a masei monetare?

17
Tema 4. Drepturile speciale de tragere. Operaţiuni

Drepturile speciale de tragere (DST) reprezintă moneda de cont creată de FMI; circulă între conturile
băncilor centrale şi ale altor instituţii financiare oficiale cu aprobarea FMI. Emisiunea de DST se
realizează de către FMI prin conturile deschise ale ţărilor membre cu o sumă de DST reprezentând o
parte din volumul emisiunii, proporţional cu ponderea cotelor părţi ale ţării respective; aceste sume se
numesc alocări de DST, nu sunt rambursabile şi reprezintă devize pentru ţările respective.
Alocările de DST pot fi utilizate la consolidarea rezervei valutare a statului (păstrarea în conturi –
deţineri) sau pentru obţinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI, prin
operaţiuni swap sau forward.

Tabel 4.1. Componența coșului DST în perioada 1980-2022

Perioada USD DEM FRF JPY GBP

1981-1985 0,54 0,46 0,74 34 0,071
(42%) (19%) (13%) (13%) (13%)
1986-1990 0,452 (42%) 0,527 (19%) 1,02 33,4 0,0893
(12%) (15%) (12%)
1991-1995 0,572 (40%) 0,453 (21%) 0,8 31,8 0,0812
(11%) (17%) (11%)
1996-1998 0,582 (39%) 0,446 (21%) 0,813 27,2 0,105
(11%) (18%) (11%)
USD EUR JPY GBP
1999-2000 0,5821 0,228 (21%) 0,1239 27,2 0,105
(39%) (11%) (18%) (11%)
=0,3519 (32%)
2001-2005 0,577 (44%) 0,426 (31%) 21,0 0,0984
(14%) (11%)
2006-2010 0,632 (44%) 0,41 (34%) 18,4 0,0903
(11%) (11%)
2011-2016 0,68 (41,9%) 0,423 (37,4%) 12,1 0,111
(9,4%) (11,3%)
USD EUR CNY JPY GBP
2016-2022 0,58252 0,38671 1,0174 11,9 0,085946
(41,73%) (30,93%) (10,92%) (8,33%) (8,09%)

Utilizarea Drepturilor Speciale de Tragere (DST) în cadrul tranzacțiilor internaționale este dificilă
deoarece există un număr redus de instituții internaționale ce folosesc DST, astfel pentru a putea utiliza
trageriile de credit din DST acestea trebuiesc convertite într-una dintre monedele din cadrul coșului
DST. Ca urmare a construcție DST sub forma unui coș de monede aceasta este mult mai stabilă și mai
puțin riscantă decât fiecare monedă în parte.

18
 Fig.1. Evoluția cursului de schimb a monedelor din coșul DST (simbol XDR)

*CNY - Yuanul renminbi moneda națională a Chinei a intrat în coșul DST în anul 2016

Probleme rezolvate

1) Obţinerea de valute prin tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI.
România doreşte să obţină suma de 2.000.000 $ prin cedarea sumei echivalente în DST la un curs de
schimb de 1,52 $/DST. Să se calculeze suma în DST ce va fi cedată SUA de către România, costul
tranzacţiei, ştiind că alocările de DST sunt în sumă de 500.000.000 DST pentru SUA şi 30.000.000
DST pentru România, iar ratele dobânzii pentru instrumentele pe termen scurt în ţările a căror monedă
participă la coşul DST sunt:

Ponderea valutelor la coşul

Ţara Rata dobânzii (rdi)
DST (pi)
SUA 4% 41,73%
UME 3% 30,93%
China 2,5% 10,92%
Japonia 2% 8,33%
Marea Britanie 3,80% 8,09%
19
Suma în DST cedată SUA = 2.000.000 $ : 1,52 $/DST = 1.315.780 DST

Cont în DST România

T0 :
Deţineri 30.000.000 Alocări 30.000.000
T1 :
Deţineri 28.684.220 Alocări 30.000.000
Utilizări 1.315.780

Dobândă plătită = 1.315.780 X 3,43% = 45.131 DST – costul tranzacţiei.

Cont în DST România

T0 : 500.000.000
Deţineri 500.000.000 Alocări
T1 :
Deţineri 501.315.780 Alocări 500.000.000
Tranzacţii 1.315.780

Dobândă încasată = 1.315.780 X 3,43% = 45.131 DST

2) Operaţiuni swap, prin care o ţară poate cumpăra moneda altui stat în schimbul unei sume
echivalente în DST, cu obligaţia efectuării operaţiunii inverse la o dată viitoare şi la un curs stabilit în
momentul încheierii tranzacţiei.
La data de 30.06.2020 România nu dispune de active lichide în dolari americani. În vederea obţinerii
sumei de 5.000.000 $, încheie un acord swap cu SUA prin care cedează în schimb DST, cu obligaţia
efectuării operaţiunii inverse peste 3 luni, la următoarele cursuri de schimb: 3.1 lei/$ şi 4.6 lei/DST. La
data încheierii contractului cursurile de schimb erau: 3.2 lei/$ şi 4.55 lei/DST. Să se calculeze costul
tranzacţiei pentru România.

30.06.2020:
? DST
România SUA
5.000.000 $

3.2 lei/$ : 4.55 lei/DST = 0,7033 DST/$

5.000.000 $ X 0,7033 DST/$ = 3.516.500 DST

România cedează la 30.06.2020 suma de 3.516.500 DST în schimbul a 5.000.000 $.

20
30.09.2020:

? DST

România SUA

5.000.000 $

3.1 lei/$ : 4.6 lei/DST = 0,6739 DST/$

5.000.000 $ X 0,6739 DST/$ = 3.369.500 DST

Are loc operaţiunea inversă: România cedează 5.000.000 $ şi primeşte echivalentul în DST, suma de
3.369.500 DST (la cursurile de schimb stabilite în momentul încheierii acordului swap).
Costul tranzacţiei pentru România =
= 3.516.500 DST (suma cedată) – 3.369.500 (suma primită) =
= 147.000 DST

3) Operaţiuni forward, prin care o ţară poate vinde sau cumpăra DST, cu obligaţia plăţii la o dată
viitoare, în schimbul altor valute la un curs la termen previzionat în momentul încheierii tranzacţiei.

La data de 31.03.2020 Marea Britanie cumpără suma de 1.000.000 DST plătibilă peste 6 luni în lire
sterline, la următorul curs de schimb (la termen): 1,23 DST/£; la 31.03.2020 cursul de schimb la vedere
era 1,20 DST/£. La data de 30.06.2020 vinde suma de 500.000 DST pentru care va încasa peste 3 luni
suma echivalentă în lire sterline la un curs la termen de 1,21 DST/£; la 30.06.2020 cursul de schimb la
vedere era 1,22 DST/£.

Cumpărare:
La termen:
1.000.000 DST : 1,23 DST/£ = 813.008 £ - la 30.09.2003 va plăti suma de 813.008 £
La vedere:
1.000.000 DST : 1,20 DST/£ = 833.333 £ - dacă ar fi cumpărat la vedere ar fi plătit suma de 833.333 £
A câştigat 20.325 £.

Vânzare:
La termen:
500.000 DST : 1,21 DST/£ = 413.223 £ - la 30.09.2003 va încasa suma de 413.223 £
La vedere:
500.000 DST : 1,22 DST/£ = 409.836 £ - dacă ar fi vândut la vedere ar fi încasat suma de 409.836 £
A câştigat 3.387 £.

21
Tema 5. Calculul dobânzii

I. Calculul dobânzii pentru depozitele la termen

Presupune păstrarea sumei un anumit termen.

Dobânda simplă: pentru un termen mai mic de un an.

unde:
Ds – dobânda simplă;
Ci – capitalul iniţial;
rd – rata dobânzii;
nz – număr de zile (perioada de constituire a depozitului);
Cf – capital fructificat (valorificat).

1) Ce sumă trebuie să depună o persoană fizică la o bancă, ce practică o rată a dobânzii de 20% pentru
a obţine peste 6 luni, 33.000 lei?

Cf = 33.000 lei
Rd = 20%
nz = 180

Dacă perioada depozitului este de 360 de zile formula dobânzii simple devine:

iar

Dobânda compusă: depozitul este constituit pentru un termen mai mare de un an, modul de calcul
diferă datorită capitalizării dobânzii în fiecare an ( vom încasa/plăti dobândă la dobândă).
Presupunând că avem o sumă inițiala de 100 lei, iar rd este de 10%, pentru o perioada de 5 ani. Care
este valoarea finală a depozitului dacă dobânda obținută este reinvestită?

22
Anul Valoarea inițială a depozitului Dobândă Valoarea finală a Formula
(Ci) depozitului (Cf)
1 100 10%*100= 10 100+10=110 Cf= Ci (1+rd)
2 110 100*10%+10*10%=11 110+11=121 Cf= Ci (1+rd)2
3 121 100*10%+21*10%=12.1 133.1 Cf= Ci (1+rd)3
4 133.1 100*10%+33.1*10%=13. 146.41 Cf= Ci (1+rd)4
31
5 146.41 100*10%+46.41*10%=1 161.05 Cf= Ci (1+rd)5
4.64

Astfel formula generală va fi:

unde:
n – număr de ani;
Dacă dorim să aflăm doar valoarea dobânzii atunci:
Cf = Ci (1+rd)n = Ci+ Dc =>

Dc= Cf - Ci = Ci (1+rd)n - Ci = Ci* [(1+rd)n -1]

După primul an: Cf = Ci + D pe primul an = Ci + Ci X rd = Ci (1+rd)n

2) Ce capital valorificat şi ce dobândă se obţine în urma constituirii unui depozit de 10.000 lei, pe
termen de 4 ani, la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 25%.

Capitalizarea dobânzii pe parcursul unui an: depozitul este constituit pentru de un an, modul de
calcul diferă datorită capitalizării dobânzii de-a lungul unui an ( vom încasa/plăti dobândă la dobândă).
Presupunând că avem o sumă inițiala de 100 lei, iar rd este de 12%, pentru o perioada de 1 an, cu
capitalizare trimestrială. Care este valoarea finală a depozitului dacă dobânda obținută este reinvestită?
23
Știind că un trimestru este format din 3 luni, rezultă că vom avea 4 capitalizări întru-an, însă nu știm
care este valoarea dobânzii pentru cele 3 luni (90 zile), putem însă să calculăm dobânda obținută pentru
fiecare trimestru utilizând:

, iar capitalul fructificat

Trimestrul Valoarea inițială a Dobândă 12% anual Valoarea finală a Formula

depozitului (Ci) ( 12/4 =3% trimestrial) depozitului (Cf)
1 100 3%*100= 3 100+10=103
( rd4 )
Cf=Ci 1+

2
2 103 100*3%+3*3%=3.09 110+11=106.09 rd
Cf=Ci (1+ )
4
3
3 106.09 100*3%+6.09*3%=9.27 109.27 rd
Cf=Ci (1+ )
4
4
4 109.27 100*3%+9.27*3%=12.55 112.55 rd
Cf=Ci (1+ )
4
n∗ k
rd
Cf=Ci 1+( ) k

Dacă nu am fi avut capitalizări de-a lungul anului capitalul fructificat ar fi fost de Cf = 100*(1+12%) =
112 mai puțin decât obținem prin capitalizarea trimestrială.

3) Să se calculeze dobânda obţinută în urma constituirii unui depozit de 10.000 lei, pe termen de un an,
la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 24% cu o capitalizare trimestrială a dobânzii.
Știind că:
=> =>

24
unde:
k – număr de perioade de capitalizare dintr-un an, este în acest caz de 12 luni / 3 luni = 4 (de patru
ori se capitalizează dobânda);
n – numărul de ani
n*k – numărul de capitalizării din cadrul perioadei

4) Să se arate care este plasamentul optim între un depozit bancar constituit la o bancă ce practică o rată
a dobânzii de 21% şi un depozit bancar constituit la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 20% anual
cu o capitalizare trimestrială a dobânzii.

prima bancă: anual;

a doua bancă:

Plasamentul optim este asigurat de ce a de a doua bancă chiar deoarece prin capitalizarea dobânzii vom
obține în final o sumă mai mare.

II. Calculul dobânzii pentru conturi de disponibil

Permit efectuarea în încasări şi plăţi frecvente, în limita disponibilului

Metoda la scară (etape):
1) ordonarea operaţiunilor în ordinea efectuării lor şi calculul soldului contului după fiecare
operaţiune, sau după fiecare zi dacă au loc mai multe operaţiuni într-o zi;
2) calculul numerelor de dobânzi prin ponderarea soldului contului cu numărul de zile cuprins
între data efectuării operaţiunii şi data efectuării operaţiunii următoare;
3) însumarea numerelor de dobânzi (după tipul lor) şi calculul soldului numerelor de dobânzi;
4) calculul dobânzii prin raportarea soldului numerelor de dobânzi la divizorul fix (dobânda este
de acelaşi tip cu soldul numerelor de dobânzi).
Metoda directă (etape):
1) ordonarea operaţiunilor în ordinea efectuării lor sau după tipul lor;
2) calculul numerelor de dobânzi prin ponderarea valorii operaţiunilor cu numărul de zile cuprins
între data efectuării operaţiunii şi data până la care se calculează dobânda;
3) însumarea numerelor de dobânzi (după tipul lor) şi calculul soldului numerelor de dobânzi;

25
 4) calculul dobânzii prin raportarea soldului numerelor de dobânzi la divizorul fix (dobânda este
de acelaşi tip cu soldul numerelor de dobânzi).

unde:
– număr de dobânzi;
– divizor fix.

7) Să se calculeze dobânda prin metoda la scară şi prin metoda directă şi soldul final al contului de
disponibil al firmei X, deschis la banca sa, care efectuează în cursul lunii iunie 2021 următoarele
operațiuni în cont:
04.06.2021 plată 20 mii lei
10.06.2021 plată 50 mii lei
15.06.2021 încasare 120 mii lei
25.06.2021 plată 20 mii lei
28.06.2021 plată 30 mii lei

Soldul iniţial al contului este la 01.06.2021 de 150 mii lei, iar banca practică o dobândă de 10% pentru
conturile de disponibil.
Metoda la scară:
mii. lei –
Data Valoarea Tipul Soldul Tipul Nr. de Tipul nr. de
Nr. zile
operaţiunii operaţiunii operaţiunii contului soldului dobânzi dobânzi
01.06.2021 150 C 150 C 3 450 C
04.06.2021 20 D 130 C 6 780 C
10.06.2021 50 D 80 C 5 400 C
15.06.2021 120 C 200 C 10 2.000 C
25.06.2021 20 D 180 C 3 540 C
29.06.2021 30 D 150 C 3 450 C
Total 30 4620

Total nr. dobânzi creditoare = 4.620 mii lei;

Sold număr de dobânzi creditor = 4.620 mii lei
Dobânda creditoare:

Sold final al contului creditor:

150.000+1.283,333= 151.283,33 lei

26
Metoda directă:
– mii lei –
Data Valoarea Tipul Nr. de Tipul nr. de
Nr. zile
operaţiunii operaţiunii operaţiunii dobânzi dobânzi
01.06.2021 150 C 30 4.500 C
04.06.2021 20 D 27 540 D
10.06.2021 50 D 21 1.050 D
15.06.2021 120 C 16 1.920 C
25.06.2021 20 D 6 120 D
28.06.2021 30 D 3 90 D

Total nr. dobânzi debitoare = 540 + 1.050 + 120 + 90 =1.800 mii lei;
Total nr. dobânzi creditoare = 4.500 + 1.920 =6.420 mii lei;
Total nr. dobânzi creditoare > Total nr. dobânzi debitoare
=>Sold număr de dobânzi creditor = 4.620 mii lei.
Dobânda creditoare =

Sold final al contului creditor =Si + dobânda aferentă =150000+ 1283,33= 151.283,33 lei

III. Calculul dobânzii pentru conturile de credit pe termen fix

8) Să se calculeze costul unui credit şi rata lunară de achitat către bancă de către o societate comercială
ce beneficiază la 01.06.2021 de un credit (de la banca sa) în sumă de 300 mii. lei pe termen de 6 luni,
cu o rata a dobânzii de 30%, dacă:
a) dobânda se calculează pe total credit, iar creditul se returnează la finalul perioadei;
b) dobânda se calculează la sold (pe suma rămasă de rambursat), iar creditul (principalul) se returnează
în rate egale.

a)

Dobânda lunară de achitat 45 : 6 = 7,5 mii. lei

– mii. lei –
Suma rămasă Rata totală de
Luna Dobânda Rate credit
de rambursat achitat
300 mii
I 7,5 - 300 mii 7,5
II 7,5 - 300 mii 7,5
III 7,5 - 300 mii 7,5
IV 7,5 - 300 mii 7,5
V 7,5 - 300 mii 7,5
VI 7,5 300 – 307.5
Total 45 300 345

27
b) Rata lunară 300 : 6 = 50 mii. lei
– mii. lei –
Suma rămasă Rata totală de
Luna Dobânda Rate credit
de rambursat achitat
300 mii.
I 7,5 50 250 mii. 57,5
II 6,25 50 200 mii. 56,25
III 5, 50 150 mii. 55
IV 3,75 50 100 mii. 53,75
V 2,5 50 50 mii 52,5
VI 1,25 50 – 51,25
Total 26,25 300 326,25

I lună:
II lună:
III lună:
IV lună:
V lună:
VI lună:

IV. Dobânda nominală, dobânda reală

unde:
rr – rata reală a dobânzii;
rn – rata nominală a dobânzii;
ri – rata inflaţiei.

10) Să se stabilească ţara care oferă plasamentul optim al capitalului, cunoscând rata nominală a
dobânzii şi rata inflaţiei:

Ţara rn ri rr
A 6% 4% 1,88%
B 50% 48% 1,82%
C 35% 40% – 3,57%
D 20% 20% 0%

rată a dobânzii real pozitivă

rată a dobânzii real pozitivă
rată a dobânzii real negativă
28
Plasamentul optim este oferit de ţara A, chiar dacă diferenţa între rd nominale şi rata inflaţiei este tot de
două procente pentru ţările A şi B. Ţara A oferă un plasament mai bun al capitalului deoarece nivelul
redus al ratei inflaţiei indică stabilitate economică.

Probleme propuse

1) Ce sumă trebuie să depună o persoană fizică la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 25% pentru a
obţine peste 4 luni, 65.000 lei?

2) Ce capital valorificat şi ce dobândă se obţine în urma constituirii unui depozit în sumă iniţială de
20.000 lei pe termen de 3 ani la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 20%.

3) Să se calculeze dobânda obţinută în urma constituirii unui depozit în sumă iniţială de 15.000 lei pe
termen de un an la o bancă ce practică o rată a dobânzii de 12% cu capitalizare lunară a dobânzii.

4) Să se indice banca ce oferă plasamentul mai bun al capitalului, dacă prima bancă oferă o rată a
dobânzii de 20% fără capitalizare, iar cea de-a doua bancă oferă o rată a dobânzii 18%, cu capitalizare
lunară?

5) Să se calculeze dobânda prin metoda la scară şi prin metoda directă şi soldul final al contului de
disponibilităţi al unei societăţi comerciale, pentru luna octombrie 2020, ştiind că soldul iniţial la
01.10.2020 este 15.000 lei, iar în cursul lunii au loc următoarele operaţiuni în cont:

05.10.2020 încasări 45.000 lei

08.10.2020 plăţi 30.000 lei
12.10.2020 încasări 120.000 lei
22.10.2020 plăţi 50.000 lei
21.10.2020 încasări 10.000 lei

Banca practică o rată a dobânzii de 0,5% pentru conturile de disponibilităţi.

6) Să se calculeze dobânda şi soldul final al contului de disponibilităţi al unui agent economic pentru
luna octombrie 2021, ştiind că soldul iniţial la 01.10.2021 este 15.000 lei, iar în cursul lunii au loc
următoarele operaţiuni în cont: în data 05.10.2021 încasări în sumă de 45.000 lei, în data de 08.10.2021
plăți în sumă de 30.000 lei, în data de 12.10.2021 încasări în sumă de 120.000 lei, în data de
22.10.2021 încasări în sumă de 80.000 lei și plăți în sumă de 20.000 lei, în data de 25.10.2021 încasări
în sumă de 10.000 lei. Banca practică o rată a dobânzii de 0,5% pentru conturile de disponibilităţi.

7) Să se calculeze dobânda şi soldul final al contului de disponibilităţi al unui agent economic pentru
luna noiembrie 2021, ştiind că soldul iniţial la 01.11.2021 este 180.000 lei, iar în cursul lunii au loc
29
următoarele operaţiuni în cont: în data de 04.11.2021 încasări în sumă de 55.000 lei și plăți în sumă de
90.000 lei, în data de 09.11.2021 încasări în sumă de 80.000 lei, în data de 15.11.2021 plăți în sumă de
25.000 lei și încasări în sumă de 50.000 lei, în data de 23.11.2021 încasări în sumă de 45.000 lei, în
data de 25.11.2021 plăți în sumă de 60.000 lei. Banca practică o rată a dobânzii de 0,1% pentru
conturile de disponibilităţi.

8) Să se calculeze costul unui credit şi rata lunară de achitat către bancă de către o societate comercială
ce beneficiază de un credit în sumă de 1,2 mil. lei pe termen de un an cu o rată a dobânzii de 10%,
dacă:
a) dobânda se calculează pe total credit;
b) dobânda se calculează per sold.

9) Să se indice care din următoarele patru ţări oferă plasamentul optim al capitalului, pe baza
determinării ratei dobânzii reale, dacă:

Ţara rn ri
A 5% 2%
B 33% 30%
C 20% 25%

30
6. Titluri de credit
Scontarea şi rescontarea:

1) O cambie cu valoarea nominală de 30.000.000 lei, emisă la 3 iunie 2020 cu scadența la 3 august
2020 este prezentată la scontare la 19 iunie 2020 la o bancă ce practică o taxă a scontului de 25%.
Aceeaşi cambie este prezentată de banca comercială la rescontare la 30 iunie 2020, băncii centrale ce
practică o taxă oficială a scontului de 20%.

Să se calculeze: valoarea creditului la scontare, valoarea creditului la rescontare, scontul, rescontul,

profitul băncii comerciale, profitul băncii centrale.

unde:
nz – număr de zile de acordare a creditului de către banca comercială (între scontare şi scadenţă);

unde:
nz – număr zile de acordare a creditului de către banca centrală băncii comerciale (între rescontare
şi scadenţă);

31
Profitul băncii comerciale:

Profitul băncii centrale = 566.667 lei

Probleme propuse

1) SC „Albatros” SRL, cu sediul în Oradea, str. Moscovei nr. 5, cod unic de înregistrare (CUI)
15526349, cont IBAN RO84BACX0000001542245001 deschis la Unicredit Bank cumpără materii
prime în valoare de 65.000 lei conform facturii numărul 4344678 din data de 20.08.2021 de la SC
„Indigo” SRL, cu sediul în Oradea, str. Republicii nr. 53, cod unic de înregistrare 4640300, cont IBAN
RO08WBAN009900550314RO01 deschis la banca Intesa SanPaolo Bank România SA. La aceeaşi
dată SC „Albatros” SRL vinde produse finite în valoare de 65.000 lei conform facturii nr. 157433 către
SC „Floralis” SRL, cu sediul în Oradea, str. Progresului nr. 45, cod unic de înregistrare 2395310, cont
IBAN RO54BTRLRONCRT06221230001 deschis la Banca Transilvania Oradea.
Cei trei agenţi economici hotărăsc efectuarea plăţii printr-o cambie cu scadenţa la 20.10.2021.

Indicaţi participanţii la cambie și completați cambia.

Laborator: completarea cambiei şi a celorlalte instrumente de credit şi de plată.

2) O cambie emisă la 06.09.2021 cu valoarea nominală de 25.000 lei este scadentă la 06.12.2021.
Beneficiarul cambiei o prezintă spre scontare la 15.10.2021 unei bănci comerciale ce practică o taxă a
scontului de 8 %. Aceeaşi cambie este prezentată la rescontare la data de 25.10.2021 băncii centrale ce
practică o taxă de rescont de 4 %.
Să se calculeze scontul, rescontul, valoarea creditului la scontare, valoarea creditului la rescontare,
profitul băncii comerciale, profitul băncii centrale.

32