Sunteți pe pagina 1din 34

„Calitate, relevanță și căldură”

UNITATEA ACADEMICĂ DE ȘTIINȚE AFACERILOR


CARIERĂ ÎN ECONOMIE
„CU LIBERTATE ȘI DEZVOLTARE GENERATĂ DE CUNOAȘTERE”

MUNCĂ INDEPENSĂ Nr: 02

ECONOMETRIA I

NUME: Alvarado Correa Laura


NIVEL: 4 ECONOMIE „A”.
DATA: vineri, 23 mai 2017
PROFESORUL: Ec. Jesser Paladini
EXERCIȚIUL CAPITOLUL I
TABELUL 1.3

STAT
JAPONI GROZAV
AN CANADA FRANŢA GERMANIA ITALIA
A
ALIAT
BRITANIA

1980 82,4 76,1 91,0 72,2 86,7 63,9 78,5

1981 90,9 85,6 95,3 81,8 92,2 75,5 87,9

1982 96,5 94,9 98,1 91,7 97,0 87,8 95,4

1983 99,6 100,4 99,8 100,3 100,3 100,8 99,8

1984 103,9 104,7 102,1 108,0 102,7 111,4 104,8

1985 107,6 109,0 104,2 114,3 104,8 121,7 111,1

1986 109,6 113,5 104,9 117,2 104,6 128,9 114,9

1987 113,6 118,4 104,9 121,1 104,9 135,1 119,7

1988 118,3 123,2 105,6 124,3 106,3 141,9 125,6

1989 124,0 129,3 108,0 128,7 109,2 150,7 135,4

1990 130,7 135,5 111,4 132,9 112,2 160,4 148,2

1991 136,2 143,1 115,0 137,2 116,3 170,5 156,9

1992 140,3 145,3 117,0 140,4 122,2 179,5 162,7

1993 144,5 147,9 118,5 143,4 127,6 187,7 165,3

1994 148,2 148,2 119,3 145,8 131,1 195,3 169,3


1995 152,4 151,4 119,2 148,4 133,3 205,6 175,2

1996 156,9 153,8 119,3 151,4 135,3 213,8 179,4

1997 160,5 156,3 121,5 153,2 137,8 218,2 185,1

1998 163,0 157,8 122,2 154,2 139,1 222,5 191,4

1999 166,6 160,5 121,8 155,0 140,0 226,2 194,3

2000 172,2 164,9 121,0 157,6 142,0 231,9 200,1

2001 177,1 169,1 120,1 160,2 144,8 238,3 203,6

2002 179,9 172,9 119,0 163,3 146,7 244,3 207,0

2003 184,0 177,7 118,7 166,7 148,3 250,8 213,0

2004 189,9 181,0 118,7 170,3 150,8 256,3 219,4

2005 195,3 184,9 118,3 173,2 153,7 261,3 225,6

1.1. Tabelul 1.3 oferă date despre indicele prețurilor de consum pentru șapte țări.
Industrializat, a cărui bază este 1982-1984 = 100.
a) Din aceste date, calculați rata inflației în fiecare țară din anul 1980 până la
anul 2005.

IPC Actual−IPC Año Anterior


Inflación=
IPC Año Anterior
x100
STAT GROZAV
AN CANADA JAPONIA FRANŢA GERMANIA ITALIA
ALIAT BRITANIA
1981 10,32 12,48 4,73 13,30 6,34 18,15 11,97
1982 6,16 10,86 2,94 12,10 5,21 16,29 8,53
1983 3,21 5,80 1,73 9,38 3,40 14,81 4,61
1984 4,32 4,28 2,30 7,68 2,39 10,52 5,01
1985 3,56 4,11 2,06 5,83 2,04 9,25 6,01
1986 1,86 4,13 0,67 2,54 -0,19 5,92 3,42
1987 3,65 4,32 0,00 3,33 0,29 4,81 4,18
1988 4,14 4,05 0,67 2,64 1,33 5,03 4,93
1989 4,82 4,95 2,27 3,54 2,73 6,20 7,80
1990 5,40 4,80 3,15 3,26 2,75 6,44 9,45
1991 4,21 5,61 3,23 3,24 3,65 6,30 5,87
1992 3,01 1,54 1,74 2,33 5,07 5,28 3,70
1993 2,99 1,79 1,28 2,14 4,42 4,57 1,60
1994 2,56 0,20 0,68 1,67 2,74 4,05 2,42
1995 2,83 2,16 -0,08 1,78 1,68 5,27 3,48
1996 2,95 1,59 0,08 2,02 1,50 3,99 2,40
1997 2,29 1,63 1,84 1,19 1,85 2,06 3,18
1998 1,56 0,96 0,58 0,65 0,94 1,97 3,40
1999 2,21 1,71 -0,33 0,52 0,65 1,66 1,52
2000 3,36 2,74 -0,66 1,68 1,43 2,52 2,99
2001 2,85 2,55 -0,74 1,65 1,97 2,76 1,75
2002 1,58 2,25 -0,92 1,94 1,31 2,52 1,67
2003 2,28 2,78 -0,25 2,08 1,09 2,66 2,90
2004 3,21 1,86 0,00 2,16 1,69 2,19 3,00
2005 2,84 2,15 -0,34 1,70 1,92 1,95 2,83

TOTAL 88,17 91,28 26,63 90,35 58,21 147,16 108,62


3,65128 3,613943 2,3285332 5,886362 4,3447945
3,526847 8 1,06532 8 4 4 1

b. Reprezentați grafic rata inflației pentru fiecare națiune în funcție de timp (adică, atribuiți
AXA ORIZONTALĂ LA TIMP, ȘI AXA VERTICALĂ, LA RATA DE INFLAȚIE).
20.00

15.00

ESTADOS UNIDOS
10.00 CANADA
JAPON
FRANCIA
ALEMANIA
5.00 ITALIA
GRAN BRETAÑA

0.00
81
83
85
87
89
91
93
95
97
99
01
03
05
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
-5.00

c ) Ce concluzii generale apar cu privire la inflația în cele șapte țări?

 Conform calculelor făcute, se poate observa că Japonia este țara care a avut o inflație
foarte scăzută, care în medie a fost de 1,07%, asta ar indica că a reușit să-și mențină
economia constantă. Pe de altă parte, se poate observa că Italia este țara care, în medie, a
avut cele mai mari rate ale inflației, aceasta fiind de 5,88%.

d) Care țară pare să aibă cea mai variabilă rată a inflației? Poți explica?

 Se mai poate corobora încă o dată că Italia este țara care de-a lungul anilor a menținut
niveluri ridicate ale inflației, de asemenea variabile, cauzate probabil de variațiile pieței la
nivel internațional, pe lângă tranziția pe care a avut-o la momentul intrării în parte. Uniunea
Europeana. Deși nu poate fi exclusă Japonia, care după cel de-al doilea război a cunoscut
variații ale nivelurilor deflației, care, deși nu este o problemă serioasă, se poate datora
datoriei publice de a deveni o țară dezvoltată.

1.2. a ) Utilizați Tabelul 1.3 pentru a reprezenta grafic rata inflației pentru Canada, Franța,
Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie, în comparație cu cea din Statele Unite.

TABEL DE COMPARAȚIE AL STATELELOR UNITE CU CANADA


14.00

12.00

10.00

8.00

ESTADOS UNIDOS
6.00 CANADA

4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20
TABEL DE COMPARAȚIE AL STATELELOR UNITE CU FRANȚA

14.00

12.00

10.00

8.00

ESTADOS UNIDOS
6.00 FRANCIA

4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

TABEL DE COMPARAȚIE AL STATELELOR UNITE CU GERMANIA


12.00

10.00

8.00

6.00
ESTADOS UNIDOS
ALEMANIA
4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20
-2.00

TABEL DE COMPARAȚIE AL STATELELOR UNITE CU ITALIA

20.00

18.00

16.00

14.00

12.00

10.00
ESTADOS UNIDOS
8.00 ITALIA

6.00

4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

TABEL DE COMPARAȚIE AL STATELELOR UNITE CU JAPONIA


12.00

10.00

8.00

6.00
ESTADOS UNIDOS
JAPON
4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20
-2.00

TABEL DE COMPARAȚIE AL STARELOR UNITE CU MAREA BRITANIE

14.00

12.00

10.00

8.00

ESTADOS UNIDOS
6.00 GRAN BRETAÑA

4.00

2.00

0.00
81

83

85

87

89

91

93

95

97

99

01

03

05
19

19

19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

b ) Comentează în termeni generali comportamentul ratei inflației din cele șase țări, în
comparație cu cea din Statele Unite.
 Se poate observa că în raport cu Canada au fost economii asemănătoare, deoarece nu
există variații mari ale inflației între aceste țări, cu excepția anilor 1980-1985, perioadă în
care se pot aprecia variații.
 Conform graficului, se poate observa că Franța a avut la început procese inflaționiste mari,
dar apoi se egalizează și chiar scade în raport cu cele prezentate de Statele Unite.
 În ceea ce privește Germania, în termeni generali se poate observa că Germania a fost sub
nivelurile inflației din Statele Unite.
 Cu Italia, relația a fost foarte drastică pentru Italia, pentru că a fost mereu deasupra Statelor
Unite, cu puține excepții în perioada indicată.
 Cu Japonia, Statele Unite au depășit-o cu siguranță în toată perioada de timp studiată,
Japonia, Țara Soarelui Răsare, în perioada studiată, ceea ce a cunoscut cele mai multe
deflații.
 Marea Britanie și Statele Unite arată linii foarte asemănătoare, cu excepția perioadei între
1985 și 1990, când prima țară are rate ale inflației foarte mari decât Statele Unite.

c) Dacă descoperiți că ratele inflației din aceste șase țări sunt în aceeași direcție cu cele din
Statele Unite, ar indica acest lucru că inflația din Statele Unite „provoacă” inflație în celelalte
țări? Deoarece?

 Ținând cont de faptul că Statele Unite ale Americii sunt prima putere din lume, și că
moneda sa este gestionată pentru toate tipurile de comerț în străinătate și știind că această
țară are relații comerciale cu toate țările la scară mondială, este de așteptat ca afectează-i
orice situație economică care suferă pe plan intern. Acesta este cazul ultimei crize globale
din 2008, care a afectat toate țările.

1.3. Tabelul 1.4 prezintă cursurile de schimb ale nouă țări industrializate corespunzătoare
perioadei 1985-2006. Cu excepția Marii Britanii, cursul de schimb este definit ca unități de
monedă echivalente cu un dolar american; pentru acea țară, este definit ca numărul de dolari
americani schimbati cu o liră sterlină.

a) Reprezentați grafic cursurile de schimb în funcție de timp și comentați comportamentul


general
a cursurilor de schimb valutar în perioada respectivă.
CURSURI DE VALUARE A 9 ȚĂRI: DIN 1985 PÂNĂ ÎN 2006

relatii cu
publicul ELVEȚIA
AN AUSTRALIA CANADA JAPONIA MEXIC SUEDIA
DE COREEA DE N GROZAV
CHINA SUD BRITANIA
1985 0,7003 1,3659 2,9434 238,47 0,257 872,45 8,6032 2,4552 1,2974
1986 0,6709 1,3896 3,4616 168,35 0,612 884,60 7,1273 1,7979 1,4677
1987 0,7014 1,3259 3,7314 144,60 1,378 826,16 6,3469 1,4918 1,6398
1988 0,7841 1,2306 3,7314 128,17 2,273 734,52 6,1370 1,4643 1,7813
1989 0,7919 1,1842 3,7673 138,07 2,461 674,13 6,4559 1,6369 1,6382
1990 0,7807 1,1668 4,7921 145,00 2,813 710,64 5,9231 1,3901 1,7841
1991 0,7787 1,1460 5,3337 134,59 3,018 736,73 6,0521 1,4356 1,7674
1992 0,7352 1,2085 5,5206 126,78 3,095 784,66 5,8258 1,4064 1,7663
1993 0,6799 1,2902 5,7795 111,08 3,116 805,75 7,7956 1,4781 1,5016
1994 0,7316 1,3664 8,6397 102,18 3,385 806,93 7,7161 1,3667 1,5319
1995 0,7407 1,3725 8,3700 93,96 6,447 772,69 7,1406 1,1812 1,5785
1996 0,7828 1,3638 8,3389 108,78 7,600 805,00 6,7082 1,2361 1,5607
1997 0,7437 1,3849 8,3193 121,06 7,918 953,19 7,6446 1,4514 1,6376
1998 0,6291 1,4836 8,3008 130,99 9,152 1400,40 7,9522 1,4506 1,6573
1999 0,6454 1,4858 8,2783 113,73 9,553 1189,84 8,2740 1,5045 1,6172
2000 0,5815 1,4855 8,2784 107,80 9,459 1130,90 9,1735 1,6904 1,5156
2001 0,5169 1,5487 8,2770 121,57 9,337 1292,02 10,3425 1,6891 1,4396
2002 0,5437 1,5704 8,2771 125,22 9,663 1250,31 9,7233 1,5567 1,5025
2003 0,6524 1,4008 8,2772 115,94 10,793 1192,08 8,0787 1,3450 1,6347
2004 0,7365 1,3017 8,2768 108,15 11,290 1145,24 7,3480 1,2428 1,8330
2005 0,7627 1,2115 8,1936 110,11 10,894 1023,75 7,4710 1,2459 1,8204
2006 0,7535 1,1340 7,9723 116,31 10,906 954,32 7,3718 1,2532 1,8434
12

10

8
AUSTRALIA
CANADA
6 R.P. DE CHINA
MEXICO
SUECIA
4 SUIZA
GRAN BRETAÑA

0
19 5
19 6
19 7
19 8
19 9
19 0
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
06
8
8
8
8
8
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
19

1600

1400

1200

1000

800
JAPON
COREA DEL SUR
600

400

200

0
19 5
19 6
19 7
19 8
19 9
19 0
19 1
19 2
19 3
19 4
19 5
19 6
19 7
19 8
20 9
20 0
20 1
20 2
20 3
20 4
20 5
06
8
8
8
8
8
9
9
9
9
9
9
9
9
9
9
0
0
0
0
0
0
19

 Se poate observa că Coreea de Sud a avut nevoie de mult mai mult won (moneda sud-
coreeană) pentru a achiziționa un alt tip de monedă în această perioadă de timp,
observându-se puține variații în Suedia, Mexic, China, care nu au avut variații majore,
respectiv, în monedele lor; și, în sfârșit, în Australia și Elveția, au avut un nivel stabil în
această perioadă de timp.

b) Se spune că dolarul se apreciază dacă se cumpără mai multe unități dintr-o monedă.
Dimpotrivă, se spune că suferă o depreciere dacă se achiziționează mai puțină valută. În
perioada 1985-2006, în general, cum a evoluat dolarul american? Apropo, căutați într-un text
de macroeconomie sau economie internațională factorii care determină aprecierea sau
deprecierea unei monede.

 Întrucât dolarul este moneda cu care toate țările din lume pot efectua tranzacții comerciale,
se poate observa că Elveția și Australia au reușit să-și mențină stabil monedele în raport cu
dolarul; în timp ce Mexicul a fost nevoit să-și deprecieze moneda în raport cu dolarul, acest
lucru a afectat economia sa internă. În timp ce țări asiatice precum Japonia și Coreea de
Sud au reușit chiar să se aprecieze față de dolar, puteți vedea totuși că există diferențe
mari, chiar și între ele.

1.4. Tabelul 1.5 enumeră datele pe care se bazează masa monetară M1 din figura 1.5.
Puteți explica de ce masa monetară a crescut în perioada prezentată în tabel?

 Începem prin a defini ce înseamnă M ₀ , pentru a înțelege ce înseamnă M ₁ :


M ₀ : totalul tuturor monedelor fizice + depozitele bancare.
M ₁ : M ₀ + sume de bani în conturile curente.
Odată definită această procedură, se poate înțelege că Statele Unite, după ce s-au confruntat cu
Primul Război Mondial, urmat de o criză economică gravă precum Marea Depresiune și în final al
Doilea Război Mondial, care a aruncat țara într-o recesiune, autoritățile sale au văzut în creșterea
masei monetare, producția acesteia generând locuri de muncă, fie ele formale sau informale.
1.5. Să presupunem că veți crea un model economic al activităților infracționale care să ia
în considerare orele petrecute cu acestea (de exemplu, vânzarea de droguri). Ce variabile
ați lua în considerare pentru a crea un astfel de model? Vezi dacă modelul tău seamănă
cu cel al economistului laureat al Premiului Nobel Gary Becker.

 Pentru a analiza acest model care s-ar crea și ținând cont de explicațiile premiului Nobel,
trebuie mai întâi analizat cât de benefic ar fi să se bazeze economia pe vânzarea de
droguri, ținând cont dacă consumatorii ar crește astfel încât în rândul său, numărul de
vânzători sunt la fel de înalte. Pe de altă parte, există latura juridică care ar implica
întotdeauna o sentință, aici sunt doi actori, vânzătorul și consumatorul, și luați în
considerare câtă utilitate le-ar genera acest lucru, știind că la un moment dat ar vinde. mai
mult decât se aștepta, la fel de omologul lor că la un moment dat s-ar vinde mai puțin decât
se aștepta .

1.6. Experimente controlate în economie: La 7 aprilie 2000, președintele Clinton a


semnat în lege un proiect de lege adoptat de ambele camere ale legislativului american
care a eliminat limitările beneficiilor pentru beneficiarii eligibili de securitate socială. Înainte
de această lege, persoanele eligibile cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani cu câștiguri
de peste 17.000 USD pe an pierdeau echivalentul a 1 USD în beneficii de securitate
socială pentru fiecare 3 USD din venit care depășea 17.000 USD. Cum ați planifica un
studiu care să evalueze efectul acestei modificări a legii? Notă: În legea abrogată nu
exista nicio restricție de venit pentru deținătorii de drepturi peste 70 de ani.

 Deținătorii de drepturi, definește ce anume:

1. Aceștia sunt rudele lucrătorului, pensionarului sau altor asigurați obișnuiți la o instituție de
asigurări sociale pe care angajatorul se poate înscrie prin Programele de asigurări sociale,
pentru a putea accesa beneficiile pe care instituția le oferă. Exemplu: soțul sau soțul de
drept,
2. Copilul minor sau adultul cu handicap total și permanent de muncă,
3. Mama surogat față de copilul conceput, cât durează perioada de concepție.

Pentru a vedea dacă legea este bună sau nu, trebuie să ținem cont de cât ar costa ca limitările legii
să fie nesubstanțiale, deoarece dacă pentru fiecare depășire de 17.000 de dolari se pierde un dolar
pentru fiecare trei beneficii, înseamnă un cost mai mic. S-ar considera ca prin eliminarea limitarilor,
brusc costul ar fi mai mare. Dar, pe de altă parte, numărul beneficiarilor ar crește în acest fel, deci
s-ar înțelege că asigurările sociale și-ar îndeplini obiectivul, ea ar putea fi obținută în final dacă un
număr mai mare dintre acești beneficiari nu îi afectează negativ pe ceilalți.

1.7 Datele din Tabelul 1.6 au fost publicate la 1 martie 1984, în The Wall Street Journal.
Ele se referă la bugetul de publicitate (în milioane de dolari) a 21 de companii în 1983 și la
milioanele de impacturi săptămânale (ori când clienții văd reclame pentru produsele
acestor companii pe săptămână). Informația se bazează pe un sondaj efectuat pe 4.000
de adulți în care utilizatorii produselor au fost rugați să menționeze o reclamă pe care o
văzuseră în săptămâna precedentă, care avea legătură cu categoria de produse.

a) Desenați un grafic cu impactul pe axa verticală și cheltuielile publicitare pe orizontală.

CHELTUIELI, MILIOANE
Nu. COMPANIE IMPACTE, DE
MILIOANE 1983 DOLARI
1 Miller Lite 32,1 50,1
2 Pepsi 99,6 74,1
3 lui Stroh 11,7 19,3
4 fed'l express 21,9 22,9
5 Regele burgerilor 60,8 82,4
6 Coca cola 78,6 40,1
7 McDonalds 92,4 185,9
8 MCI 50,7 26,9
9 cola dietetică 21,4 20,4
10 Vad 40,1 166,2
11 Levi's 40,8 27,0
12 bud lite 10,4 45,6
13 ATT/Clopot 88,9 154,9
14 Calvin Klein 12,0 5,0
15 la Wendy 29,2 49,7
16 polaroid 38,0 26,9
17 shasta 10,0 5,7
18 Miau Mix 12,3 7,6
19 oscar meyer 23,4 9,2
20 creasta 71,1 32,4
21 Kibbles 'N Bits 4,4 6,1
200
180
160
140
120
100
IMPACTOS, MILLONES
80
GASTO, MILLONES DE DOLARES
60 DE 1983

40
20
0
A T 's

ca sta
s

la
ite

's
W ll
g

Di 's

s
ble yer
Bu oh'

Be

Bit
vi
M Kin

dy
ald

Co
rL

a
Le

e
T/

Sh
en
Str

N
rM
on

et
ille

er

s'
rg

cD
M

Os
Kib

b) Ce se poate spune despre relația dintre ambele variabile?

 Se poate observa în tabel și grafic că, cu cât numărul de persoane care văd reclamele este
mai mare, cheltuielile pentru reclame pentru aceste companii cresc, cum este cazul
McDonald's și ATT/Bell.
 Nu așa, nu același lucru este valabil și pentru Ford, Bud Lite și Wendy's, care cheltuiesc
mai mult în ceea ce privește oamenii care văd reclama.

c) Privind graficul, credeți că cheltuielile cu publicitate sunt profitabile? gandeste-te la toti


reclame difuzate în duminica în care se joacă Super Bowl sau în timpul
Seria Mondială de baseball american.

Dacă credeți că aceste evenimente sportive majore sunt difuzate în Statele Unite, este destul de
profitabil să investiți în publicitate.
EXERCIȚII CAPITOLUL II

2.1 Ce este funcția de așteptare condiționată sau funcția de regresie a populației?

Conditia:
E¿¿

este cunoscut sub numele de Funcție de așteptare condiționată, Funcție de regresie a populației
(FRP) sau regresie a populației (PR). Putem presupune că FRP E(Y/Xᵢ), este o funcție liniară a lui
Xᵢ, de tipul:
E ( Y / Xᵢ )=β ₁+ β ₂ Xᵢ Ecuația 2.1.2

Ecuația (2.1.2) este cunoscută ca funcția de regresie liniară a populației. Prin această funcție, se
pot cunoaște valorile relației liniare dintre variabila dependentă sau returnată și variabila explicativă
(regressor).
Unde:
Yᵢ → Variable Dependiente
Xᵢ → Variable Independiente
β ₁ y β ₂ →Coeficientes de Regresión( parámetros no conocidos pero fijos)

2.2 Care este diferența dintre funcția de regresie a populației și funcția de regresie a
eșantionului? Sunt aceste nume diferite pentru aceeași funcție?

Diferența de bază este că FRM utilizează date estimate pentru a ajunge la un rezultat, în timp ce
FRP se bazează pe parametri, aceasta înseamnă că din rezultatele unui eșantion se poate deduce
același comportament pentru o populație.

2.3. Ce rol joacă termenul de eroare stocastică?Uᵢ în analiza de regresie? Care este
diferența dintre termenul de eroare stocastică și rezidualÛᵢ ?

Termenul stocastic (Uᵢ ¿ , reprezintă variabilele necunoscute care nu pot fi explicate în modelul de
regresie, dar care în ansamblu îl afectează pe Y, acesta trebuie să fie scăzut pentru a nu afecta
regresia, și este aplicat în FRM.
Diferența este că termenul stocastic este diferența dintre valorile reale ale regresiei care sunt date
din valorile estimate, iar termenul rezidual (Ûᵢ) este compensarea care se face modelului de
regresie pentru a contracara eroarea stocastică, care se aplică în FRP.

2.4 De ce este necesară analiza de regresie? De ce să nu folosiți doar valoarea medie a


variabilei returnate ca cea mai bună valoare a acesteia?
Analiza de regresie este importantă și necesară, deoarece prin studiul său permite cunoașterea
dependenței variabilei în raport cu una sau mai multe variabile cunoscute sub denumirea de
variabile explicative sau exogene, al căror scop este estimarea mediei populației variabilei
dependente, prin valori fixe sau cunoscute. În acest model, valoarea medie a variabilei nu poate fi
utilizată deoarece, pentru linia de regresie, este necesară analizarea tendinței și pentru a ajunge la
aceasta, sunt necesare valorile maxime și minime care afectează modelul de regresie.

2.5 Ce se înțelege prin modelul de regresie liniară?

În acest model se folosesc două variabile pentru a fi analizate, una dependentă și cealaltă
independentă, dar pentru a fi analizate trebuie să aibă un grad ridicat de corelare. Fiind un model
de regresie liniară, înseamnă că parametrii săi pot fi ridicați doar la prima putere.

2.6 Determinați dacă următoarele modele sunt liniare în parametri, în variabile sau în
ambele. Care dintre aceste modele sunt regresii liniare?

TITULO
MODELO VARIABLES PARAMETROS M.R.L.
DESCRIPTIVO
a. Yᵢ = β₁ + β₂ ሺͳΤܺ᤺ ሻ ൅ ᤺ Recíproco MLP MNLV MRNL

b. Yᵢ - β₁ + β₂ ln Xᵢ + Uᵢ MLP MLV MRL


Semilogarítmico

c. ln Yᵢ = β₁ + β₂ Xᵢ + Uᵢ
Semilogarítmico Inverso MLP MLV MRL

d. ln Yᵢ = ln β₁ + β₂ ln Xᵢ + Uᵢ
Logarítmo o doble logarítmo MLP MRL

e. ln Yᵢ = β₁ - β₂ (ͳΤܺ᤺ ሻ + Uᵢ
Logarítmo recíproco MLP MNLV MRNL

 Lăsând α= Inβ1, modelul ԁ este de asemenea liniar, așa cum se poate observa în celelalte
modele dacă sunt liniare.

2.7 Sunt următoarele modele de regresie liniară? Deoarece?

la)Yi=e B 1+ B 2 X 1+ui Acesta este un model de regresie exponențială, prin eliminarea logaritmului
natural din ecuație, ar rămâne un model de regresie liniară. După cum se explică mai jos:

B 1 +B 2 X 1 +ui
ln Yi=ln e

ln Yi=B1+ B 2 X 1+ ui

1
b) Yi= B 1+B 2 X 1+ui
1+ e
B 1+B 2 X 1+ui
e 1
1−Yi= B 1+ B 2 X 1+ui
= B 1+ B 2 X 1+ui
1+e 1+ e

( )
1

( )
B 1+ B 2 X 1+ui
Yi 1+ e 1
Logit=log =log B 1 +B 2 X 1 +ui
=log B 1+B 2 X 1+ui =B 1+ B 2 X 1+ui
1−Yi e e
B 1+ B 2 X 1+ui
1+ e

Este un model de regresie exponențială, prin eliminarea logaritmului natural ar rămâne un model de
regresie liniară, așa cum s-a văzut la rezolvarea exercițiului, iar acestea se numesc LOGIT.

c)ln Yi=B1+ B 2 ( xi1 )+ui Este un model de regresie liniară, deoarece are o variabilă dependentă,

o variabilă independentă și parametri.

d)Yi=β ₁+ ( 0.75−B1 ) e− B 2( Xi−2 )+ui Este o regresie neliniară deoarece variabila independentă X1
este un exponent.

și)Yi=β ₁+ β ₂³ Xᵢ+Uᵢ Este o regresie cubică; adică neliniar deoarece parametrul variabilei
independente β ₂ , este ridicat la a treia putere.

2.8 Ce se înțelege prin model de regresie intrinsec liniară? Dacă în exercițiul 2.7d) ß2 ar fi
egal cu 0,8, ar fi un model de regresie liniară sau neliniară?

Un model liniar intrinsec este unul care, printr-o modificare, poate fi convertit într-un model de
regresie liniară în parametrii săi. Dacă după efectuarea modificărilor, aceste modele nu pot fi
liniarizate, se numesc modele de regresie intrinsecă neliniară.
În exercițiul 2.7.d) dacă B2= 0,8 ar rămâne:
−0.8 ( Xi−2 )
Yi=β ₁+ ( 0.75−β ₁ ) e +Uᵢ ,
Cu această valoare, ecuația ar fi ușor de calculat deoarece sunt necesare doar valorile variabilei
independente.

2.9 Luați în considerare următoarele modele non-stochastice (adică modele fără termenul
de eroare stocastică). Sunt aceste modele de regresie liniare? Dacă nu, ar fi posibil, cu
manipulări algebrice adecvate, să le transformăm în modele liniare?

1
la)Yi=
B 1+ B2 Xi
1
=B1+ B 2 Xi Dacă este transformat într-un model de regresie liniară
Yi
Xi
b) Yi=
B 1+ B2 Xi
Xi
=B 1+B 2 Xi Dacă este transformat într-un model de regresie liniară
Yi

1
c) Yi=
1+ exp (−B 1−B 2 Xi )
1
=1+exp (−B 1−B 2 Xi )
Yi
1
−1=exp (−B 1−B 2 Xi )
Yi
1−Yi
=exp ( B 1−B 2 Xi )
Yi
ln( 1−Yi
Yi )
=−B 1−B 2 Xi Dacă este un model de regresie liniară .

2.10 Se consideră graficul de dispersie din figura 2.8 împreună cu linia de regresie. Ce
concluzie generală poți trage din această diagramă? Este linia de regresie din diagramă o
linie de regresie a populației sau o linie de regresie eșantion?

Deoarece doar 50 de țări au fost luate în considerare pentru a efectua regresia, avem de-a face cu
un model de regresie eșantion. Totodată, analizând graficul, se observă că linia de regresie este
pozitivă, cu o tendință de creștere în raport cu datele, ceea ce indică faptul că țările care exportă cel
mai mult au o creștere mai mare în raport cu salariile reale.

2.11 DIN GRAFICUL DE DISPERSIUNE DIN FIGURA 2.9 CE CONCLUZII GENERALE


DEDUCEȚI? PE CE TEORIA ECONOMICĂ SE BAZĂ ACEST PLANT DE DISPERSIUNE?
(SUGESTIE: CĂUTAȚI ORICE MANUAL DE ECONOMIE INTERNAȚIONALĂ ȘI STUDIAȚI
MODELUL DE COMERȚ HECKSCHER - OHLIN)

Conform teoriei Heckscher - Ohlin, care a fost formulată inițial de David Ricardo, studiată de Eli
Heckscher, și modificată ulterior de economistul Bertil Ohlin, a avantajului comparativ, ea afirmă că
țările sunt specializate în exportul de mărfuri a căror producție este intensivă în factor în care țara
este abundentă, în timp ce au tendința de a importa acele bunuri care folosesc intens factorul care
este relativ rar în țară.

Acest lucru indică faptul că din acel moment și până în prezent, au existat țări care au reușit să se
dezvolte în mod aparent, în timp ce altele nu au reușit să facă acest lucru din cauza pregătirii lor
academice slabe sau a lipsei unui factor de producție, de exemplu China este o țară. care de-a
lungul acestor ani a reușit să se poziționeze ca lider în economia internațională.

Prin urmare, această diagramă de dispersie se bazează pe teoria avantajului comparativ a lui David
Ricardo și pe avantajul absolut al lui Adam Smith.
2.12 CE DEZVLEAZĂ SCATTERPLAT-UL DIN FIGURA 2.10? CA BAZĂ PE O ASEMENEA
DIAGRAMĂ, SE POATE SPUNE CĂ LEGILE SALARIULUI MINIM ÎN PROPIEDĂ BUNĂSTARE
ECONOMICĂ?

În grafic, ceea ce se poate observa este o relație inversă între salariul minim și PIB pe cap de
locuitor, se poate observa că există o distribuție proastă a resurselor în cadrul acestor țări. Ceea ce
devine un subiect destul de discutabil, deoarece salariul minim poate depinde de efectul acestuia
asupra ocupării forței de muncă, de natura industriei în care este impus și de puterea guvernului de
a-l aplica.

2.13 Este linia de regresie din Figura I.3, din Introducere, PRF sau PRF? Deoarece? Cum
ar fi interpretate punctele din jurul dreptei de regresie? Pe lângă PIB, ce alți factori sau
variabile ar determina consumul personal?
Aceasta este o regresie eșantion, deoarece, într-un eșantion între 1960 și 2005. Având în vedere
că punctele care se văd sunt datele observate și distanța dintre ele este reziduul lor, linia de
regresie exprimă rezidualul eșantionului. Alături de pib trebuie luate în considerare și celelalte
variabile care determină consumul personal, precum venitul, rata dobânzii .

2. 14 Datele din tabelul 2.7 sunt furnizate pentru Statele Unite din 1980 până în 2006.

a) Reprezentați grafic rata de participare la forța de muncă civilă masculină în funcție de rata
șomajului civil pentru bărbați. Desenați manual o linie de regresie prin punctele de împrăștiere.
Menționați a priori relația așteptată dintre ambele rate și comentați teoria economică subiacentă.
Această diagramă de dispersie sprijină această teorie?
TPFLCM1 VS TDCH
78.00000

77.00000

76.00000

75.00000
TPFLCM1
74.00000

73.00000

72.00000

71.00000
0

00

00
00

00

00

00

00

00

00

00

00
00

00

00

00

00

00

00

.00

.00
3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

10

11
Se poate observa că TPFLCM crește pe măsură ce crește TDCH. Teoria ipotezei lucrătorului
descrie că atunci când șomajul crește.

b) Repetați partea a) pentru femei.


TPFLCF2 VS TDCM4
62.00000

60.00000

58.00000

56.00000
TPFLCF2
54.00000

52.00000

50.00000

48.00000

46.00000
3.000000 4.000000 5.000000 6.000000 7.000000 8.000000 9.000000 10.000000

La populația feminină, relația dintre rata șomajului este inversă, cu cât șomajul este mai mare, cu
atât rata de participare la muncă este mai mică.Acest comportament al populației poate fi explicat
prin ipoteza lucrătorului descurajat din economia muncii, care exprimă, a fost Șomajul descurajează
participarea la forța de muncă deoarece se tem că nu vor exista oportunități de angajare.

c) Acum reprezentați grafic ratele de participare la forța de muncă pentru ambele sexe în funcție de
câștigul mediu orar (în dolari din 1982). (Puteți dori să utilizați diagrame separate.) Acum ce
concluzie? Cum ați raționaliza această concluzie?
TPFLCM1 vs IPH82
78.00000

77.00000

76.00000

75.00000 TPFLCM1

74.00000

73.00000

72.00000

71.00000
7.400000 7.600000 7.800000 8.000000 8.200000 8.400000

TPFLCF2 VS IPH82
78.00000

77.00000

76.00000

75.00000 TPFLCF2

74.00000

73.00000

72.00000

71.00000
7.400000 7.600000 7.800000 8.000000 8.200000 8.400000

Relația dintre venit și participarea la forța de muncă pentru bărbați și femei este asimetrică. În
graficul de regresie pentru bărbați, relația este inversă, cu cât salariul este mai mare, cu atât rata de
participare la muncă este mai mică, iar la femei tendința este ușor pozitivă; adică cu cât salariul
este mai mare, cu atât este mai mare participarea la muncă. O posibilă explicație pentru aceste
relații este aceea că bărbații cu un salariu mai mare generează rapid o avere și se retrag de pe
piața muncii salariate pentru a-și începe propria afacere, în timp ce în ultimii ani participarea
femeilor pe piața muncii a fost în creștere. prin urmare, salariile mai mari implică o participare mai
mare a femeilor în forța de muncă.

d) Rata de participare a forței de muncă poate fi reprezentată simultan în funcție de rata șomajului
și de câștigul mediu orar? Dacă nu, cum ați exprima verbal relația dintre aceste trei variabile?

POPULAȚIA BĂRBAȚI:

TPLFCM = β₁ + β₂ (TDCH) - β₃ (IPH)

Rata de participare la muncă este egală cu o constantă β₁ + rata șomajului înmulțită cu o constantă
β₂ minus venitul (IPH) înmulțit cu o constantă β₃ ; adică șomajul afectează pozitiv rata de
participare la muncă și salariile în mod negativ.

POPULAȚIA FEMININĂ:

TPFLCM = β₁ - β₂ (TDCM) + β₃ (IPH)

Rata de participare la muncă este egală cu o constantă β₁ - rata șomajului înmulțit cu o constantă
β₂ , plus salariul înmulțit cu constanta β₃ . Cu alte cuvinte, șomajul afectează negativ rata de
participare la muncă și venitul pozitiv.

2.15 Tabelul 2.8 oferă date despre cheltuielile alimentare și cheltuielile totale (în rupii)
pentru un eșantion de 55 de familii indiene din mediul rural. (La începutul anilor 2000, un
dolar american era egal cu aproape 40 de rupii indiene.)
tabelul 2.8
Cheltuieli totale și alimentare (rupii)
Observare cheltuieli Cost total Observare cheltuieli Cost total
alimentare alimentare
1 2.170.000 3.820.000 29 3.900.000 6.550.000
2 1.960.000 3.880.000 30 3.850.000 6.620.000
3 3.030.000 3.910.000 31 4.700.000 6.630.000
4 2.700.000 4.150.000 32 3.220.000 6.770.000
5 3.250.000 4.560.000 33 5.400.000 6.800.000
6 2.600.000 4.600.000 34 4.330.000 6.900.000
7 3.000.000 4.720.000 35 2.950.000 6.950.000
8 3.250.000 4.780.000 36 3.400.000 6.950.000
9 3.360.000 4.940.000 37 5.000.000 6.950.000
10 3.450.000 5.160.000 38 4.500.000 7.200.000
11 3.250.000 5.250.000 39 4.150.000 7.210.000
12 3.620.000 5.540.000 40 5.400.000 7.300.000
13 3.150.000 5.750.000 41 3.600.000 7.310.000
14 3.550.000 5.790.000 42 4.500.000 7.330.000
15 3.250.000 5.850.000 43 3.950.000 7.450.000
16 3.700.000 5.860.000 44 4.300.000 7.510.000
17 3.900.000 5.900.000 45 3.320.000 7.520.000
18 4.200.000 6.080.000 46 3.970.000 7.520.000
19 4.100.000 6.100.000 47 4.460.000 7.690.000
20 3.830.000 6.160.000 48 4.800.000 7.730.000
21 3.150.000 6.180.000 49 3.520.000 7.730.000
22 2.670.000 6.230.000 50 4.100.000 7.750.000
23 4.200.000 6.270.000 51 3.800.000 7.850.000
24 3.000.000 6.300.000 52 6.100.000 7.880.000
25 4.100.000 6.350.000 53 5.300.000 7.900.000
26 2.200.000 6.400.000 54 3.600.000 7.950.000
27 4.030.000 6.480.000 55 3.050.000 8.010.000
28 3.500.000 6.500.000

a) Trasează datele cu axa verticală pentru cheltuielile alimentare și axa orizontală pentru
cheltuielile totale; trageți o linie de regresie prin punctele de împrăștiere.
700

600

Gasto en comida 500

400

300

200

100
300 400 500 600 700 800 900
Gasto Total

b) Ce concluzii generale se pot trage din acest exemplu?


Se poate observa că există o relație proporțional directă între pisici pe hrană și pisici totale, întrucât
cu cât cheltuiala totală este mai mare, cheltuielile cu hrana crește.De remarcat că relația de
variabilitate între cele două este mai mare atunci când cheltuiala totală ajunge la 700. rupii.

c) Precizați a priori dacă cheltuielile cu alimente ar fi de așteptat să crească liniar pe


măsură ce cheltuielile totale cresc, indiferent de nivelul cheltuielilor. Deoarece? Puteți
utiliza cheltuielile totale ca proxy pentru venitul total.

Nu există o relație liniară nedefinită pentru că atunci când satisfac nevoile alimentare ale oamenilor,
aceste cheltuieli tind să scadă, deoarece oamenii decid să-și aloce banii către o altă varietate de
produse sau mărfuri în concluzie odată ce văd că cheltuielile totale depășesc sau ajung la 700 de
rupii este grozav. variabilitate în raport cu o relație liniară.

2.16 Tabelul 2.9 prezintă date privind scorurile medii la testele de aptitudini academice SAT ale
studenților care au aplicat pentru diplome de licență din 1972 până în 2007. Aceste date reprezintă
scorurile critice ale testelor de citire și matematică pentru bărbați și femei. Categoria scris a fost
introdusă în 2006. Prin urmare, aceste date nu sunt incluse.
a) Cu axa orizontală pentru ani și verticală pentru scorurile testelor SAT, graficați separat scorurile
la citire critică și la matematică ale bărbaților și ale femeilor.

citire critica Matematică


AN Bărbați femei Total Bărbați femei Total
1972 531 529 530 527 489 509
1973 523 521 523 525 489 506
1974 524 520 521 524 488 505
1975 515 509 512 518 479 498
1976 511 508 509 520 475 497
1977 509 505 507 520 474 496
1978 511 503 507 517 474 494
1979 509 501 505 516 473 493
1980 506 498 502 515 473 492
1981 508 496 502 516 473 492
1982 509 499 504 516 473 493
1983 508 498 503 516 472 494
1984 511 498 504 518 478 497
1985 514 503 509 522 480 500
1986 515 504 509 523 479 500
1987 512 502 507 523 481 501
1988 512 499 505 521 483 501
1989 510 498 504 523 482 502
1990 505 496 500 521 483 501
1991 503 495 499 520 482 503
1992 504 496 500 521 484 504
1993 504 497 500 524 484 506
1994 501 497 499 523 487 508
1995 505 502 504 525 490 511
1996 507 503 505 527 492 512
1997 507 503 505 530 494 511
1998 509 502 505 531 496 512
1999 509 504 505 531 495 511
2000 507 502 505 533 498 514
2001 509 502 506 533 498 514
2002 507 502 504 534 500 516
2003 512 503 507 537 503 519
2004 512 504 508 537 501 518
2005 513 505 508 538 504 520
2006 505 502 503 536 502 518
2007 504 502 502 523 499 515
LECTURA CRITICA
535
530
525
520
515
Hombres
510
505
500
495
490
485
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

LECTURA CRITICA
540

530

520

510 Mujeres

500

490

480

470
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010
MATEMATICAS
540

535

530

525
Hombres
520

515

510

505

500
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

MATEMATICAS
510

500

490
Mujeres
480

470

460

450
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

b) Ce concluzii generale se obțin?

În conformitate cu graficele, se poate observa că în ceea ce privește lectura critică și matematică,


bărbații și femeile tind să fie la fel, deși există anumite puncte care sunt mai dispersate, în termeni
generali, se înțelege că sunt asemănătoare.

c) Cunoscând scorurile de citire critică ale bărbaților și femeilor, cum ați proceda pentru a prezice
scorurile la matematică?
S-ar putea face modelul simplu de regresie al lecturii critice cu matematica, a punctajului la ambele
sexe.

d) Reprezentați grafic scorurile la matematică ale femeilor în raport cu scorurile la matematică ale
bărbaților. Asta observă?

560

540

520

500
Hombres
480 Mujeres

460

440

420
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010

După cum sa explicat în secțiunea b, graficul arată că nu există o mare diferență între bărbați și
femei în ceea ce privește matematica de-a lungul timpului.

2.17 Tabelul 2.10 prezintă date despre scorurile testului de raționament SAT clasificate
după intrare pentru trei tipuri de teste: citire critică, matematică și scriere. În Exemplul 2.2,
a fost prezentată Figura 2.7, care conține un grafic al scorurilor medii la matematică în
funcție de venitul mediu al gospodăriei.

a) Consultați Figura 2.7 și faceți un grafic similar, raportând notele medii la citirea critică la
venitul mediu al gospodăriei. Comparați rezultatele dvs. cu cele din Figura 2.7.
LECTURA CRITICA
500

480

460

440 LECTURA CRITICA

420

400

380
0

00

00
00

00

00

00

00

00

00

00

00

00

00
10

20

30

40

50

60

70

80

90

10

11

Ceea ce se poate observa între aceste două grafice este că cu cât mediile de citire critică și
matematică sunt mai mari, cu atât veniturile pe care familiile le obțin sunt mai mari.
b) Repetați partea (a) pentru a lega nota medie la scriere cu venitul mediu al gospodăriei și
comparați rezultatele dvs. cu cele ale celorlalte două grafice.

REDACCION
490
480
470
460
450
REDACCION
440
430
420
410
400
390
10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000 100000 110000

Se poate observa că comportamentul variabilelor este același ca în graficele anterioare.

c) Examinați cele trei grafice și spuneți ce concluzie generală puteți trage.

Așa cum în orice economie nivelul de pregătire academică al locuitorilor săi se reflectă în veniturile
acestora, se poate observa că cu cât studiază mai mult matematica, citirea și scrierea critică,
veniturile lor ar crește, afectând nivelul de trai al fiecăruia. participanții.

S-ar putea să vă placă și