CAPITOLUL ELEMENTELE CLIMATICE

În cadrul acestui capitol vom analiza pe rând, temperatura aerului și cea de la suprafața
solului, presiunea atmosferică, umezeala relativă a aerului, nebulozitatea, durata de strălucire
a Soarelui, regimul precipitațiilor atmosferice și cel al vântului, în urma prelucrării datelor
climatice preluate de la Stația Meteorologică Ploiești, din perioada 1 ianuarie 1971 – 31
decembrie 2011.

IV.1 Temperatura aerului

Este unul dintre cei mai importanți parametri climatici. Reprezintă starea fizică de
căldură a aerului atmosferic la un moment dat. Se exprimă în grade Celsius ( oC) și este
determinată de un complex de factori din care se detașează radiația solară, circulația generală
a atmosferei, precum și particularitățile pe care le au condițiile fizico-geografice locale și
regionale.

IV.1.1 Temperatura medie anuală

La Ploiești și în întreaga Câmpie a Ploieștiului, temperatura medie multianuală a

aerului este de 10,4 oC. Această medie a fost calculată pentru intervalul de timp din ultimii 40
de ani. În acest interval, ea a variat între 9 oC (în anii 1980 și 1985) și 12,2 oC (în anul 2007).
Alți ani mai răcoroși, în afara celor doi menționați mai sus, au fost înregistrați la Ploiești mai
ales înainte de 1988. Cei mai friguroși dintre ei au fost 1973 (9,3 oC), 1976 (9,2 oC) și 1978
(9,3 oC). După 1988 se constată o ușoară încălzire generală a climei, astfel că anii răcoroși (cu
temperatura medie anuală sub 10,4 oC) scad ca număr și cresc în temperaturi (până la 10,3 oC
în 1995).
Anii călduroși (cu temperatura medie de peste 10,4 oC) alternează cu cei răcoroși, fiind
mai numeroși după 1988. Perioadele 1999-2002 și 2007-2010 au fost cele mai călduroase, la
sfârșitul acestor ani înregistrîndu-se valori termice de peste 11 oC (chiar 12,2 oC în 2007). De
menționat că, după anul 1998, s-au înregistrat numai temperaturi peste media multianuală de
10,4 oC., ceea ce înseamnă că ultimii 14 ani au fost cei mai călduroși.
Aceste abateri negative sau pozitive de la media plurianuală de 10,4 oC se datorează
unor cauze obiective. Astfel, de anii mai friguroși sunt responsabile iernile foarte reci, cu
temperaturi negative în toate lunile acestui anotimp, care și-au pus amprenta asupra
 TABEL NR. 1 Temperatura aerului (oC) – Media lunară, anuală și anotimpuală
(1971-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN. I P V T AMPL.

1971 0,4 1,1 3,3 9,8 16,6 19,1 20,4 21,2 14,5 8,8 4,5 2,1 10,1 1,0 9,9 20,2 9,2 20,8
1972 0,3 0,2 4,5 13,2 16,2 20,6 22,2 20,3 14,3 8,4 5,4 0,2 10,4 0,8 11,3 21,0 9,3 22,0
1973 -3,4 1,6 2,7 10,9 16,0 18,4 20,8 19,4 17,1 10,0 1,7 -2,8 9,3 -0,5 9,8 19,5 9,6 24,2
1974 -4,0 1,7 4,9 8,3 14,4 18,3 20,4 21,8 17,0 11,0 3,5 1,8 9,9 -1,7 9,2 20,1 10,5 25,8
1975 0,3 -0,6 6,8 11,7 16,8 20,3 21,0 20,4 18,6 10,5 2,4 0,2 10,7 0,5 11,7 20,5 10,5 21,6
1976 -0,8 -4,0 2,6 10,9 15,2 17,6 20,7 17,4 15,1 9,4 6,2 0,4 9,2 -1,5 9,5 18,5 10,2 24,7
1977 -1,2 4,4 5,8 10,3 15,8 18,7 21,5 20,5 15,0 9,2 7,0 -3,4 10,3 1,2 10,6 20,2 10,4 24,9
1978 -2,7 -0,9 5,1 10 14 18,7 20,4 19,4 15,0 9,9 3,1 -0,2 9,3 -2,3 9,7 19,5 9,3 23,1
1979 -3,7 -0,6 6,2 9,4 17,9 21,5 19,1 19,7 16,8 8,0 5,3 2,2 10,1 -1,5 11,1 20,1 10,0 25,2
1980 -5,2 -1,1 2,0 9,2 13,8 19,0 21,0 19,2 15,2 11,4 4,0 0,0 9,0 -1,3 8,3 19,7 10,2 26,2
1981 -2,1 -1,3 6,3 8,8 14,9 21,7 21,0 20,4 16,8 12,1 3,6 1,6 10,3 -1,1 10,0 21,0 10,8 23,8
1982 -2,7 -2,1 3,8 8,7 17,1 19,9 20,1 20,6 18,5 11,3 3,4 3,0 10,1 -1,0 9,8 20,2 11,0 23,3
1983 1,4 -1,5 6,2 12,7 17,6 18,7 21,6 19,7 16,9 9,7 1,5 -0,8 10,3 0,9 12,1 20,0 9,3 23,1
1984 0,8 -0,7 3,2 9,0 16,2 17,6 19,5 18,8 17,6 13,0 4,0 -1,0 9,8 -0,2 9,4 18,6 11,5 20,5
1985 -7,1 -8,7 1,1 11,9 18,1 19,0 21,4 21,8 15,8 9,4 4,3 1,8 9,0 -5,6 10,3 20,7 9,8 28,9
1986 0,6 -3,3 3,7 12,9 17,6 20,0 20,4 22,2 17,4 9,9 4,1 -3,1 10,2 -0,3 11,4 20,8 10,4 25,5
1987 -5,4 -1,0 -0,6 9,1 14,5 20,4 23,2 19,7 18,5 9,6 6,1 -0,3 9,5 -3,1 7,6 21,1 11,4 28,6
1988 0,8 -0,1 4,7 9,0 15,6 19,4 23,9 21,9 17,1 8,7 -0,3 -0,6 10,0 0,1 9,7 21,7 8,5 24,5
1989 -0,1 2,6 7,6 12,6 14,9 18,8 21,6 22,4 16,1 11,2 3,6 0,2 10,9 0,6 11,7 20,9 10,3 22,5
1990 -2,6 3,4 8,5 10,4 15,6 19,4 21,7 21,2 15,6 10,9 6,5 0,9 10,9 0,3 11,5 20,7 11,0 23,8
1991 0,2 -3,2 4,6 9,6 13,2 19,5 22,0 19,9 16,0 10,5 4,7 -3,0 9,5 -0,7 9,1 20,4 10,4 25,2
1992 -1,6 0,3 5,5 10,8 14,6 19,3 21,5 24,1 15,7 11,0 5,7 -1,7 10,4 -1,4 10,3 21,6 10,8 25,8
1993 -1,1 -2,1 2,4 9,5 16,9 19,7 20,6 21,3 15,8 12,5 0,1 0,8 9,7 -1,6 9,6 20,5 9,4 23,4
1994 2,4 1,0 7,0 12,2 17,2 20,2 22,4 22,0 20,5 10,9 4,3 0,5 11,7 1,4 12,1 21,5 11,9 21,9
1995 -2,2 4,2 5,3 10,4 15,3 20,8 23,1 21,0 15,9 10,8 1,2 -1,5 10,3 0,8 10,3 21,6 9,3 25,3
1996 -2,8 -3,4 -0,5 9,8 19,3 21,9 22,0 20,9 13,8 10,6 6,9 0,2 9,8 -2,5 9,5 21,6 10,4 25,4
1997 -3,4 0,4 4,2 7,2 17,7 20,9 20,8 19,8 14,3 8,3 4,6 0,6 9,6 -0,9 9,7 20,5 9,0 24,3
1998 0,1 3,2 3,9 12,9 16,0 21,4 23,3 22,9 15,5 11,1 2,6 -5,8 10,6 1,3 10,9 22,5 9,7 29,1
1999 -0,1 0,8 5,9 11,4 15,4 22,1 23,9 21,6 17,8 10,9 4,2 1,6 11,3 -1,7 10,9 22,5 10,9 24,0
2000 -4,8 1,7 5,0 13,8 18,2 21,7 23,6 23,6 15,8 11,0 8,4 1,7 11,7 -0,5 12,3 22,9 11,7 28,4
2001 0,4 1,8 7,2 11,1 16,6 19,0 23,1 24,0 17,1 12,9 3,7 -3,2 11,2 -0,3 11,6 22,0 11,2 27,2
2002 -1,6 5,2 8,2 9,9 18,8 21,7 24,0 21,1 16,2 10,6 7,0 -5,3 11,3 -0,6 12,3 22,3 11,3 29,3
2003 -1,8 -4,7 2,1 9,8 20,8 22,3 22,6 23,8 15,9 9,4 6,4 -0,2 10,5 -2,2 10,9 22,9 10,6 28,5
2004 -2,6 0,9 6,2 11,5 15,1 19,4 21,9 21,0 16,7 11,7 6,1 1,4 10,8 -0,1 10,9 20,8 11,5 24,5
2005 0,9 -1,7 3,3 10,7 17,2 18,5 21,6 21,2 17,3 11,0 4,5 0,9 10,5 0,0 10,4 20,4 11,0 23,3
2006 -4,0 -1,1 4,5 11,6 16,2 18,9 22,3 21,3 17,0 12,2 5,9 0,7 10,5 -1,5 10,8 20,8 11,7 26,3
2007 3,3 2,7 7,0 11,7 19,0 23,0 25,8 23,9 16,2 11,4 2,9 -1,0 12,2 1,7 12,6 24,2 10,2 26,8
2008 -2,6 2,0 7,5 12,1 16,4 21,4 22,6 24,5 16,4 12,1 5,2 2,4 11,7 0,6 12,0 22,8 11,2 27,1
2009 0,0 2,0 5,4 12,2 17,1 20,9 23,3 22,4 18,2 11,5 7,1 1,2 11,8 1,1 11,6 22,2 12,3 23,3
2010 -3,0 0,1 4,9 11,8 16,7 20,8 22,9 24,6 17,1 8,4 9,2 -0,5 11,1 -1,1 11,1 22,8 11,6 27,6
2011 -2,1 -1,8 4,8 10,9 16,5 20,7 22,8 22,0 19,9 9,3 2,3 2,3 10,6 -0,5 10,7 21,8 10,5 24,9
1971...2011 -1,5 -0,1 4,7 10,7 16,4 20,0 21,9 21,3 16,5 10,5 4,5 -0,1 10,4 -0,6 10,6 21,0 10,5 25,0

caracteristicilor climatice ale întregului an, iar anii mai călduroși se datorează intensificării
circulației vestice și sud-vestice deasupra țării noastre, care au predominat în majoritatea
anotimpurilor.

IV.1.2 Temperatura medie lunară și anotimpuală. Amplitudinea termică anuală

Mersul lunar al temperaturii aerului la Ploiești (tabelul nr. 1, figura nr. 9) ne arată că
luna cea mai rece este ianuarie (-1,5 oC), iar cea mai caldă este iulie (21,9 oC). Temperatura
are deci, un mers ascendent din ianuarie până în iulie, după care descrește progresiv ajungând
în luna decembrie să fie de -0,1 oC. Aceste creșteri și descreșteri constante sunt datorate, în
principal, coborârii Soarelui pe bolta cerească, ceea ce duce la mărirea și micșorarea zilei,
implicit la o durată mai mare sau mai mică de strălucire a Soarelui. Pe lângă acest factor
cosmic, mai acționează însă și un alt factor și anume cel dinamic, care poate produce
modificări în mersul lunar al temperaturii. Astfel, dacă în luna ianuarie se află deasupra
regiunii noastre un aer cald și umed venit dinspre Marea Mediterană, iar în luna februarie îl
urmează unul rece și uscat de la periferia sud-vestică a anticiclonului est-european, se va
produce o descreștere a temperaturii, în sensul că luna februarie va avea o temperatură medie
lunară mai mică decât cea a lunii ianuarie. În perioada analizată de mine (1971-2011), în
Câmpia Ploieștiului au avut loc 15 asemenea descreșteri, cea mai semnificativă fiind cea din
anul 1976, de la -0,8 oC în luna ianuarie la -4 oC în februarie.
Fig. 9 Temperatura medie lunară a aerului și temperatura medie lunară a solului (oC)
(1971-2011)

Fig. 10 Evoluția temperaturii medii anuale a aerului (oC)

(1971-2011)
 Cea mai caldă lună ianuarie (tabelul nr.3) a fost cea a anului 2007 când s-au înregistrat
3,3 oC, această valoare fiind de asemenea mai ridicată decât cea a lunii februarie care a fost de
2,7 oC. În schimb, cea mai caldă lună februarie a fost în anul 2002 (5,2 oC). Cel mai rece
ianuarie (-7,1 oC ) l-au suferit Ploieștiul și celelalte localități din Câmpia Ploieștiului în greaua
iarnă a anului 1985, când luna februarie a fost și mai friguroasă (-8,7 oC).

TABEL NR. 2 Temperatura medie lunară a aerului (oC) la PLOIEȘTI

în perioada 1896-2011

PERIOADA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN. AMPL.

1896-1970 -2,2 -0,5 4,4 10,9 16,3 19,8 22,0 21,5 17,1 11,4 5,4 0,2 10,5 24,2

1971-2011 -1,5 -0,1 4,7 10,7 16,4 20,0 21,9 21,3 16,5 10,5 4,5 -0,1 10,4 25,0

1896-2011 -1,9 -0,3 4,6 10,9 16,4 19,9 22,0 21,4 16,8 11,0 5,0 0,1 10,5 24,6

TABEL NR. 3 Temperatura aerului (oC) – cea mai mare și cea mai mică medie lunară și
anuală (1971-2011)

Temp.
medie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
lunară
Cea mai
3,3 5,2 8,5 13,8 20,8 23,0 25,8 24,6 20,5 13,0 9,2 3,0 25,8
mare
Anul
2007 2002 1990 2000 2003 2007 2007 2010 1994 1984 2010 1982 2007
producerii
Cea mai
-7,1 -8,7 -0,6 7,2 13,2 17,6 19,1 17,4 13,8 8,0 -0,3 -5,3 -8,7
mică
Anul 1976
1985 1985 1987 1997 1991 1979 1976 1996 1979 1988 2002 1985
producerii 1984

Creșterile masive ale temperaturii medii de la februarie la martie pun în evidență o

desprimăvărare timpurie, cu dispariția totală a stratului de zăpadă, în cazul în care acesta
există. Asemenea creșteri importante, de peste 5 oC, de la ultima lună de iarnă la prima lună
de primăvară s-au întâmplat în Câmpia Ploieștiului, în ultimii 40 de ani, în 16 rânduri, cea mai
semnificativă fiind cea din anul 1985, de la -8,7 oC (în februarie) la 1,1 oC (în martie). Trebuie
menționat că în 2 cazuri (1987 și 1996) temperaturile medii ale lunii martie au fost negative
 Fig. 11 Temperatura aerului (oC) – cea mai mare și cea mai mică medie lunară
(1971-2011)

(-0,6 și, respectiv -0,5 oC) ca urmare a staționării mai mult timp deasupra regiunii noastre a
aerului rece continental venit dinspre NE și E.
Luna aprilie este în medie mai caldă decât luna martie cu 6,1 oC și mai rece decât luna
mai cu 5,6 oC. Luna aprilie din anul 2000 a fost cea mai frumoasă din punct de vedere termic
(13,8 oC), fiind egală ca temperatură cu luna mai a anului 1980 și chiar mai caldă decât luna
mai a anului 1991 (13,2 oC). Diferențele valorilor medii lunare între luna mai și luna aprilie
depind în bună măsură de căderea primului maxim de precipitații. Astfel, dacă precipitațiile
atmosferice cad 10 din cele 31 de zile ale lunii mai, adică în medie la fiecare a treia zi,
temperatura medie a lunii mai va fi mai mare decât a lunii aprilie, dar nu o va depăși pe cea a
lunii precedente cu mai mult de 3-4 oC (Gh. Neamu, 1975). Așa s-a întâmplat la Ploiești în
1970, când temperatura lunii mai a fost de 14,1 oC, față de cea a lunii aprilie, de 11,9 oC, sau
în 1991 (13,2 oC mai, față de 9,6 oC aprilie) în ambele cazuri, în luna mai, căzând importante
cantități de precipitații (104,9 și, respectiv 114,3 mm).
Luna iunie, prima lună de vară, este mai călduroasă numai în ultima sa decadă, după
data solstițiului. În Câmpia Ploieștiului, temperatura medie a acestei luni este de 20 oC, ea
nedepășind până în 1994, decât în rare cazuri această valoare. După 1994, însă, și până în
prezent, temperaturile lunii iunie au fost, în majoritatea cazurilor, de peste 20 oC, culminând
cu valoarea de 23 oC (în 2007).
Cu rare excepții, luna iulie este și în Câmpia Ploieștiului luna cea mai caldă („luna lui
Cuptor”) temperatura medie a acesteia, în cei 40 de ani de observații, fiind de 21,9 oC. Cele
mai ridicate valori le-au înregistrat lunile iulie ale anilor 2002 (24 oC) și 2007 (25,8 oC), iar
cele mai scăzute au fost în anii 1979 (19,1 oC) și 1984 (19,5 oC). De remarcat că în anul 1997
temperatura medie a lunii iulie a fost mai mică decât a lunii iunie cu numai 0,1 oC (20,9 oC în
iunie, față de 20,8 oC în iulie).
O dată la 4-5 ani, luna cea mai caldă a anului nu mai este iulie, ci august. Acest fapt se
datorează pătrunderii, în această lună, până în nordul Câmpiei Române, a unor mase de aer
uscat și foarte cald, de origine tropicală. Așa s-a întâmplat, de exemplu, în anul 1992 când
temperatura medie a lunii august a fost cu mult mai mare decât cea a lunii iulie (21,5 oC în
iulie și 24,1 oC în august). În anul 2000, cele două luni de vară au avut temperaturi medii
egale (23,6 oC).
Începând cu luna septembrie nu se mai înregistrează creșteri între mediile lunare ale
temperaturii aerului, ci numai descreșteri până în luna decembrie. Luna septembrie are valori
ale temperaturii medii în jurul a 16,5 oC, asemănătoare celor din luna mai. În anul 1994, luna
septembrie a avut aspectul unei luni de vară, cu nu mai puțin de 20,5 oC temperatură medie,
iar doi ani mai târziu, temperatura primei luni de toamnă a fost în medie de numai 13,8 oC.
În luna octombrie, mediile termice au evoluat între 8 oC (în 1979) și 13 oC (în 1984),
media multianuală fiind de 10,5 oC, asemănătoare celei din luna aprilie.
Luna noiembrie, fiind aproape în întregime una cu timp noros și ploios, face ca
temperatura medie a aerului în Câmpia Ploieștiului să scadă cu 5-6 oC față de luna precedentă,
ajungând la o medie plurianuală de 4,5 oC. De reținut că în anul 1988 temperatura medie a
lunii noiembrie a fost de -0,3 oC, singura valoare negativă a acestei luni în intervalul 1971-
2011.
Prima lună de iarnă și ultima din an, luna decembrie, este în general mohorâtă, cu
lapoviță și ploaie și, în unele cazuri, chiar geroasă. În perioada analizată, temperatura medie a
acestei luni nu a depășit valoarea de 3 oC (în 1982) și nu a coborât sub -5,8 oC (în 1998),
media plurianuală fiind de -0,1 oC.
Mersul anotimpual al temperaturii aerului la Ploiești și în Câmpia Ploieștiului ne arată,
în mod firesc, o creștere a acesteia de la anotimpul de iarnă către cel de vară și apoi o
descreștere cu cca. 10 oC până la un nou anotimp de iarnă.
Iarna are majoritatea anilor temperaturi medii negative, dar au fost și ani cu ierni mai
blânde, cu temperaturi de peste 0 oC. Cele mai aspre anotimpuri hibernale care au afectat
localitățile din Câmpia Ploieștiului, ca și întreaga țară, au fost (în cei 40 de ani de analiză) cele
din anii 1985 (cu -5,6 oC temperatura medie) și 1987 (cu -3,1 oC). Nici iernile anilor 1978 și
1996 nu pot fi considerate ușoare, temperaturile medii ale acestora având valori mai mici de
-2 oC (-2,3 oC și, respectiv -2,5 oC). În medie, temperatura iernilor în Câmpia Ploieștiului este
de -0,6 oC. O dată la 3-4 ani, însă, există și ierni mai blânde, cu temperaturi medii cuprinse
între 0,1 oC (în 1988) și 1,7 oC (în 2007). În două perioade, iernile cu temperaturi pozitive
s-au succedat trei ani la rând (1988, 1989, 1990) și (2007, 2008, 2009). În schimb, iernile
autentice, cu temperaturi medii de sub 0 oC, au atins o perioadă maximă de cinci ani
consecutivi (1978-1982) și de șase ani consecutivi (1999-2004).
Primăvara are o temperatură medie a aerului de 10,6 oC, variind între 7,6 oC (în 1987)
și 12,6 oC (în 2007). În 14 cazuri, anotimpul florilor a fost mai răcoros (sub 10 oC), iar în 5
cazuri a fost deosebit de cald (peste 12 oC) în 1983, 1994, 2000, 2002 și 2007.
Vara este călduroasă în regiunea Ploieștiului (media 21 oC). Numai în 5 cazuri aceasta
a fost mai răcoroasă, când s-au înregistrat sub 20 oC: în 1973 (19,5 oC), în 1976 (18,5 oC),
1978 (19,7 oC) și în 1984 (18,6 oC). Cele mai călduroase veri au fost cele din anii: 2003 (22,9
o
C), 2007 (24,2 oC), 2008 (22,8 oC) și 2010 (tot 22,8 oC). De asemenea, o vară extrem de
călduroasă a fost și în anul 2000 (22,9 oC), când de fapt s-a doborât recordul în materie de
temperatură maximă absolută (așa cum vom vedea mai târziu), record care dăinuia la Ploiești
din anul 1945.
Toamna se caracterizează prin temperaturi medii în jurul a 10 oC (mai precis, 10,5 oC,
cu 0,1 oC mai mult decât media anuală). Din 1971 și până în prezent, în funcție de
caracteristicile maselor de aer prezente, au existat în Câmpia Ploieștiului fie toamne
mohorâte, închise și ploioase cu temperaturi de sub 9,5 oC, fie toamne lungi, mai însorite și
călduroase, cu valori termice de peste 11,5 oC.
Toamnele reci s-au manifestat în anii 1971 (9,2 oC), 1972, 1978, 1983, 1995 (9,3 oC)
și, mai ales, în anii 1988 (8,5 oC) și 1997 (9 oC).. Toamnele călduroase au fost prezente în anii
1984, 2004 (11,5 oC), 2010 (11,6 oC ), 2000, 2007 (11,7 oC), 1994 (11,9 oC ) și, mai ales, în
2009 (12,3 oC).
Analiza amplitudinilor termice anuale permite să se constate în ce măsură diferențele
dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și a lunii celei mai reci sunt mai moderate sau
mai pronunțate, deci dacă regiunea în care se află Câmpia Ploieștiului s-a găsit predominant,
în decursul unui an, sub influența unor arii ciclonale sau anticiclonale.
Amplitudinea medie anuală este de 24,9 oC, nefiind nici prea mare, dar nici prea mică,
aceasta și datorită așezării geografice a Câmpiei Ploieștiului, în nordul Câmpiei Române, în
zona de contact cu dealurile subcarpatice.
 Amplitudinea maximă anuală s-a înregistrat destul de recent, în anul 2002 (29, 3 oC),
când temperatura medie a lunii iulie a fost de 24 oC, iar a lunii decembrie (cea mai rece din
acel an) de -5,3 oC.
Amplitudinea cea mai mică a fost înregistrată în anul 1984 (20,5 oC) când temperatura
medie a lunii iulie a atins 19,5 oC, iar cea a lunii decembrie a fost de -1 oC.

IV.1.3 Temperatura maximă absolută lunară și anuală

Fiecare zi, săptămână, decadă, lună, anotimp, an sau alt interval de timp atinge la un
moment dat o valoare maximă a temperaturii aerului care, dacă în alți ani nu este depășită de
alte valori maxime termice, o putem înregistra ca temperatură maximă absolută.
În Câmpia Ploieștiului, temperatura maximă absolută este de 41,2 oC și a fost
înregistrată, la Ploiești, la 5 iulie 2000, doborând vechiul record termic, de 39,4 oC, care
rezista din 10 august 1945 (tabelul nr. 4a și b, figura 12). În cealaltă lună de vară, iunie,
maximul termic absolut s-a înregistrat tot în anul 2000, la jumătatea lunii, pe data de 15.
Recordurile produse în lunile de vară la Ploiești se datorează, în principal, unor invazii de aer
tropical, dar și încălzirii puternice, prin insolație, a suprafețelor active, cauzată de lipsa
vegetației dese arborescente sau lipsei precipitațiilor din lunile iulie și august.

TABEL NR. 4a Temperatura aerului (oC) – maximele și minimele absolute

(1896-1970 și 1971-2011)
Temp.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
extreme
Max. abs.
(1896- 20,5 23,2 26,4 31,7 35,5 33,6 39,0 39,4 38,6 30,2 26,1 19,6 39,4
1970)
Min. abs.
(1896- -30 -28,6 -19,0 -8,0 -1,0 3,7 6,0 5,8 -2,3 -3,9 -13,2 -22,0 -30,0
1970)
Max. abs.
(1971- 16,6 22,4 25,7 30,1 33,6 37,6 41,2 37,9 36,3 33,7 24,6 19,0 41,2
2011)
Data 8/1992 5 VII
18/1993 23/1998 31/1975 6/1998 19/1996 24/2002 5/2000 4/ 1998 15/1987 15/1994 18/1989
producerii 1/1994 2000
Min. Abs.
(1971- -27,3 -26,3 -17,0 -3,0 0,1 4,4 7,4 4,3 -2,7 -6,9 -18,6 -26,6 -27,3
2011)
Data 17/1973 13 I
13/1985 14/1985 1/1986 13/1975 3/1982 15/1993 29/1981 30/1977 30/1997 29/1973 27/2002
producerii 14/1974 1985
 Fig. 12 Temperatura maximă absolută a aerului (oC) – (1971-2011)

În lunile sezonului rece, apariția temperaturilor maxime extreme este datorată unor
încălziri bruște produse ca urmare a pătrunderii în arealul Câmpiei Ploieștiului a unor mase de
aer cald și umed de origine subtropicală (mediteraneană).
Astfel, temperatura maximă absolută a lunii ianuarie, în peste 100 de ani de observații,
(1896-2011) este de 20,5 oC, mai mică decât a lunii februarie (23,2 oC) și mai mare decât a
lunii decembrie (19,6 oC).
Primăvara s-au atins temperaturi maxime absolute de 26,4 oC (în martie), 31,7 oC (în
aprilie) și 35,5 oC (în mai), iar toamna au fost 38,6 oC (în septembrie), 33,7 oC (în octombrie)
și 26,1 oC (în noiembrie).

IV.1.4 Temperatura minimă absolută lunară și anuală

Temperaturile minime absolute se produc ca urmare a advecției unui aer rece care, în
Câmpia Ploieștiului, provine de obicei din prelungirea sud-vestică a maximului barometric
euro-siberian (est-european). Acest aer poate stagna iarna chiar și o săptămână, deoarece
Câmpia Română în anotimpul hibernal funcționează ca o vastă depresiune situată între
Carpați și Balcani, unde aerul rece se acumulează rezultând puternice inversiuni de
temperatură.
Temperatura minimă absolută înregistrată la Ploiești este de -30 oC și datează de la 25
ianuarie 1942 (tabelul nr. 4a, figura 13). În perioada analizată în această lucrare (1971-2011)
temperatura minimă absolută este de -27,3 oC și s-a înregistrat la 13 ianuarie 1985. Această
răcire masivă din iarna anului 1985 a fost declanșată de intensitatea câmpului anticiclonic
rezultat din unirea anticiclonului scandinav cu cel est-european, care a antrenat advecția
aerului rece polar spre țara noastră.

TABEL NR. 4b Temperatura aerului (oC) – maximele și minimele absolute

(2000-2011)
1970-
ANII 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 AN.
2011
Max
41,2 36,9 37,6 37,1 34,2 34,6 35 39,9 37,6 35,9 37,5 35,6 41,2 41,2
abs
10 10 31 19 22 16 24 13 8 VII 5 VII 5 VII
Data 5 VII 24 VI 2 VII
VIII VII VII VIII VII VIII VII VIII 13 IX 2000 2000
Min
-24 -15,8 -26,6 -20,3 -22,5 -20,7 -18,3 -13,1 -17,9 -20 -26 -20 -26,6 -27,3
abs
18 27 14 22 27XII 13 I
Data 26 I 13 I 13 II 8 II 24 I 12 I 26 I 26 I
XII XII XII XII 2002 1985

Revenind la perioada de observații 1896-2011, să trecem în revistă și celelalte

temperaturi minime absolute înregistrate la Ploiești: -28,6 oC (în februarie), -19 oC (în martie),
-8 oC (în aprilie), -1 oC (în mai), 3,7 oC (în iunie), 4,3 oC (în 29 august 1981), -2,7 oC (în 30
septembrie 1977), 6,9 oC (în 30 octombrie 1997), -18,6 oC (în 29 noiembrie 1973) și -23 oC
(în 28 decembrie 1986).
Consecințele temperaturilor minime absolute din intervalul septembrie-mai sunt
similare cu cele ale fenomenelor de îngheț (de care ne vom ocupa în paragraful imediat
următor), deoarece amploarea răcirii determină intensitatea înghețului.

Fig. 13 Temperatura minimă absolută a aerului (oC) – (1971-2011)

 IV.1.5 Numărul zilelor cu îngheț (to min. < 0 oC)

Înghețul reprezintă o particularitate de seamă a regimului termic, pusă în evidență de

scăderea temperaturilor aerului. Acest fenomen este dăunător pentru agricultură, construcții și
alte sectoare de activitate, de aceea cunoașterea datelor de producere a înghețurilor din
anotimpurile de tranziție (înghețuri târzii de primăvară și înghețuri timpurii de toamnă) este
foarte importantă.
La Ploiești, din analiza datelor pe ultimii 40 de ani, se constată că primul îngheț se
produce în medie la 25 octombrie, iar ultimul îngheț la 8 aprilie (tabelul nr. 39).
Data extremă de producere a primului îngheț de toamnă a fost 29 septembrie 1977, iar
cel mai târziu prim îngheț de toamnă s-a produs la 22 noiembrie 1996. Primăvara, cel mai
timpuriu îngheț a avut loc la 18 martie 1990, iar cel mai târziu îngheț a durat până la 28 aprilie
1987. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 106 (tabelul nr. 5, figura 14a), cele mai
multe producându-se în intervalul octombrie-aprilie și, mai ales, în lunile de iarnă (27 de zile
cu îngheț în ianuarie).
TABEL nr. 5 Numărul zilelor cu îngheț (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 27 22 19 2 0 0 0 0 0 0 4 8 82
1972 26 18 18 2 0 0 0 0 0 5 8 23 100
1973 30 22 22 1 0 0 0 0 0 8 22 30 135
1974 31 19 17 4 0 0 0 0 0 4 12 22 109
1975 27 26 16 2 0 0 0 0 0 0 5 21 97
1976 29 27 20 2 0 0 0 0 0 5 6 24 113
1977 27 15 11 2 0 0 0 0 2 3 8 29 97
1978 30 20 11 0 0 0 0 0 0 8 22 25 116
1979 27 23 11 3 0 0 0 0 0 6 9 18 97
1980 31 28 18 2 0 0 0 0 0 2 13 21 115
1981 31 27 11 8 0 0 0 0 0 2 19 19 117
1982 28 27 20 4 0 0 0 0 0 0 19 17 115
1983 24 25 14 1 0 0 0 0 0 6 18 29 117
1984 24 20 10 0 0 0 0 0 0 2 12 26 94
1985 31 28 18 1 0 0 0 0 0 9 10 23 120
1986 22 26 1 0 0 0 0 0 0 1 9 31 90
1987 31 20 25 1 0 0 0 0 0 2 8 24 111
1988 25 23 15 1 0 0 0 0 0 9 29 30 132
1989 29 19 12 1 0 0 0 0 0 2 15 21 99
1990 27 21 14 0 0 0 0 0 0 3 12 20 97
1991 22 18 13 1 0 0 0 0 0 5 11 30 100
1992 29 26 20 2 0 0 0 0 0 2 14 25 118
1993 27 28 20 1 0 0 0 0 0 0 23 24 123
1994 23 19 12 1 0 0 0 0 0 0 18 24 97
1995 29 16 14 6 0 0 0 0 0 2 20 26 113
1996 27 27 25 6 0 0 0 0 0 0 1 18 104
1997 31 23 18 8 0 0 0 0 0 9 11 19 119
1998 27 20 22 1 0 0 0 0 0 0 20 31 121
1999 29 24 17 0 0 0 0 0 0 2 14 22 108
2000 31 26 17 1 0 0 0 0 0 0 0 22 97
2001 25 23 8 3 0 0 0 0 0 4 8 30 101
2002 29 19 8 4 0 0 0 0 0 1 4 27 92
2003 28 29 29 7 0 0 0 0 0 5 4 27 129
2004 29 19 8 3 0 0 0 0 0 0 15 22 96
2005 28 18 21 7 0 0 0 0 0 3 15 24 116
2006 28 25 18 0 0 0 0 0 0 1 14 27 113
2007 26 19 12 3 1 0 0 0 0 2 19 24 106
2008 30 21 6 0 0 0 0 0 0 0 14 16 87
2009 22 17 15 1 0 0 0 0 0 2 8 17 82
2010 24 19 15 1 0 0 0 0 0 7 4 25 88
2011 25 28 17 3 0 0 0 0 0 9 22 22 126
1971-
27 22 16 2 0 0 0 0 0 3 13 23 106
2011

Înghețul este deosebit de periculos pentru culturile agricole, devenind un fenomen

climatic de risc atunci când, în extrasezon, se produce cu 2-3 săptămâni mai devreme toamna
(sau mai târziu primăvara) comparativ cu datele medii sau atunci când sunt însoțite și de alte
fenomene meteorologice de iarnă (lapoviță, ninsoare etc.).
Anii când în Câmpia Ploieștiului s-a produs numărul cel mai mare de zile cu îngheț,
datorită unei îndelungate activități anticiclonale de origine continentală, au fost 1973 (135 de
zile) și 1988 (132 de zile).
Fig. 14a Numărul mediu al zilelor cu îngheț (1971-2011)
 Fig. 14b Numărul mediu al zilelor cu îngheț (1896-2011)

TABEL nr. 6 Numărul mediu al zilelor cu îngheț (1896-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1896-
28 23 18 4 0 0 0 0 0 2 9 22 106
1970
1971-
27 22 16 2 0 0 0 0 0 3 13 23 89
2011
1896-
28 23 17 3 0 0 0 0 0 3 11 23 98
2011

IV.1.6 Numărul zilelor de iarnă ( to max. < 0 oC)

Zilele de iarnă sunt considerate acelea în care temperatura maximă a aerului nu

depășeșete valoarea maximă de 0 oC. Ele se înregistrează nu numai în anotimpul hibernal,
cum ar fi normal, ci și la sfârșitul lunii noiembrie sau în martie.
În Câmpia Ploieștiului, numărul mediu al zilelor de iarnă este mai mic decât al celor
cu îngheț, fiind de 21 de zile (tabelul nr. 7, figura nr. 15a). Maximul este în ianuarie (8 zile),
tot în această lună înregistrându-se și recordul în această privință (21 de zile, în anul 1985).
Tot 21 de zile s-au înregistrat și în 1975, însă, în luna decembrie.
 TABEL nr. 7 Numărul zilelor de iarnă (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 7 1 3 0 0 0 0 0 0 0 0 1 12
1972 13 6 3 0 0 0 0 0 0 0 0 5 27
1973 9 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 10 22
1974 14 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16
1975 2 4 0 0 0 0 0 0 0 0 5 21 32
1976 5 15 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 23
1977 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 8
1978 9 5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 19
1979 11 4 0 0 0 0 0 0 0 0 2 2 19
1980 16 6 1 0 0 0 0 0 0 0 0 3 26
1981 7 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 12
1982 15 8 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 25
1983 3 7 1 0 0 0 0 0 0 0 2 7 20
1984 3 6 0 0 0 0 0 0 0 0 3 11 23
1985 21 19 3 0 0 0 0 0 0 0 3 3 49
1986 2 17 2 0 0 0 0 0 0 0 0 8 29
1987 19 3 13 0 0 0 0 0 0 0 0 8 43
1988 4 2 0 0 0 0 0 0 0 0 3 4 13
1989 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 4
1990 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 10
1991 2 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 20
1992 7 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 8 17
1993 7 3 3 0 0 0 0 0 0 0 13 2 28
1994 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 7
1995 12 0 2 0 0 0 0 0 0 0 1 12 27
1996 16 11 6 0 0 0 0 0 0 0 0 10 43
1997 10 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2 4 18
1998 3 2 0 0 0 0 0 0 0 0 3 14 22
1999 6 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 11
2000 12 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4 16
2001 7 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 17 26
2002 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 17 30
2003 4 12 1 0 0 0 0 0 0 0 0 5 22
2004 13 3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 18
2005 1 9 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12
2006 12 8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20
2007 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11 12
2008 12 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 17
2009 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 9
2010 14 4 1 0 0 0 0 0 0 0 0 8 27
2011 11 10 1 0 0 0 0 0 0 0 3 0 25
1971-
8 5 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6 21
2011
 Cele mai multe zile de iarnă din afara „anotimpului alb” au existat în anii 1987 (13
zile, în luna martie) și 1993 (tot 13 zile, dar, în noiembrie). Anul cu cele mai multe zile de
iarnă a fost 1985 (49 de zile), iar anul cu cele mai puține, 1989 (numai 4 zile, una în ianuarie
și trei în decembrie).
Fig. 15a Numărul mediu al zilelor de iarnă (1971-2011)

Fig. 15b Numărul mediu al zilelor de iarnă (1896-2011)

 TABEL nr. 8 Numărul mediu al zilelor de iarnă (1896-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1896-
11 6 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6 25
1970
1971-
8 5 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6 21
2011
1896-
9 6 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6 23
2011

Data medie de apariție a primei zile de iarnă este, în Câmpia Ploieștiului, 10

decembrie, iar a ultimei zile de iarnă la 14 februarie (tabelul nr. 12). În ceea ce privește datele
extreme, 3 noiembrie 1979 a fost cea mai timpurie zi de iarnă, iar 14 martie 1987-cea mai
târzie.

IV.1.7 Numărul zilelor de vară (to max. > 25 oC)

De obicei între lunile aprilie și octombrie, când peste teritoriul României invadează
mase de aer tropical continentale, temperaturile maxime ale aerului pot atinge 25 oC. Ziua
când se atinge sau se depășește această temperatură este o zi de vară.
În Câmpia Ploieștiului se înregistrează în medie circa 93 de zile de vară (tabelul nr. 9),
cele mai multe fiind în iulie, 26 de zile (fig. 16a), iar cele mai puține în aprilie, o zi. Au fost
trei cazuri când, prima zi de vară și-a făcut apariția chiar din luna martie. Astfel de cazuri s-au
văzut numai în anii 1975 (în ultima zi a lunii), 1994 și 1990 (pe 23 martie, cel mai timpuriu
caz de până acum).
TABEL nr. 9 Numărul zilelor de vară (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 0 0 0 0 11 18 20 27 5 0 0 0 81
1972 0 0 0 1 11 22 25 18 6 0 0 0 83
1973 0 0 0 1 10 15 22 20 11 3 0 0 82
1974 0 0 0 2 19 22 27 14 0 0 0 0 84
1975 0 0 1 3 12 22 26 26 23 1 0 0 114
1976 0 0 0 2 4 11 27 6 8 2 0 0 60
1977 0 0 0 1 7 18 29 22 12 0 0 0 89
1978 0 0 0 0 2 13 25 21 6 2 0 0 69
1979 0 0 0 1 16 26 18 18 17 1 0 0 97
1980 0 0 0 0 1 15 23 17 5 0 0 0 61
1981 0 0 0 0 3 24 24 21 9 3 0 0 84
1982 0 0 0 0 15 21 19 1 0 0 0 0 56
1983 0 0 0 6 16 13 30 18 15 1 0 0 99
1984 0 0 0 0 6 11 18 17 19 5 0 0 76
1985 0 0 0 1 19 15 23 28 12 2 0 0 100
1986 0 0 0 3 14 17 22 30 18 2 0 0 106
1987 0 0 0 0 3 21 28 25 22 0 0 0 99
1988 0 0 0 0 8 14 30 26 12 0 0 0 90
1989 0 0 0 1 7 17 28 27 7 0 0 0 87
1990 0 0 1 0 12 20 26 30 6 6 0 0 101
1991 0 0 0 0 3 19 28 20 9 4 0 0 83
1992 0 0 0 6 15 29 31 9 1 0 0 0 91
1993 0 0 0 0 7 16 25 13 9 0 0 0 70
1994 0 0 1 0 14 18 27 4 0 0 0 0 64
1995 0 0 0 1 8 26 30 27 10 2 0 0 104
1996 0 0 0 4 18 23 24 24 1 0 0 0 94
1997 0 0 0 0 18 21 22 22 4 4 0 0 91
1998 0 0 0 4 8 25 26 28 2 0 0 0 93
1999 0 0 0 0 8 25 30 22 12 5 0 0 102
2000 0 0 0 8 20 21 27 30 10 0 0 0 116
2001 0 0 0 0 9 17 30 22 13 6 0 0 97
2002 0 0 0 0 15 23 30 31 13 1 0 0 113
2003 0 0 0 1 26 29 30 30 6 3 1 0 126
2004 0 0 0 0 4 20 26 28 13 0 0 0 91
2005 0 0 0 0 11 17 26 25 14 2 0 0 95
2006 0 0 0 0 8 15 28 28 13 5 0 0 97
2007 0 0 0 0 20 29 31 30 7 2 0 0 119
2008 0 0 0 1 14 26 29 31 12 1 0 0 114
2009 0 0 0 2 18 24 30 28 18 4 0 0 124
2010 0 0 0 0 10 23 30 29 14 0 0 0 106
2011 0 0 0 0 14 23 29 30 25 5 0 0 126
1971-
0 0 0 1 11 20 26 23 10 2 0 0 93
2011

Fig. 16a Numărul mediu al zilelor de vară (1971-2011)

 Fig. 16b Numărul mediu al zilelor de vară (1896-2011)

TABEL nr. 10 Numărul mediu al zilelor de vară (1896-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1896-
0 0 0 2 10 19 27 26 14 1 0 0 99
1970
1971-
0 0 0 1 11 20 26 23 10 2 0 0 93
2011
1896-
0 0 0 1 11 20 27 24 12 2 0 0 96
2011

În medie, prima zi de vară, în acest spațiu al Câmpiei Ploieștiului, își face simțită
prezența în jurul datei de 26 aprilie, iar ultima zi de vară, aproximativ la 25 septembrie
(tabelul nr. 13). Cea mai târzie zi de vară, în ultimii 40 de ani, a fost la 1 noiembrie 2003. De
altfel, după anul 2000 au fost și cei mai numeroși ani cu cele mai multe zile de vară: 2003
(126 zile), 2007 (119 zile), 2009 (124 zile) și 2011 (126 zile). Anii cu cele mai puține zile de
vară au fost 1976 (60 de zile) și 1980 (61 de zile).

IV.1.8 Numărul zilelor tropicale (to > 30 oC)

Câmpia Ploieștiului are o poziție geografică favorabilă pentru pătrunderea unor mase
de aer tropical (fierbinte și uscat) dinspre nordul Africii sau SV Asiei, dar și a unei mase de
aer foarte cald, continental, dinspre Câmpia Rusă sau Siberia, acestea fiind responsabile, în
majoritatea cazurilor, de atingerea (și depășirea) în unele zile, a unor temperaturi maxime de
30 oC. Aceste zile sunt numite tropicale. Ele sunt, în medie, la Ploiești și în Câmpia
Ploieștiului, de 28 pe an (tabelul nr. 11a), recordul fiind atins în anul 2007 - cel mai călduros
al perioadei analizate (72 zile tropicale). În acel an, zilele tropicale au fost 8 (în mai), 19 (în
iunie), 27 (în iulie) și 18 (în august). Anul cu cele mai puține zile tropicale a fost 2003 (numai
3 zile: 2 în iulie și 1 în august).
TABEL nr. 11a Numărul zilelor tropicale (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 0 0 0 0 1 5 9 0 0 0 0 0 15
1972 0 0 0 0 0 6 13 10 0 0 0 0 29
1973 0 0 0 0 0 6 4 3 0 0 0 0 13
1974 0 0 0 0 0 0 9 10 0 0 0 0 19
1975 0 0 0 0 0 6 3 3 1 0 0 0 13
1976 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 0 0 5
1977 0 0 0 0 2 0 8 10 0 0 0 0 20
1978 0 0 0 0 0 0 4 4 0 0 0 0 8
1979 0 0 0 0 0 6 3 4 0 0 0 0 13
1980 0 0 0 0 0 2 6 5 0 0 0 0 13
1981 0 0 0 0 0 7 3 10 1 0 0 0 21
1982 0 0 0 0 0 6 4 2 0 0 0 0 12
1983 0 0 0 0 2 3 6 3 2 0 0 0 16
1984 0 0 0 0 0 0 5 1 2 0 0 0 8
1985 0 0 0 0 1 2 9 11 4 0 0 0 27
1986 0 0 0 0 1 3 4 18 5 0 0 0 31
1987 0 0 0 0 0 9 16 6 7 0 0 0 38
1988 0 0 0 0 0 0 17 13 0 0 0 0 30
1989 0 0 0 0 0 10 18 0 0 0 0 0 28
1990 0 0 0 0 1 4 11 11 3 0 0 0 30
1991 0 0 0 0 0 1 12 6 0 0 0 0 19
1992 0 0 0 0 0 7 27 1 0 0 0 0 35
1993 0 0 0 0 6 13 13 2 0 0 0 0 34
1994 0 0 0 0 7 8 9 13 9 0 0 0 46
1995 0 0 0 0 0 0 14 8 0 0 0 0 22
1996 0 0 0 0 2 10 14 6 0 0 0 0 32
1997 0 0 0 0 3 7 3 1 0 0 0 0 14
1998 0 0 0 0 0 0 6 18 19 0 0 0 43
1999 0 0 0 0 0 10 15 10 1 0 0 0 36
2000 0 0 0 0 1 14 16 21 1 0 0 0 53
2001 0 0 0 0 0 2 22 24 2 2 0 0 52
2002 0 0 0 0 3 10 15 2 0 0 0 0 30
2003 0 0 0 0 0 0 2 1 0 0 0 0 3
2004 0 0 0 0 0 1 10 8 0 0 0 0 19
2005 0 0 0 0 3 4 7 5 1 0 0 0 20
2006 0 0 0 0 2 9 12 11 2 2 0 0 38
2007 0 0 0 0 8 19 27 18 0 0 0 0 72
2008 0 0 0 0 1 11 17 27 5 0 0 0 61
2009 0 0 0 2 8 18 17 2 0 0 0 0 47
2010 0 0 0 0 0 8 16 28 1 0 0 0 53
2011 0 0 0 0 0 8 15 13 7 0 0 0 43
1971-
0 0 0 0 1 6 11 9 1 0 0 0 28
2011

În ansamblu, cele mai numeroase zile tropicale sunt în luna iulie („luna lui Cuptor”),
11 zile (figura 17a), deși recordul de 27 de zile îl deține luna august a anului 2008. Zile
tropicale s-au înregistrat la Ploiești și în luna mai (cele mai multe, 8 zile, fiind în anii 2007 și
2009) și chiar în aprilie (6 aprilie 2009 fiind considerată cea mai timpurie). De asemenea, zile
tropicale au fost și în septembrie (19 zile în 1998) și chiar în octombrie (2001, 2006 – 6
octombrie fiind cea mai târzie).
Fig. 17a Numărul mediu al zilelor tropicale (1971-2011)

Fig. 17b Numărul mediu al zilelor tropicale (1971-2000 și 2001-2011)

 TABEL nr. 11b Numărul mediu al zilelor tropicale (1971-2000 și 2001-2010)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971-
0 0 0 0 1 6 11 9 1 0 0 0 28
2000
2001-
0 0 0 0 2 8 12 12 2 0 0 0 36
2011

În medie, în zona Câmpiei Ploieștiului, prima zi tropicală poate apare în jurul datei de
26 mai, iar ultima zi cam pe la 30 august (tabelul nr.14).

TABEL nr. 12 Prima și ultima zi de iarnă (date medii și extreme):

1971-1 august 2000

DATE MEDII DATE EXTREME

Prima zi de iarnă Ultima zi de iarnă Prima zi de iarnă Ultima zi de iarnă

cea mai cea mai târzie cea mai cea mai

timpurie timpurie târzie

10 XII 14 II 3 XI 1979 18 I 1975 16 I 1990 14 III 1987

TABEL nr. 13 Prima și ultima zi de vară (date medii și extreme):

1971-1 august 2000

DATE MEDII DATE EXTREME

Prima zi de vară Ultima zi de vară Prima zi de vară Ultima zi de vară

cea mai cea mai târzie cea mai cea mai

timpurie timpurie târzie

26 IV 25 IX 23 III 1990 30 V 1974 1 IX 1996 18 X 1973

TABEL nr. 14 Prima și ultima zi tropicală (date medii și extreme):

1971-1 august 2000

DATE MEDII DATE EXTREME

Prima zi tropicală Ultima zi tropicală Prima zi tropicală Ultima zi tropicală

cea mai cea mai târzie cea mai cea mai

timpurie timpurie târzie

26 V 30 VIII 6 IV 1998 16 VII 1973 22 VII 1976 6 X 1984

 IV.2 Temperatura la suprafața solului

Solul este o componentă de bază a suprafeței active. La nivelul suprafeței solului se

produc cele mai importante procese de transformare a energiei radiante în energie calorică.
Suprafața solului este, așadar, sursa de încălzire a aerului din timpul zilei ( de dezvoltare a
convecției termice), domeniul de interferență a proceselor fizice care se produc în atmosfera
inferioară cu cele biotice care au loc în sol.

IV.2.1 Temperatura medie anuală și lunară

În Câmpia Ploieștiului, temperatura medie anuală de la suprafața solului este de 11,6

o
C (cu 1,2 oC mai mare decât cea a aerului). Ea nu a fost mai mică de 10,1 oC (în anul 1985) și
nu a depășit 14,1 oC (în anul 2007).
Cele mai mici temperaturi medii anuale se înregistrează în ianuarie (între -8,2 oC în
1985 și 1,9 oC în 2007), media fiind de -2,3 oC. Această valoare este mai scăzută, cu aproape 1
o
C, față de cea a temperaturii aerului datorită inversiunilor de temperatură care stimulează
răcirea radiativă (figura 9).
Din februarie, odată cu creșterea bilanțului radiativ și a celui caloric, temperatura pe
suprafața solului începe să crească. Din martie (cu două excepții) toate mediile lunare devin
pozitive. Excepțiile respective s-au constatat în anii 1987 (-0,2 oC) și 1996 (-0,5 oC) când și în
aer valorile medii au fost negative.
În aprilie se produce un salt termic important, media plurianuală fiind de 12 oC. Din
această lună toate temperaturile de pe sol sunt mai mari decât cele din aer.

Tabel nr. 15a TEMPERATURA LA SUPRAFAȚA SOLULUI (OC) – Mediile lunare și

anuale (1971-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1971 0,5 1,4 3,3 11,6 18,8 23,9 23,4 24,7 15,8 8,6 3,9 1,0 11,4
1972 -2,6 2,3 5,3 14,6 19,5 25,2 25,9 22,9 15,5 8,2 4,8 0,1 11,6
1973 -3,9 1,0 2,2 12,1 18,8 22,0 25,0 22,8 19,6 11,0 1,0 -5,2 10,5
1974 -5,0 1,2 5,2 9,6 17,0 21,9 23,9 25,3 18,8 11,2 3,9 1,2 11,2
1975 0,1 -0,9 7,0 13,4 19,2 23,3 24,4 23,8 20,2 10,9 1,7 -0,6 11,9
1976 -1,8 -4,7 3,6 12,4 18 20,1 24,3 19,2 16,9 10,5 6,4 0,2 10,4
1977 -2,3 3,4 6,4 12,1 19,4 21,7 26,0 23,7 16,5 10,0 7,0 -5,0 11,6
1978 -3,5 -1,4 5,8 11,6 16,1 22,2 25,0 23,0 16,4 10,8 3,2 -0,2 10,7
1979 -4,7 -0,3 7,0 10,6 20,3 24,2 22,3 22,8 18,8 8,7 5,0 1,9 11,4
1980 -5,6 -0,5 3,2 10,6 15,8 22,0 24,2 21,5 17,8 12,0 3,9 -0,7 10,3
1981 -3,1 -2,6 6,7 10,6 18,2 26,0 24,9 23,9 18,6 12,4 3,7 1,2 11,7
1982 -3,1 -1,9 4,5 10,1 19,2 23,2 22,7 23,2 21,0 12,6 3,5 2,4 11,4
1983 0,1 -2,7 6,1 14,4 20,9 21,5 25,0 22,4 18,2 10,0 0,8 -2,1 11,2
1984 0,3 -0,3 3,9 9,7 19,2 20,7 22,2 18,5 19 13,3 4,0 -1,2 10,8
1985 -8,2 -10,2 0,8 12,9 21,1 22,3 24,8 24,6 17,9 10,3 4,3 1,2 10,1
1986 -0,2 -3,7 3,9 14,8 22,4 23,4 23,2 25,4 19,9 10,3 4,0 -4,7 11,6
1987 -6,0 -2,0 -0,2 9,7 16,6 24,8 26,5 23,1 21,3 9,7 5,5 -0,9 10,7
1988 0,4 -0,7 5,0 10,2 18,6 22,8 28,2 25,3 18,5 9,2 -0,1 -2,2 11,3
1989 -1,1 2,1 7,5 14,4 17,2 22,1 26,0 25,5 17,2 11,1 3,5 -1,8 12
1990 -4,8 2,6 8,6 11,6 19,2 23,8 26,6 25,5 17,4 11,3 5,3 0,4 12,3
1991 -0,2 -3,9 4,9 10,6 14,9 22,3 24,5 21,5 17,1 10,2 5,0 -4,4 10,2
1992 -3,7 0,4 5,2 11,5 16,9 21,1 24,8 27,8 17,5 10,7 4,5 -1,9 11,2
1993 -3,2 -3,1 1,1 10,1 18,9 22,5 25,1 25,0 16,9 12,6 -0,8 -1,7 10,3
1994 1,6 1,2 7,5 13,4 21,4 24,8 25,3 25,3 22,4 11,0 3,1 -0,4 13
1995 -3,0 3,4 5,3 11,7 17,3 24,0 27,0 24,3 17,2 10,9 0,9 -1,6 11,4
1996 -1,9 -4,2 -0,5 10,5 22,3 26,4 26,4 24,0 15,0 10,8 6,6 0,7 11,3
1997 -4,2 -0,7 5,1 8,2 21,5 24,0 24,8 21,5 16,4 9,1 4,8 0,7 10,9
1998 -0,4 2,2 5,0 13,8 18,6 25,8 27,4 27,2 16,2 11,2 2,8 -7,3 11,9
1999 -0,7 0,8 6,6 12,1 17,1 24,8 26,5 23,3 18,6 11,3 4,1 0,5 12,1
2000 -6,7 0,7 5,3 15,1 22,7 27,0 28,6 27,8 17,6 11,7 8,4 1,4 13,3
2001 1,0 1,8 7,0 12,4 20,0 22,7 28,9 27,9 18,5 13,2 3,4 -3,5 12,8
2002 -2,4 4,1 8,7 10,4 22,8 25,1 26,4 22,8 16,9 10,4 6,1 -5,7 12,1
2003 -2,6 -4,7 2,7 10,7 23,1 26,7 26,7 26,7 17,1 10,0 5,8 -0,4 11,8
2004 -2,3 0,3 6,5 13,2 17,4 21,5 24,6 22,4 18,4 11,6 5,9 1,0 11,7
2005 0,4 -2,9 3,4 11,4 18,8 21,2 24,3 23,9 18,6 10,9 4,8 0,4 11,3
2006 -4,2 -0,9 4,5 13,6 19,5 23,8 25,8 25,2 18,9 13,4 5,7 0,4 12,1
2007 1,9 3,5 8,0 14,8 24,1 27,2 31,0 26,5 17,8 12,1 3,0 -0,3 14,1
2008 -2,3 1,9 8,5 13,2 17,5 23,4 24,2 26,4 17,2 12,4 5,1 2,0 12,5
2009 -0,4 2,1 5,3 12,9 19,5 23,0 26,3 24,6 19,0 11,4 6,2 0,4 12,5
2010 -3,5 -0,8 4,5 12,7 18,7 23,0 24,6 26,9 18,2 8,2 8,1 -0,6 11,7
2011 -2,3 -2,1 5,1 11,8 18,1 22,5 24,9 23,8 21,5 8,8 1,6 1,4 11,3
1971-
2011 -2,3 -0,5 5,0 12,0 19,2 23,4 25,4 24,2 18,1 10,8 4,2 -0,8 11,6
sol
1971-
2011
-1,5 -0,1 4,7 10,8 16,4 20,0 21,9 21,3 16,5 10,5 4,5 0,1 10,4
aer

Începând din mai, creșterile lunare devin mai mici, în iulie media ajungând la 25,4 oC,
după care scad cu fiecare lună, la început mai ușor, apoi din ce în ce mai tare, asemănător
mersului lunar al temperaturii aerului. În luna decembrie, media plurianuală este din nou
negativă (-0,8 oC) la Ploiești și mai coborâtă decât cea din aer (0,1 oC), deoarece acum se
intensifică procesul de scurgere a aerului rece dinspre dealuri și munte, ce se canalizează pe
văile Prahovei și Teleajenului și care, mai ales pe timpul nopții, se stratifică la sol.

IV.2.2 Temperatura maximă absolută

Aceasta se înregistrează în cursul unui an în lunile de vară, preponderent în luna iulie,

însă, la Ploiești și în Câmpia Ploieștiului, au fost două cazuri când temperatura maximă a fost
atinsă mai devreme (pe 20 mai 1983) sau mai târziu (16 septembrie 1986). Recordul din
ultimii 40 de ani (observații până la 31 decembrie 2011) este de 65 oC și s-a înregistrat la 30
iunie 1990.
Fig. 18 Temperatura maximă absolută la suprafața solului (oC) – (1971-2011)

Fig. 19 Temperatura minimă absolută la suprafața solului (oC) – (1971-2011)

IV.2.3 Temperatura minimă absolută

Cu mici excepții, aceasta se produce în lunile de iarnă, mai ales în ianuarie. La 26

ianuarie 2000, pe suprafața solului din Câmpia Ploieștiului au fost nu mai puțin de – 33,4 oC,
acesta fiind și recordul din ultimii 40 de ani (tabelul nr. 15 a și b).
 Tabel nr. 15b TEMPERATURA LA SUPRAFAȚA SOLULUI (OC)– Mediile pe
anotimpuri; amplitudinile anuale; maximele și minimele absolute (1971-2011)

Max
ANII I P V T AMPL. Data Min abs Data
abs
1971 1,1 11,2 24,0 9,4 24,2 56,8 8 VIII -14,3 28 II
1972 -0,4 13,1 24,7 9,5 28,5 58,5 17 VI -19,5 17 I
1973 -0,9 11,0 23,3 10,5 30,2 56,2 17 VII -24,8 26 I
1974 -3,0 10,6 23,7 11,3 30,3 57,3 2 VIII -21,2 15 I
1975 0,1 13,2 23,8 10,9 25,3 58,0 17 VII -24,8 27 XI
1976 -2,4 11,3 21,2 11,3 29,0 55,5 4 VII -23,5 8 II
1977 0,4 12,6 23,8 11,2 31,0 57,4 1 VIII -24,0 12 XII
26 VII și
1978 -3,3 11,2 23,4 10,1 28,5 56,0 -25,0 21 I
4 VIII
1979 -1,7 12,6 23,1 10,8 28,9 55,2 9 VI -28,4 4I
1980 -1,4 9,9 22,6 11,2 29,8 55,8 26 VI -29,0 14 I
1981 -2,1 11,8 24,9 11,6 29,1 57,0 10 VI -26,2 8I
1982 -1,3 11,3 23,0 12,4 26,3 57,0 27 VI -19,2 14 I
1983 -0,1 13,8 23,0 9,7 27,7 58,6 20 V -26,6 6 II
1984 -0,7 10,9 20,5 12,1 23,4 51,3 30 VI -15,3 31 XII
1985 -6,5 11,6 23,9 10,8 35,0 58,0 31 VII -32,3 31 I
24 VIII
1986 -0,9 13,7 24,0 11,4 30,1 53,5 -30,1 5 II
și 16 IX
1987 -4,2 8,7 24,8 12,2 32,5 60,0 16 VI -29,2 31 I
1988 -0,4 11,3 25,4 9,2 30,4 63,4 6 VII -23,0 3 II
1989 -0,4 13,0 24,5 10,6 27,8 60,2 12 VII -20,5 12 XII
1990 -1,3 13,1 25,3 11,3 31,4 65,0 30 VI -22,3 7I
1991 -1,2 10,1 22,8 10,8 28,9 55,7 20 VII -26,4 11 XII
1992 -2,6 11,2 24,7 10,9 31,5 57,3 11 VIII -22,1 22 I
1993 -2,7 10,0 24,2 9,6 28,3 58,6 24 VIII -22,0 10 III
1994 0,4 14,1 25,1 12,2 25,7 61,0 29 VI -10,2 4 XII
14 VII și
1995 0,0 11,4 25,1 9,7 30,0 59,9 -18,2 19 I
16 VII
1996 -2,6 10,8 25,6 10,8 30,6 58,8 4 VIII -27,6 27 XII
1997 -1,4 11,6 23,4 10,1 29,0 63,8 4 VII -15,7 14 I
1998 0,8 12,5 26,8 10,1 34,7 56,5 5 VIII -24,5 26 XII
1999 -2,4 11,9 24,9 11,3 27,2 55,8 8 VII -12,5 2 II
2000 -4,4 14,4 27,8 12,6 35,3 62,5 15 VI -33,4 26 I
2001 -0,2 13,1 26,5 11,7 32,4 60,0 3 VIII -18,2 18 XII
26 XII și
2002 -1,3 14,0 24,8 11,1 32,1 57,0 23 VI -30,1
27 XII
2003 -2,6 12,2 26,7 11,0 31,4 60,0 24 VI -19,6 14 I
2004 -0,3 12,4 22,9 12,0 26,9 50,0 19 VII -24,8 13 II
2005 -0,7 11,2 23,1 11,4 27,2 58,3 31 VII -27,2 6 II
2006 -1,6 12,5 24,9 12,7 30,0 61,0 19 VIII -19,8 26 I
2007 1,7 15,6 28,2 11,0 31,3 62,2 19 VI -12,9 23 XII
2008 0,6 13,1 24,7 11,6 28,7 47,9 24 VI -20,2 16 II
2009 0,7 12,7 24,6 12,2 26,7 47,1 25 VII -23,0 21 XII
2010 -1,6 12,0 24,8 11,5 30,4 49,6 15 VI -30,7 26 I
2011 -1,0 11,7 23,7 10,6 27,2 55,5 9 VII -24,8 26 I
1971- 30 VI 26 I
-1,3 12,1 24,3 11,0 29,4 65,0 -33,4
2011 1990 2000
 IV.3 Presiunea atmosferică

Este un element climatic care, în Câmpia Ploieștiului, datorită condițiilor geografice

locale (diferență mică de altitudine), variază destul de puțin. Cele mai însemnate variații de
presiune se produc numai în cazul invaziilor succesive ale maselor de aer cu caracteristici
diferite.
Presiunea atmosferică medie anuală la Ploiești este de 996 mb (milibari) sau 747 mm
coloană de mercur (deoarece 1 mb = 0,75 mmHg).
Maximul de presiune atmosferică se produce în luna ianuarie datorită unei intense
activități anticiclonale de origine est-europeană. Media multianuală a acestei luni este de
998,9 mb (tabelul nr. 16a). În anul 1989 s-a înregistrat în zona analizată cea mai mare valoare
medie a lunii ianuarie (1007,9 mb), recordul fiind de 1010,8 mb (în decembrie 1972). Tot în
ianuarie s-a produs și maxima barică la Ploiești, de 1026,4 mb (pe 5 ianuarie 1993).

Tabel nr. 16a PRESIUNEA ATMOSFERICĂ (mb) – Mediile lunare și anuale

(1971-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1971 999,1 993,6 992,4 994,0 992,8 991,0 993,5 995,1 998,4 1002,8 996,6 1000,3 995,8
1972 1004,5 1001,9 999,3 988,4 992,8 992,5 991,4 992,8 996,4 997,4 997,2 1010,8 997,0
1973 1004,7 989,8 998,6 990,6 994,6 995,2 990,2 997,4 997,3 998,3 998,0 997,0 996,0
1974 1004,2 995,9 1000,6 992,4 989,8 990,0 992,4 995,2 995,0 991,3 998,0 996,8 995,1
1975 998,8 1002 991,8 991,0 992,0 991,2 991,9 993,8 998,9 999,6 1000,9 1000,6 996,0
1976 990,6 1005,7 997,5 991,7 994,6 995,3 991,6 995,0 994,5 997,7 998,6 994,4 995,6
1977 999,4 992,6 1000,2 990,8 995,0 991,4 991,0 992,3 998,6 1001,8 992,6 1001,4 995,6
1978 998,3 991,9 992,7 990,2 992,1 991,8 994,0 995,6 992,4 1000,2 1005,3 993,8 994,9
1979 992,0 995,8 993,3 991,3 995,8 994,5 994,6 992,5 998,0 1000,2 996,8 996,2 995,1
1980 997,7 1001,2 994,2 991,4 991,2 990,4 990,6 994,2 998,6 994,7 996,2 995,2 994,6
1981 993,8 997,4 993,1 994,9 993,9 993,9 993,2 995,3 997,3 996,1 996,3 986,7 994,3
1982 999,2 1002,2 998,3 991,9 998,1 993,0 993,1 994,1 999,5 998,5 1002,4 995,6 997,2
1983 999,2 995,7 996,1 992,8 991,3 994,7 992,5 994,9 996,7 1000,6 998,4 1000,4 996,1
1984 994,8 1001,5 993,8 993,9 990,4 993,3 994,2 995,5 992,7 999,9 999,7 1005,0 996,2
1985 994,5 996,7 1000,1 990,4 991,4 990,7 995,0 993,6 997,9 1002,7 996,7 998,0 995,6
1986 991,8 996,2 1001,2 991,8 996,9 991,5 994,1 994,2 998,3 1000,6 1004,4 997,7 996,6
1987 995,5 997,0 996,0 995,3 990,7 993,8 994,0 994,0 997,2 1003,9 996,2 998,9 996,0
1988 998,2 994,5 988,4 995,2 994,5 989,6 993,4 993,8 996,1 1001,7 999,6 996,2 995,1
1989 1007,9 1002,2 995,4 992,1 995,6 991,6 996,1 992,1 995,7 998,4 997,3 998,3 996,9
1990 1004,6 997,5 1002,8 992,5 996,7 992,6 994,2 996,8 994,2 999,1 994,9 999,3 997,1
1991 1003,7 997,7 999,5 994,3 990,9 992,8 992,6 995,0 998,2 998,4 999,9 1001,3 997,0
1992 1004,8 999,5 996,9 992,5 997,9 991,3 995,0 995,8 999,0 992,9 997,0 1003,0 997,1
1993 1004,3 1003,0 997,2 993,4 993,0 993,3 994,2 996,4 994,9 1000,6 1006,2 995,0 997,6
1994 995,4 999,8 997,3 991,4 992,4 993,8 994,2 993,4 996,1 999,8 1000,0 1001,7 996,3
1995 997,7 996,0 993,1 992,5 993,9 992,1 994,0 992,0 993,5 1004,2 996,0 1001,7 995,6
1996 1002,7 995,3 998,0 995,3 991,4 996,2 994,9 994,6 990,5 998,8 996,3 996,5 995,9
1997 1003,2 1001,3 998,9 991,7 994,2 991,7 991,2 993,8 999,7 996,2 996,5 995,3 996,1
1998 998,3 1002,1 996,5 989,9 993,2 994,1 991,0 995,2 994,2 996,6 998,1 1002,5 996,0
1999 997,9 990,0 994,2 992,9 996,4 993,7 992,7 993,5 995,4 998,9 1001,1 994,8 995,1
2000 999,4 995,5 995,8 990,0 995,9 996,7 990,0 996,3 995,7 1001,9 997,7 997,1 996,3
2001 1000,9 995,9 991,4 991,4 994,3 991,4 992,5 995,2 992,3 1001,2 996,1 999,6 995,2
2002 1003,3 996,6 995,3 995,2 995,2 994,7 992,5 992,7 994,0 994,9 995,6 1001,6 996,0
2003 995,0 1000 1000,2 994,7 995,5 994,2 992,2 994,6 998,8 994,5 1001,9 999,9 996,8
2004 990,5 995,6 999,9 994,4 992,1 999,4 993,5 991,9 997,9 998,4 996,2 999,8 995,4
2005 996,1 994,4 994,7 993,6 993,7 994,0 992,6 993,1 997,4 1002,4 999,2 995,1 995,5
2006 1004,8 993,9 989,3 992,7 994,6 995,3 996,5 989,2 996,9 997,7 997,8 1005,4 996,2
2007 995,2 993,9 995,7 996,8 990,4 991,3 991,8 991,8 995,0 999,5 995,4 1001,1 994,8
2008 1003,3 1004,6 986,3 989,1 993,8 993,5 991,4 993,0 995,0 998,9 998,2 1000,0 995,6
2009 995,4 990,6 990,5 996,4 995,3 991,7 992,4 995,9 997,4 994,9 995,2 990,9 993,9
2010 994,9 988,2 996,2 996,5 989,3 989,5 991,9 991,9 994,2 997,5 990,9 991,9 992,7
2011 999,2 997,9 1001,5 993,9 995,6 992,0 998,9 994,3 996,2 1000,4 1005,7 996,6 996,9
1971-
998,9 997,1 996,0 992,7 993,6 992,9 993,1 994,1 996,2 999 998,2 998,4 995,8
2011

Mersul lunar al presiunii atmosferice (figura 20) ne arată o scădere a acesteia din
februarie (997,1 mb) până în aprilie (992,7 mb) când predomină regimul ciclonal. Urmează
apoi o ușoară creștere în mai (993,6 mb), pentru ca în iunie presiunea să scadă din nou până la
992,9 mb. Începând cu luna iulie (993,1 mb), presiunea urcă din nou până în luna octombrie
(999 mb) când se manifestă iarăși activitatea anticiclonală. În lunile noiembrie și decembrie
presiunea mai coboară puțin până la 998,2 mb, pentru a urca din nou în luna ianuarie.
Fig. 20 Presiunea atmosferică (mb) – Mediile lunare multianuale (1971-2011)

Așa cum menționam mai sus, media anuală a presiunii atmoasferice este la Ploiești de
996 mb (mai precis, 995,8 mb). Anul cu cea mai ridicată presiune atmosferică a fost 1993
(997,6 mb), iar cel care a funcționat majoritatea timpului în regim depresionar a fost 2010
(992,7 mb).
Presiunea atmosferică are un rol climatologic important deoarece de ea depind și
celelalte elemente climatice prin faptul că, pe Terra distribuția barică nefiind uniformă,
aceasta tinde să se uniformizeze producând circulația maselor de aer dintr-un loc în altul, cu
schimbări continue de temperatură (mase de aer cald sau aer rece), umezeală (aer uscat sau
umed), nebulozitate, circulație atmosferică, cantități de precipitații, fenomene atmosferice etc.
De asemenea, oscilațiile bruște ale presiunii atmosferice pot influența în mod negativ
echilibrul fiziologic al organismelor vii provocând, de exemplu, unor oameni sensibili crize
astmatice, creșterea tensiunii arteriale etc. (Al. Lungu, 1966).

Tabel nr. 16b PRESIUNEA ATMOSFERICĂ (mb) – Maximele și minimele absolute

(1971-2011)

MAX ABS DATA MIN ABS DATA ANII

1018,9 8I 972,2 1I 1971
1024,3 31 XII 977,3 25 IV 1972
1024,8 1I 961,9 26 II 1973
1013,2 31 I 965,7 7 II 1974
1016,7 17 II 979,2 25 III 1975
1020,7 24 II 958,0 3 XII 1976
1025,8 5I 966,5 27 XI 1977
1015,7 2 XI 969,7 14 XII 1978
1016,9 17 II 968,1 1I 1979
1018,7 24 II 964,6 1I 1980
1012,1 29 I 967,4 5I 1981
1018,7 14 I 971,3 31 III 1982
1018,2 25 I 969,7 29 XI 1983
1015,9 4 XII 968,1 25 I 1984
1016,7 8 III 974,3 3 I și 29 IV 1985
1016,5 9 XII 970,4 20 XII 1986
1015,7 29 X 976,1 21 V 1987
1016,0 11 XI 969,2 31 I 1988
1025,0 11 II 961,6 27 II 1989
1025,2 16 III 965,8 16 II 1990
1016,2 20 I 970,7 16 II 1991
1021,6 22 I 971,5 28 III 1992
1026,4 5I 970,6 23 II 1993
1018,0 6 XI 974,6 6 VI 1994
1019,2 9 XII 973,4 28 III 1995
1013,5 1 II 978,0 8 IX 1996
1022,0 17 XII 973,4 4 XII 1997
1016,0 2 XII 975,3 23 II 1998
1016,9 23 XII 966,0 23 II 1999
1016,9 28 II 969,7 18 I 2000
1018,8 10 XII 971,0 23 IV 2001
1015,7 9I 978,4 24 II 2002
1014,8 10 XII 968,9 5 II 2003
1018,5 21 II 972,5 20 XII 2004
1019,4 8 II 969,5 17 XII 2005
1021,6 24 I 973,6 12 IV 2006
1015,4 17 XII 974,4 23 III 2007
1019,0 5I 962,1 22 XI 2008
1016,2 12 I 969,5 24 I 2009
1017,4 26 I 969,0 1I 2010
1015,5 3 III 971,0 27 XII 2011
1026,4 5 I 1993 958,0 3 XII 1976 1971-2011
 IV.4 Umezeala relativă a aerului

Raportul procentual dintre cantitatea de vapori de apă existentă în aer și cea maximă
corespunzătoare temperaturii de evaporare a aerului, poartă numele de umezeală relativă.
Acest parametru climatic are mare importanță în reglarea evapotranspirației plantelor, precum
și în procesul de formare locală a norilor și a ceții. În Câmpia Ploieștiului, umezeala relativă a
aerului, prin volumul și regimul său, participă activ atât la producerea ceții meteorologice, cât
și, în orașul Ploiești, a ceții urbane. În interiorul orașului are valori mai mici (de până la 5%)
decât în zona înconjurătoare, această diferențiere fiind mai accentuată în perioada rece.
Cauzele principale ale uscăciunii aerului urban constau în temperatura lui mai ridicată și mai
ales în scurgerea rapidă a apelor provenite din precipitații, prin intermediul sistemului de
canalizare. În medie, la Ploiești, doar 1/3 din cantitățile de precipitații căzute se evaporă,
restul se scurge. Existența fântânilor arteziene nu compensează această lipsă și nici stropirea
artificială a străzilor.

IV.4.1 Media anuală și lunară

Valoarea medie plurianuală a umezelii relative, calculată pe baza observațiilor făcute

în ultimii 40 de ani de către Stația meteorologică Ploiești (amplasată în partea de N-NV a
orașului, la marginea perimetrului construit), este de 78 %. Anul cu cea mai ridicată valoare
medie a fost 1984, cu 89 %, iar cel cu cea mai scăzută a fost 2007, cu 66 % (tabelul nr.17).
Alți ani cu peste 85 % medie anuală au mai fost 1982 (86,2 %) și 1985 (85,3 %). De altfel,
perioada 1980-1988 a fost intervalul cel mai lung în care valorile medii anuale ale umezelii
relative nu au coborât sub 79 % în niciunul dintre anii perioadei. Înainte de anul 2000, un
număr de 4 ani s-au caracterizat, însă, prin valori medii ale umezelii de sub 75 %: 1973 (74
%), 1974 (73 %), 1975 (73 %) și 1998 (74 %). După anul 2000, au fost mai mulți ani cu
umezeală relativă de sub 75 %: 2001, 2002, 2003, 2007, 2008 și 2011. Chiar și anul 2000 a
fost unul cu numai 72 % umezeală relativă a aerului.

Tabel nr. 17 UMEZEALA RELATIVĂ (%) – Mediile lunare, anuale și minimele

absolute anuale (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN. MIN. DATA
1971 90 88 80 77 78 70 71 69 80 79 84 84 79 32 19 V
1972 86 89 72 74 74 66 68 78 82 84 83 85 78 18 16 III
1973 84 86 78 70 68 68 68 68 70 68 74 84 74 17 2V
1974 85 88 68 63 70 64 64 58 67 74 85 84 73 22 18 X
1975 86 74 68 64 71 69 70 66 68 76 83 80 73 19 2 IV
1976 76 78 75 72 72 70 68 76 78 82 89 84 77 7 4 IV
1977 82 84 76 70 72 73 66 70 74 79 80 85 76 27 1V
1978 80 89 82 70 72 72 67 67 78 78 81 86 77 27 19 XI
1979 86 79 77 71 64 69 76 77 76 78 86 86 77 23 1 VI
1980 86 90 86 74 78 74 74 80 80 82 90 93 82 31 15 IV
1981 88 88 83 75 75 73 74 72 77 88 85 94 81 33 3 XI
1982 88 85 88 85 79 81 85 89 87 87 88 93 86 24 9 XI
1983 83 85 73 75 71 76 77 79 76 80 86 90 79 29 23 III
1984 94 95 89 82 84 86 87 87 88 88 95 97 89 40 17 IV
1985 96 92 97 79 81 79 78 78 78 80 93 93 85 22 3 VI
1986 93 95 87 69 68 78 79 76 74 79 90 90 82 24 8 IV
1987 94 90 82 76 79 74 72 67 72 83 91 94 81 10 19 IV
1988 96 93 85 84 66 68 65 65 71 75 86 90 79 34 16 X
1989 87 81 72 72 67 71 67 73 81 78 89 83 77 34 27 III
1990 87 83 68 85 79 76 74 69 78 82 82 94 80 30 24 II
1991 88 96 91 85 86 80 72 80 82 80 85 83 84 31 10 VII
1992 73 72 71 74 72 78 71 71 72 83 81 90 76 15 8 XI
1993 81 77 89 79 78 75 74 75 79 86 89 91 81 16 5 II
1994 93 83 77 77 68 70 73 77 74 84 79 88 79 30 18 V
1995 89 86 88 77 82 78 78 80 85 87 90 92 84 43 23 II
1996 95 90 85 72 69 67 69 79 87 86 92 91 82 26 6 IV
1997 89 83 75 77 68 74 76 77 78 80 89 87 79 23 16 XII
1998 83 77 68 68 70 62 64 62 79 83 83 83 74 24 2 IV
1999 89 72 67 71 63 65 70 77 81 84 82 85 76 16 9 VI
2000 87 93 74 68 58 79 58 58 76 74 88 89 72 11 5 VII
2001 80 76 69 71 71 72 68 65 76 75 78 87 74 10 8 III
2002 86 71 59 71 58 64 68 74 76 79 82 86 73 21 26 V
2003 90 82 79 57 53 63 65 62 73 83 87 83 73 16 20 IV
2004 89 79 79 68 69 70 68 71 69 79 83 87 76 22 20 XI
2005 83 86 69 65 69 72 74 77 80 74 86 87 77 23 24 III
2006 84 83 76 69 67 70 63 71 71 77 80 88 75 18 4V
19 VII
2007 74 73 67 51 57 53 41 57 69 75 82 91 66 14 24
VIII
16
2008 86 75 60 71 67 61 56 49 63 77 84 83 69 12
VIII
2009 81 78 69 62 70 69 68 67 69 86 89 92 75 21 20 VI
15
2010 92 93 78 68 75 75 75 67 74 82 87 92 80 23
VIII
22
2011 95 84 73 60 70 68 68 65 61 73 82 87 74 18 IX/18
X
1971- 4 IV
87 84 77 72 71 71 70 71 76 80 85 88 78 7
2011 1976

Din mersul lunar al umezelii relative (figurile 21a și 21b) se observă că, în Câmpia
Ploieștiului, valorile cele mai ridicate se înregistrează în sezonul rece (octombrie-martie),
atunci când temperaturile aerului sunt mai scăzute. În ianuarie, media lunară plurianuală este
de 87 %, apoi scade progresiv până în luna iulie, când se înregistrează 70 %, după care crește
din nou până în luna decembrie, când umezeala relativă este maximă, ajungând la 88 %.
Media maximă lunară a fost atinsă în decembrie (1984), fiind de 97 %. Așadar, mersul lunar
al umezelii relative este invers proporțional cu cel al temperaturii aerului, cu o singură
excepție, luna iunie. În acestă lună se înregistrează un maxim redus al umezelii, întrucât
deasupra României acționează mase de aer dinspre Atlantic și Marea Mediterană. Totuși, în
lunile de vară umezeala relativă a aerului are valorile cele mai mici. De exemplu, în anul
1998, umezeala relativă la Ploiești a avut valori medii lunare cuprinse între 62 % (în iunie și
august) și 64 % (în iulie).
Deficitul de umezeală din timpul verii afectează nu numai culturile agricole din
Câmpia Ploieștiului, ci și chimismul atmosferei orașului Ploiești prin creșterea impurificării
cu praf. Pe de altă parte, umezeala scăzută din timpul verii are și efecte benefice pentru
industria ceramică a orașului Ploiești, favorizând uscarea mai rapidă în aer liber a produselor
înainte de ardere.
FIG. 21a Umezeala relativă a aerului (%) – (1971-2011)

Tabel nr. 18 UMEZEALA RELATIVĂ (%) – Mediile lunare și anuale (1961-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1961-
85 84 77 68 70 69 65 67 70 76 84 89 75
1970
1971-
87 85 79 74 73 73 72 74 78 81 86 88 79
2000
1971-
87 84 77 72 71 72 70 72 76 81 86 89 78
2011
1961-
86 84 78 71 71 71 69 71 75 79 85 89 77
2011
 FIG. 21b Umezeala relativă a aerului (%) – (1961-2011)

IV.4.2 Minima absolută anuală

Este de numai 7 % și s-a înregistrat pe data de 4 aprilie 1976. De altfel, majoritatea

valorilor minime anuale (tabelul nr. 17) le putem găsi în lunile aprilie și mai, când frecvențele
vânturilor (în special ale vânturilor calde și uscate) ating valorile cele mai mari. Aceste
minime nu au depășit valoarea de 43 %, înregistrată la 23 februarie 1995. Ele s-au produs, la
Ploiești și în Câmpia Ploieștiului, în aproape toate lunile anului (fără ianuarie), cele mai multe
în aprilie. Valorile reduse ale umezelii relative în atmosfera orașului Ploiești au avut și un rol
pozitiv pentru populație, plante și animale, deoarece în acest mod unele combinații chimice
periculoase dintre vaporii de apă și gazele emanate (de autovehicule sau obiective industriale)
își reduc intensitatea (I. Gugiuman, M. Cotrău, 1975).

IV.4.5 Nebulozitatea și durata de strălucire a Soarelui

Nenulozitatea reprezintă gradul de acoperire cu nori a bolții cerești. Este un element

climatic important, deoarece prezența norilor, densitatea lor și înălțimea la care se află,
influențează componentele principale ale bilanțului radiativ și caloric al suprafeței terestre și
al stratului inferior de aer.
În cazul existenței norilor, ziua radiațiile solare sunt ecranate, iar noaptea radiația
terestră este diminuată.
 IV.5.1 Nebulozitatea medie lunară și anuală

În Câmpia Ploieștiului, nebulozitatea medie lunară are valorile cele mai ridicate în
perioada noiembrie-mai (între 5,9 și 6,5 zecimi). În lunile ianuarie și februarie, media este de
6,4 zecimi (tabelul nr. 19, figura 22), după care scade treptat până la 4,2 zecimi (în august).
Începând cu luna septembrie, nebulozitatea crește în fiecare lună ajungând la 6,5 zecimi
(valoarea cea mai mare din an) în decembrie.
Tabel nr. 19 NEBULOZITATEA (0-10) – Mediile lunare și anuale (1971-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 7,0 7,8 6,6 5,8 6,1 5,9 5,2 3,4 6,4 3,8 6,0 6,2 5,8
1972 8,0 8,1 4,8 6,9 6,3 4,7 5,8 5,4 7,2 6,4 5,5 6,3 6,3
1973 6,7 7,0 6,9 7,2 6,0 6,6 5,7 5,5 4,4 3,8 4,6 4,8 5,8
1974 6,7 7,4 6,4 7,6 6,3 6,1 4,4 4,0 4,8 5,6 7,0 6,4 6,1
1975 6,0 5,8 6,2 7,0 6,4 5,6 5,0 5,1 3,2 5,7 7,7 5,6 5,8
1976 6,4 5,9 6,6 6,4 5,4 6,2 4,6 6,0 5,0 7,8 8,1 6,3 6,2
1977 5,5 6,6 5,8 6,4 5,4 6,1 4,4 4,4 5,5 3,5 6,1 5,3 5,4
1978 5,0 8,4 7,8 7,3 6,8 5,4 4,4 5,2 5,1 4,0 4,5 7,4 5,9
1979 6,8 7,1 6,1 6,0 5,6 5,0 5,8 5,5 4,4 6,1 7,8 6,4 6,0
1980 7,6 8,0 7,7 5,6 7,6 5,2 4,0 4,5 5,2 4,4 6,8 6,9 6,1
1981 7,2 6,4 6,2 5,5 6,2 4,6 4,4 4,1 5,2 4,5 6,8 6,5 5,6
1982 5,8 6,0 5,8 6,8 5,0 4,6 6,0 4,3 3,0 4,6 4,5 5,9 5,2
1983 5,0 4,7 5,4 5,2 5,0 6,2 5,2 5,4 3,4 3,4 4,4 6,4 5,0
1984 7,6 9,3 8,0 6,4 5,4 4,8 4,8 4,5 3,2 4,5 6,2 7,5 6,0
1985 6,4 5,8 7,1 5,6 4,7 5,6 4,4 3,4 4,0 3,4 7,4 6,8 5,4
1986 6,7 9,1 6,9 4,6 4,0 5,5 5,0 2,2 2,7 5,3 7,2 4,7 5,3
1987 7,3 6,6 6,5 5,8 5,8 4,6 2,8 4,2 3,6 6,5 7,2 7,4 5,8
1988 8,0 6,3 6,8 7,0 8,8 5,8 3,8 2,7 5,3 4,1 6,6 6,1 5,9
1989 3,6 4,8 5,7 6,4 6,2 6,3 5,0 3,9 5,6 4,9 6,0 4,8 5,3
1990 4,2 5,5 3,3 6,3 5,7 4,7 3,9 3,0 4,9 4,4 5,1 8,1 4,9
1991 4,7 6,5 7,0 6,7 6,9 5,2 5,0 5,0 3,7 4,9 6,9 6,3 5,7
1992 5,5 3,8 5,8 5,7 5,3 6,3 4,8 2,1 3,8 6,0 5,6 5,4 5,0
1993 3,1 4,1 6,2 5,6 6,0 4,9 3,6 3,9 3,7 5,7 6,6 5,3 4,9
1994 5,9 6,7 5,4 6,4 5,9 5,1 5,2 3,6 2,5 5,7 4,6 6,7 5,3
1995 7,5 5,2 6,8 6,0 6,5 5,2 4,9 5,2 5,6 5,0 6,7 8,9 6,1
1996 8,8 7,4 7,5 5,9 5,2 4,9 3,4 5,6 7,1 6,6 5,7 8,7 6,4
1997 6,2 4,9 6,0 7,2 4,9 5,3 5,5 6,4 4,9 5,2 7,0 7,3 5,9
1998 5,3 4,9 6,4 6,6 7,1 5,0 4,1 3,4 6,5 5,5 7,5 5,2 5,6
1999 7,9 5,6 5,9 6,6 5,7 5,3 4,4 4,7 5,6 5,6 5,6 5,5 5,7
2000 6,3 5,2 5,3 5,7 3,6 4,3 3,6 3,3 5,6 4,4 6,8 7,0 5,1
2001 7,9 5,8 6,1 5,6 5,5 5,9 3,5 3,7 5,7 4,2 5,8 7,6 5,6
2002 6,2 4,3 5,5 6,9 4,0 4,7 5,0 5,2 6,0 5,5 6,6 6,2 5,5
2003 7,8 6,5 5,8 5,2 3,7 3,9 4,8 3,6 5,2 6,5 6,5 5,7 5,4
2004 7,8 6 6,2 5,6 6 5,6 4,2 4,3 4,3 4,7 6,7 5,8 5,6
2005 6,2 7,6 5,5 5,6 6 4,9 5 4,8 5,3 4,6 6,5 6,3 5,7
2006 6,3 6,6 6,8 6,7 5,8 5,8 4,3 4,2 5 4,7 5,7 5,8 5,6
2007 4,8 6,8 5,7 4,8 5,2 4,3 2,1 4,1 4,5 6,1 6,3 8,6 5,3
2008 7,2 5,4 5,5 7,5 5,6 4,7 4,4 2,5 6,1 4,3 6,2 7,2 5,6
2009 5,9 6,8 6,2 3,2 4 3,5 3,4 3,4 3,6 5,9 5,9 7,6 5,0
2010 8,3 7,5 6,1 6,4 5,9 5,7 5,7 3,5 5,2 6,6 5,4 6 6,0
2011 7 6,3 5,7 6 5,6 5,3 3,6 3,1 3,5 4,7 5,9 6,8 5,3
1971-
6,4 6,4 6,2 6,1 5,7 5,3 4,5 4,2 4,8 5,1 6,2 6,5 5,6
2011

Din mersul lunar al nebulozității se constată un maxim la sfârșitul iernii și începutul

primăverii, precum și în luna decembrie, datorită intensificării activităților ciclonale și
frontale dinspre Marea Mediterană. Maximul din decembrie corespunde și cu frecvența cea
mai mare a norilor stratiformi care ocupă o suprafață apreciabilă din bolta cerească. Minimul
de nebulozitate există pe cerul Câmpiei Ploieștiului în lunile iulie și august, precum și în
septembrie, când predomină timpul stabil anticiclonal. De asemenea minimul din august
corespunde cu frecvența mare a norilor cumuliformi care acoperă bolta cerească pe un areal
redus.
Nebulozitatea medie anuală este la Ploiești de 5,6 zecimi. Din 1971 și până astăzi s-au
înregistrat aici numai 2 ani (1990 și 1993) cu valori medii anuale ale nebulozității de sub 5
zecimi (ambii cu 4,9 zecimi). De altfel, în anul 1993 s-a întâmplat un fapt rar întâlnit până
acum (chiar unic la Ploiești în ultimii 40 de ani), când în luna ianuarie nebulozitatea medie a
fost de numai 3,1 zecimi (cea mai mică din acel an). Pe de altă parte, au existat și ani (6 la
număr) cu o nebulozitate medie de peste 6 zecimi. Recordul îl deține 1996 cu 6,4 zecimi.

FIG. 22 Nebulozitatea (0-10) – (1971-2011)

 Tabel nr. 20 NEBULOZITATEA (0-10) – Mediile lunare și anuale (1961-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1961-
6,8 7,1 6,6 5,8 5,8 5,2 4,2 4 4 4,6 6,5 7,7 5,6
1970
1971-
6,3 6,4 6,5 6,3 5,9 5,4 4,6 4,4 4,7 5,1 6,3 6,4 5,7
2000
1971-
6,4 6,3 6,2 6,0 5,6 5,2 4,4 4,1 4,7 5,0 6,2 6,6 5,6
2011
1961-
6,5 6,6 6,4 6,0 5,8 5,3 4,4 4,2 4,5 4,9 6,3 6,9 5,6
2011

FIG. 23 Nebulozitatea (0-10) – (1961-2011)

În orașul Ploiești nebulozitatea este ușor mai mare decât în zona înconjurătoare.
Influența orașului asupra nebulozității își are originea în supraîncălzirea acestuia în timpul
verii, care provoacă apariția unor curenți ascendenți de convecție termică. Aceștia antrenează
odată cu aerul și nucleii de condensare ce favorizează formarea picăturilor-germen.
Condensarea începe la nivelul unde, datorită răcirii adiabatice, aerul aflat în mișcare
ascendentă atinge temperatura punctului de rouă, rezultând nori cumuliformi de convecție
termică. Aceștia se grupează mai ales deasupra cartierelor aflate în preajma platformelor
industriale, dar și în zona centrală. De asemenea, în timpul iernii, nebulozitatea este mai
ridicată, în special în orele dimineții (7.00-.9.00), datorită faptului că fabricile, uzinele,
termocentrala de la Brazi, dar și autovehiculele în mișcare împrăștie în atmosfera orașului
numeroși nuclei de condensare, care în condițiile unor inversiuni de temperatură, favorizează
formarea cețurilor și a norilor stratiformi ce acoperă total bolta cerească.
 IV.5.2 Numărul mediu al zilelor cu cer senin

Am considerat cer senin, acea zi în care nebulozitatea medie a fost cuprinsă între 0 și
3,5 zecimi. În Câmpia Ploieștiului sunt în medie 103 zile senine (tabelul nr. 21). Cele mai
multe s-au înregistrat în anii 1986 și 1993 (câte 135 de zile), iar cele mai puține (sub 85) în
anii 1976 (84 de zile), 1995 (72 de zile), 2004 (83 de zile) și 2005 (82 de zile).
TABEL NR. 21 Numărul zilelor cu cer senin (nebulozitate 0...3,5) în perioada 1971-2011
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 6 3 5 8 7 8 11 18 6 15 8 6 101
1972 2 2 15 2 6 12 7 10 4 8 9 9 86
1973 7 2 6 3 6,0 3 8 9 15 15 13 10 97
1974 7 3 7 4 6 5 13 17 11 9 4 6 92
1975 8 9 7 4 5 6 9 8 20 9 3 8 96
1976 5 12 8 7 10 3 12 4 7 8 1 7 84
1977 9 5 7 7 10 6 13 11 9 18 4 11 113
1978 13 2 4 1 4 8 11 11 10 14 16 3 97
1979 8 5 7 7 9 10 8 11 14 7 4 7 97
1980 5 2 4 7 2 11 16 11 10 14 6 6 94
1981 2 7 5 8 8 12 12 17 10 13 6 6 106
1982 10 6 9 2 12 13 5 12 18 9 15 7 118
1983 9 9 9 8 7 6 4 7 17 18 15 5 114
1984 5 0 4 5 9 10 13 14 17 12 10 5 104
1985 7 8 6 9 8 7 13 19 13 16 5 6 117
1986 6 1 9 12 16 6 10 23 21 11 6 13 135
1987 3 6 6 6 3 13 22 15 16 7 2 3 102
1988 4 6 5 5 6 4 13 20 10 12 7 6 98
1989 17 12 4 3 5 3 10 17 17 10 9 14 121
1990 13 7 16 5 7 11 15 17 10 17 10 3 131
1991 14 7 8 4 3 10 15 9 13 12 6 6 107
1992 17 18 8 8 8 2 10 23 14 7 6 12 123
1993 17 13 5 9 3 11 18 18 17 10 5 9 135
1994 8 5 8 3 9 11 9 17 24 13 12 9 128
1995 2 7 4 5 6 7 8 9 7 9 7 1 72
1996 3 7 4 8 9 11 19 7 4 5 11 1 89
1997 10 11 9 4 10 12 8 5 11 11 7 5 103
1998 11 11 3 4 3 5 15 19 6 12 5 12 106
1999 5 6 6 5 8 7 16 13 8 9 11 11 105
2000 6 8 8 4 17 14 19 14 4 8 5 2 109
2001 2 10 2 11 2 5 16 12 8 19 10 5 102
2002 6 14 12 2 15 6 8 6 2 9 2 12 94
2003 0 2 10 10 15 8 2 12 10 4 7 12 92
2004 2 4 2 8 3 3 14 12 15 9 4 7 83
2005 6 8 7 6 4 9 12 8 7 8 9 8 82
2006 14 6 0 0 5 0 6 11 8 8 6 15 79
2007 11 2 6 2 6 6 28 15 13 8 8 3 108
2008 4 11 8 0 3 6 8 20 12 10 7 5 94
2009 12 0 2 15 6 3 14 19 8 4 10 2 95
2010 0 6 9 0 3 8 0 17 6 16 8 2 105
2011 8 10 6 5 2 6 15 21 15 15 14 5 124
1971-
7 7 7 6 7 7 12 14 11 11 8 7 103
2011

În cursul unui an, cele mai numeroase zile senine le au, în medie, lunile iulie și august
(12 și, respectiv 14 zile; figura 24a), dar și septembrie-octombrie (câte 11 zile). Celelalte luni
ale anului, cu excepția lui aprilie, au câte 7-8 zile senine. În aprilie sunt numai 5-6 zile cu cer
senin deoarece, în această lună de primăvară, regimul ciclonal este maxim în Câmpia
Română, deci și în Câmpia Ploieștiului. Să ne amintim dintr-un subcapitol anterior că,
presiunea atmosferică în luna aprilie este în medie de numai 992,7 mb, cea mai scăzută din an.
Tipurile de nori caracteristici pentru timpul senin, în cazul în care aceștia există, sunt
norii de tip Cirrus (Ci) de mare altitudine, care apar de obicei la apusul Soarelui. Tot de timp
senin sunt și norii Cumulus (Cu) care se formează vara datorită evaporației intense și se
destramă după câteva ore din cauza procesului de încălzire puternică.
FIG. 24a Numărul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitate 0...3,5) – (1971-2011)

IV.5.3 Numărul mediu de zile cu cer noros

Zilele a căror nebulozitate medie variază între 3,6 și 7,5 zecimi sunt considerate zile
cu cer noros. Acestea sunt, în Câmpia Ploieștiului, în număr mediu de 153 pe an (tabelul nr.
22). Cele mai multe au fost contabilizate la sfârșitul anilor 1983 și 1995 ( câte 177 zile), 2003
(183 zile) și 2004 (189 zile), iar cele mai puține în anii 1986 (119 zile), 1996 (117 zile) și
2005 (106 zile).
 TABEL NR. 22 Numărul zilelor cu cer noros (nebulozitate 3,6...7,5) între 1971-2011
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 9 8 13 12 13 16 10 9 12 11 11 15 139
1972 10 9 5 14 13 13 19 12 10 8 13 9 135
1973 8 13 7 12 17 13 14 17 8 12 8 15 144
1974 7 11 8 7 12 15 13 11 14 14 11 15 138
1975 14 11 12 12 14 19 18 16 8 13 7 14 158
1976 14 4 6 10 12 16 15 19 14 3 9 12 134
1977 13 9 16 9 12 15 15 17 13 16 15 11 161
1978 10 6 8 16 17 16 17 13 13 14 8 13 151
1979 9 9 14 12 14 16 14 8 11 11 9 12 139
1980 7 15 9 17 13 12 10 13 15 11 10 9 141
1981 13 8 14 14 9 12 15 11 13 12 11 14 145
1982 10 13 12 15 12 12 18 14 11 18 3 15 153
1983 16 15 12 17 21 13 24 18 10 8 9 14 177
1984 8 3 3 13 15 17 11 11 13 15 7 9 125
1985 11 11 8 12 21 16 13 10 14 13 7 11 147
1986 11 3 3 14 11 19 17 8 5 9 6 13 119
1987 14 12 13 16 12 11 8 12 10 9 15 13 145
1988 9 15 12 8 15 21 15 10 10 13 12 14 154
1989 11 10 18 16 16 20 14 6 4 15 12 9 151
1990 13 13 13 17 16 14 13 14 14 6 13 6 152
1991 7 8 5 13 15 14 6 18 16 14 10 17 143
1992 15 8 13 15 16 18 17 8 13 17 16 10 166
1993 13 10 16 12 22 14 11 17 9 11 13 15 163
1994 15 11 17 20 15 12 17 12 5 7 14 7 152
1995 14 17 14 17 13 20 19 16 15 16 10 6 177
1996 3 3 10 11 16 12 10 16 12 11 7 6 117
1997 6 13 9 11 16 9 14 13 14 11 7 7 130
1998 11 10 18 15 16 23 11 10 11 10 7 7 149
1999 6 16 16 13 14 20 20 11 13 13 7 11 160
2000 13 16 17 20 11 12 7 15 19 18 10 14 172
2001 11 10 16 15 19 16 15 19 16 10 11 7 165
2002 12 14 12 12 16 10 19 19 16 14 12 5 161
2003 7 13 14 16 18 21 25 18 15 15 11 10 183
2004 7 16 20 15 20 22 17 17 12 17 12 14 189
2005 5 1 11 12 15 11 10 12 7 12 3 7 106
2006 5 10 15 18 19 22 22 18 19 18 15 11 192
2007 12 13 16 22 18 21 3 15 16 12 10 4 162
2008 12 10 16 11 22 18 20 10 8 18 9 11 165
2009 9 9 15 15 18 22 17 12 19 12 10 9 167
2010 7 5 12 20 21 14 22 13 16 3 14 17 164
2011 9 5 25 13 18 20 16 10 16 12 9 9 162
1971-
10 10 13 14 16 16 15 13 12 12 10 11 153
2011
 Cu excepția lunilor august și septembrie, în restul anului numărul mediu al zilelor cu
cer noros este mai mare decât al celor senine. Maximul este în luna iunie, 16 zile noroase
(fig.24b), datorită puternicei convecții termice care duce la formarea norilor cumuliformi,
implicit la sporirea numărului zilelor noroase. Cele mai puține astfel de zile sunt în lunile
noiembrie, ianuarie și februarie (10 zile), când există însă un număr mare de zile cu cer
acoperit.
FIG. 24b Numărul mediu al zilelor cu cer noros (nebulozitate 3,6...7,5) – (1971-2011)

IV.5.4 Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit

Aceste zile au nebulozitatea medie cuprinsă între 7,6 și 10 zecimi. Numărul mediu al
zilelor cu cer acoperit este în Câmpia Ploieștiului de 112 zile (tabelul nr. 23) mai mare decât
al zilelor cu cer senin și mai mic decât cel al zilelor cu cer noros.
TABEL NR. 23 Numărul zilelor cu cer acoperit (nebulozitate 7,6...10) în perioada
1971-2011
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 16 17 13 10 11 6 10 4 12 5 11 10 125
1972 19 18 11 14 12 5 5 9 16 15 8 13 145
1973 16 13 18 15 8 14 9 5 7 4 9 6 124
1974 17 14 16 19 13 10 5 3 5 8 15 10 125
1975 9 8 12 14 12 5 4 7 2 9 20 9 111
1976 12 13 17 13 9 11 4 8 9 20 20 12 148
1977 9 14 8 14 9 9 3 3 8 7 11 9 104
1978 8 20 19 13 10 6 3 7 7 3 6 15 117
1979 14 14 10 11 8 4 9 12 5 13 17 12 129
1980 19 12 18 6 16 7 5 7 5 6 14 16 131
1981 16 13 12 8 14 6 4 2 7 6 13 11 112
1982 11 9 10 13 7 5 8 5 1 4 12 9 94
1983 6 4 10 5 3 11 3 6 3 5 6 12 74
1984 18 26 23 12 7 3 7 6 0 4 13 17 136
1985 13 9 17 9 2 7 5 2 3 2 18 14 101
1986 14 24 19 4 4 5 4 0 4 11 18 5 112
1987 14 10 12 8 16 6 1 4 4 15 13 15 118
1988 18 8 14 17 10 5 3 1 10 6 11 11 114
1989 3 6 9 11 10 7 7 8 9 6 9 8 93
1990 5 8 2 8 8 5 3 0 6 8 7 22 82
1991 10 14 18 13 13 6 10 4 1 5 14 8 116
1992 9 3 10 7 7 10 4 0 3 8 7 9 77
1993 1 5 10 9 6 5 2 6 4 10 12 7 76
1994 8 12 0 7 7 7 5 2 1 11 5 16 87
1995 15 4 13 8 12 3 4 6 8 6 13 24 116
1996 25 16 17 11 6 7 2 8 14 15 12 24 160
1997 16 4 13 15 5 9 9 13 5 9 16 19 133
1998 9 7 10 11 12 2 5 2 13 9 18 12 110
1999 20 6 9 12 9 3 5 7 9 9 12 9 110
2000 12 5 6 6 2 4 5 2 7 5 15 15 84
2001 18 8 13 4 10 9 0 0 6 2 9 19 98
2002 13 0 7 16 0 14 4 6 12 8 16 14 110
2003 24 13 7 4 8 1 4 1 5 12 12 9 100
2004 22 9 9 7 8 5 0 2 3 5 14 10 94
2005 20 19 13 22 12 10 9 11 16 11 18 21 182
2006 12 12 16 22 7 8 3 2 3 5 9 5 104
2007 8 13 9 6 7 3 0 1 1 11 12 24 95
2008 15 8 7 19 6 6 3 1 10 3 11 15 104
2009 10 19 14 0 7 5 0 0 3 15 10 20 103
2010 24 17 10 10 7 8 9 1 8 12 8 12 126
2011 14 13 7 22 11 4 0 0 0 4 7 17 99
1971-
14 11 12 11 9 6 5 4 6 8 12 13 112
2011

Anul cu cele mai multe zile cu cer acoperit a fost 2005, când s-au înregistrat nu mai
puțin de 182 de astfel de zile, cele mai multe fiind în lunile de iarnă. De altfel, anul 2005 a
fost cel mai călduros din întreaga perioadă analizată, aceasta și datorită numărului mare de
zile hibernale cu cer complet acoperit de nori. Se știe faptul că, stratul de nori ecranează în
timpul iernii suprafața terestră, nepermițând radiației terestre (deci și căldurii acumulate) să se
risipească în spațiu. Cu alte cuvinte, iernile cu foarte multe zile cu cer acoperit sunt ierni mai
blânde termic. Alți ani cu zile multe de cer acoperit au fost 1972 (145 zile), 1976 (148 zile) și
1996 (160 zile). În trei cazuri au fost mai puțin de 80 de zile acoperite: în 1983 (74 de zile-
valoarea minimă), în 1992 (77 zile) și în 1993 (76 zile).
În regim anual, perioada când bolta cerească de deasupra Câmpiei Ploieștiului este
complet acoperită de nori o putem considera ca fiind noiembrie-aprilie, cu peste 10 zile
acoperite/lună (fig. 24c). Maximul se înregistrează în lunile ianuarie (14 zile) și decembrie (13
zile). Începând cu luna martie (12 zile), numărul mediu al zilelor acoperite scade până la 4...5
zile (în iulie și august), după care crește din nou până în lunile de iarnă, cu maxim, amintite
mai sus.
FIG. 24c Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitate 7,6...10) – (1971-2011)

În perioada noiembrie-martie zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase decât cele
senine sau noroase, întrucât în această perioadă deasupra regiunii noastre predomină norii
stratiformi cu un grad mare de acoperire a bolții cerești. Din aprilie până în iulie, predomină
zilele noroase datorită procesului de convecție termică sau dinamică favorabil formării de nori
cumuliformi, care acoperă bolta cerească într-o proporție mai redusă. În lunile august,
septembrie, octombrie cele mai multe sunt zilele senine datorită predominării timpului stabil
de tip anticiclonal.
TABEL NR. 24 Frecvența tipurilor de nori (nr. de cazuri și procente) în anul cu cea
mai ridicată valoare a nebulozității (1996)
NORI I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
Ci 1 9 7 15 20 17 8 12 6 11 14 10 130
% 0,8 6,9 5,4 11,5 15,4 13,1 6,1 9,2 4,6 8,5 10,7 7,8 7,9
Cs 0 2 3 6 3 3 1 1 4 6 4 1 34
% 0 5,9 8,8 17,7 8,8 8,8 2,9 2,9 11,8 17,7 11,8 2,9 2,1
Ac 9 20 32 35 37 31 27 31 33 29 15 15 314
% 2,8 6,4 10,2 11,1 11,8 9,9 8,6 9,9 10,5 9,2 4,8 4,8 19
As 6 12 17 27 15 6 2 8 19 19 3 8 142
% 4,2 8,4 11,9 19 10,5 4,2 1,4 5,6 13,4 13,4 2,1 5,6 8,6
Ns 24 20 13 10 0 0 0 0 12 1 4 27 111
% 21,6 18 11,7 9 0 0 0 0 10,8 0,9 3,6 24,4 6,7
Sc 43 36 36 9 5 12 8 7 16 59 18 41 290
% 14,8 12,4 12,4 3,1 1,7 4,1 2,7 2,4 5,5 20,3 6,2 14,1 17,6
St 33 16 4 0 0 0 0 0 5 1 20 29 108
% 30,5 14,8 3,7 0 0 0 0 0 4,6 0,9 18,5 26,8 6,5
Cu 0 0 11 12 19 25 25 21 14 10 4 2 143
% 0 0 7,7 8,4 13,3 17,5 17,5 14,6 9,8 7 2,8 1,4 8,6
 Cb 0 0 28 47 62 58 36 69 56 16 5 0 377
% 0 0 7,4 12,4 16,4 15,4 9,5 18,3 14,8 4,2 1,3 0 23
Nebul 8,8 7,4 7,5 5,9 5,2 4,9 3,4 5,6 7,1 6,6 5,7 8,7 6,4

IV.5.5 Durata de strălucire a Soarelui

În perioada 1971-2011, în Câmpia Ploieștiului s-a înregistrat un număr mediu de

1974,9 ore de strălucire a Soarelui, ceea ce poate părea prea puțin în comparație cu durata
medie anuală din zona de câmpie care este de minim 2090 ore. Totuși, dacă prelungim cu încă
10 ani perioada de observație și pornim analiza din 1961 (tabel nr. 26), vom observa că la
Ploiești acestă durată este de fapt de 2078,2 ore, o valoare mai apropiată de normal. Însă, nu
trebuie neglijat faptul că Ploieștiul este așezat la o latitudine ușor mai nordică față de
majoritatea orașelor din Câmpia Română și în zona de contact dintre câmpie și deal unde
condițiile geografice locale contribuie la o creștere a umezelii aerului, implicit a nebulozității
atmosferice, ceea ce împiedică Soarele să strălucească mai mult. De asemenea, din același
tabel se poate observa că în perioada 1961-1970, durata medie de strălucire a Soarelui era de
2189 ore, deci cu peste 200 de ore mai mult decât cea calculată pentru perioada ultimilor 40
de ani, ceea ce înseamnă că extinderea în suprafață a orașului Ploiești de după 1970, precum
și dezvoltarea sa industrială și-au pus serios amprenta asupra scăderii numărului de ore cu
soare în întreaga Câmpie a Ploieștiului.

Tabel nr. 25 DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI (în ore) – Nr. total anual,
maximele și minimele lunare/an (1971-2011)

ANII TOTAL MAX LUNAR LUNA MIN LUNAR LUNA

1971 2153 302,2 VIII 68,1 II
1972 1984,7 294,9 VI 47,7 I
1973 2203,8 250 VIII 86,8 I
1974 2110,8 298,1 VIII 72,4 II
1975 2038,3 255,9 VII 45,8 XI
1976 1915,9 281,7 VII 51,9 XI
1977 2186,8 289,6 VII 74,6 XII
1978 1982 305,6 VII 37,9 II
1979 2016 270,2 VI 68,6 XI
1980 1919,1 296,3 VII 65,9 II
1981 1786,3 247,2 VI 57,5 I
1982 1878,6 245,8 VI 75,2 XII
1983 1957,1 221,2 VII 57,5 XII
1984 1723,5 240 VII 25,6 II
1985 1886,5 267,2 VIII 53,7 I
1986 1905,6 294,4 VIII 23,6 II
1987 1754,9 281,5 VII 42,8 I
1988 1855 260 VII 43 I
 1989 1828,7 236,7 VII 88,4 XI
1990 2121,9 267,5 VIII 34,7 XII
1991 1691 217 VII 57,1 XII
1992 1945,7 283,6 VIII 73,2 XII
1993 2033,3 307,7 VII 79 XII
1994 2006,3 251,5 VIII 62,5 XII
1995 1907,2 273,1 VI 28 XII
1996 1686,9 295,4 VII 18,5 I
1997 1953,1 268,5 V 62,7 XII
1998 2041,7 290,5 VII 71,7 XI
1999 1959,5 273,3 VII 52,1 I
2000 2059,8 303 V 60,5 XII
2001 2000,3 291,8 VII 33,8 XII
2002 1893,5 277,1 V 62,2 XII
2003 1933,6 278,1 VI 45,9 I
2004 1939,2 265 VII 52,4 I
2005 1955,4 247,8 VIII 59,3 II
2006 2074,7 277,8 VIII 86,1 I
2007 2231,9 269,8 VI 27,5 XII
2008 2228,3 322 VIII 74,5 XII
2009 2079,7 306,2 VII 40,3 XII
2010 1959,9 288,2 VIII 46,6 I
2011 2183,2 305,2 VIII 91,4 XII
1971-2011 1974,9 322 VIII 2008 18,5 I 1996

Maximul lunar de ore cu Soare strălucind se produce de regulă în iulie și august, când
nebulozitatea este redusă, dar și, mai rar, în iunie și mai, maxima absolută fiind de 322 de ore,
în august 2008 (tabel nr. 25). Maxima zilnică a fost de 14,1 ore și s-a înregistrat 2 zile
consecutiv (15-16 iunie) în anul 1971. Lunile în care durata de stălucire a Soarelui este mai
mică sunt noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie (datorită faptului că în luna decembrie
durata zilelor este cea mai redusă din întreg anul, iar nebulozitatea este ridicată). Minimul
lunar de până acum datează din ianuarie 1996 și a fost de numai 18,5 ore cu soare, în timp ce
minimul zilnic absolut a fost de 5,3 ore cu soare, în ziua de 17 februarie 1974. Curba anuală
de strălucire a Soarelui la Ploiești (figura 25a) are de altfel un mers ascendent din luna
ianuarie (81,8 ore în medie) până în luna iulie (280,2 ore), apoi unul descendent până în
decembrie (67,5 ore).
În semestrul cald (aprilie-septembrie) se înregistrează un număr de 1329,5 ore cu
soare, iar în semestrul rece (octombrie-martie) numai 650,9 ore.
FIG. 25a Durata de strălucire a Soarelui (în ore) – Mediile lunare anuale (1961-2011)

Tabel nr. 26 DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI (în ore) – Mediile lunare și

anuale (1961-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1961-
80,4 89,2 143 192 242 268 297 290 234 194 99,2 59,7 2189
1970
1971-
85,2 92,9 137 159 209 242 268 263 189 158 103 75 1980
2000
2001-
79,8 106 154 190 238 263 275 265 179 147 102 67,9 2065
2011
1961-
81,8 95,9 144,6 180,2 229,4 257,6 280,2 272,8 200,7 166,1 101,3 67,5 2078,2
2011

FIG. 25b Durata de strălucire a Soarelui (în ore) – Mediile lunare multianuale
(1961-2011)
 IV.6 Precipitațiile atmosferice

Totalitatea particulelor de apă lichide sau solide care cad din nori izolați sau sisteme
noroase și ating suprafața terestră, poartă numele de precipitații atmosferice.
Cunoașterea regimului lor are o importanță atât climatologică, dar și practică (în
agricultură, hidrotehnică, urbanistică, transporturi etc.).
De căderea precipitațiilor în Câmpia Ploieștiului sunt responsabile, în primul rând,
activitățile frontale reci (din timpul primăverii și începutul verii) sau calde (de la sfârșitul
toamnei), dar și cele ale depresiunilor barice de origine mediteraneană, precum și convecția
termică din timpul verii.

IV.6.1 Cantitățile anuale de precipitații

Anual, în Câmpia Ploieștiului, în perioada 1971-2011, a căzut o cantitate medie de

631,9 mm/mp. Pe ani, cele mai mici cantități de precipitații (sub 450 mm) au căzut în 1985
(429,2 mm), 1986 (429,6 mm), 1989 (419,2 mm) și, mai ales, în anul 2000 (330,8 mm). În
acești ani, au fost frecvente procesele atmosferice anticiclonale și advecția aerului cald de
origine tropical-continentală (sărac în vapori de apă). Cele mai multe precipitații (peste 900
mm) au căzut în anii 1979 (960,2 mm), 1997 (914,5 mm) și, mai ales, în anul 2005 (1011,6
mm). Acești ani bogați în precipitații s-au datorat activității persistente a circulației ciclonice
și a invaziilor de aer umed dinspre Oceanul Atlantic.

Tabel nr. 27a PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE (mm/m2) – Cantitățile lunare și

anuale (1971-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1971 23,7 49,0 58,5 25,7 223,6 86,8 94,5 38,0 130,1 35,8 36,2 2,0 803,9
1972 17,9 34,4 4,8 28,7 98,8 60,3 46,9 117,9 156 166,1 33,0 0,5 765,3
1973 26,5 38,8 46,7 34,5 79,0 85,6 50,3 45,1 29,4 9,2 50,3 14,9 510,3
1974 14,2 10,7 12,3 38,6 80,9 88,3 69,3 34,4 69,7 54,6 31,6 84,3 578,9
1975 13,0 7,4 17,7 40,7 116,6 59,3 250,4 21,6 28,9 82,1 50,2 2,9 690,8
1976 32,2 14,1 15,5 75,8 53,9 73,1 109,9 82,9 52,4 29,7 76,8 26,1 642,4
1977 10,2 41,3 17,5 81,8 76,4 80,1 30,7 109,2 41,9 15,1 32,9 17,2 554,3
1978 19,7 47,3 40,6 66,8 96,0 106,6 49,5 18,5 49,5 8,1 28,1 13,4 544,1
1979 63,4 21,7 27,6 55,7 48,1 288,3 160,9 113,1 78,0 28,8 39,6 35,0 960,2
1980 60,6 9,3 58,8 58,7 171,7 56,6 128,8 88,7 24,0 31,6 64,9 88,7 842,4
1981 78,6 43,4 49,8 53,1 55,5 42,2 48,4 42,8 48,1 56,6 40,6 75,4 634,5
1982 8,5 22,9 26,5 39,4 24,7 70,2 133,3 81,4 8,9 10,6 16,6 36,6 479,6
1983 1,9 31,2 8,1 26,8 50,5 239,3 40,8 112,3 30,6 10,2 26,7 19,4 597,8
1984 77,1 57,9 67,8 82,6 79,8 109,7 67,2 89,8 19,7 10,4 67,3 37,3 766,6
1985 47,1 29,0 12,2 18,1 57,1 55,0 59,2 58,7 11,9 1,9 67,7 11,3 429,2
1986 33,6 80 10,9 22,0 3,5 64,8 62,7 48,1 25,5 53,9 2,9 21,7 429,6
1987 28,7 40,4 21,5 45,2 40,8 42,9 92,4 21,1 16,3 38,2 103,7 48,0 539,2
1988 42,0 51,9 83,5 66,9 60,9 136,6 60,7 34,9 38,6 28,6 44,5 42,8 691,9
1989 2,2 13,1 17,1 49,2 47,8 35,3 41,6 31,9 26,2 59,0 57,4 38,4 419,2
1990 7,6 26,2 0,1 61,2 125,9 54,7 27,7 35,1 25,3 35,8 4,7 109,9 514,9
1991 11,1 28,5 15,0 48,4 114,3 95,4 132,8 122,1 20,0 80,0 33,4 30,5 731,5
1992 4,0 15,2 37,4 28,6 59,1 123,8 42,3 38,3 8,5 38,2 9,9 44,9 450,2
1993 8,5 27,3 75,1 26,9 104,7 79,4 68,8 42,7 49,6 33,7 72,7 26,8 616,2
1994 21,4 2,2 21,1 19,1 21,4 66,4 155,4 39,9 19,0 74,4 7,2 58,5 506,0
1995 43,5 26,1 62,1 18,1 60,7 10,3 63,6 43,8 104,3 8,0 84,7 56,7 674,6
1996 90,9 44,1 24,4 50,5 65,8 69,3 51,6 39 69,4 17,9 61,9 65,8 650,6
1997 13,1 13,7 49,5 143,0 96,8 81,2 62,4 230,2 15,0 71,6 59,6 78,4 914,5
1998 62,3 7,9 39,5 40,6 60,2 45,8 47,7 36,3 100,4 73,7 34,9 21,5 570,8
1999 24,4 16,2 25,9 94,5 70,2 96,7 143,0 94,2 90,2 68,7 14,0 69,3 807,3
2000 30,9 27,9 32 21,6 13,7 49,3 42,2 32,6 51,6 8,7 8,6 11,7 330,8
2001 24,2 59,5 54,2 38,0 44,9 155,9 34,1 29,8 55,9 15,1 16,9 14,7 543,2
2002 7,3 12,9 3,9 45,1 12,0 98,1 113,8 44,8 72,2 94,2 71,6 84,8 660,7
2003 54,4 22,1 20,1 33,7 23,4 67,2 34,7 19,2 90,2 98,9 46,7 25,6 536,2
2004 52,7 19,4 27,8 27,3 82,6 64,8 74,0 97,0 47,2 31,1 116,2 27,8 667,9
2005 42,2 69,7 37,6 52,5 91,2 103,0 156,5 140,4 227,8 5,4 47,5 37,8 1011,6
2006 52,9 21,1 61,4 53,6 105,2 103,4 58,8 108,8 67,1 20,6 14,6 19,2 686,7
2007 29,5 14,4 67,3 12,6 33,2 58,0 41,0 57,0 69,0 75,0 82,0 91,0 630,0
2008 20,6 6,2 23,0 89,9 67,6 50,6 76,2 29,0 73,6 62,2 33,9 58,8 591,6
2009 41,8 22,8 48,8 13,5 92,6 193,7 53,5 63,6 39,2 64,0 30,4 61,5 725,4
2010 57,5 85,3 49,9 41,6 104,2 100,1 87,9 41,1 41,2 73,3 34,5 86,9 803,5
2011 32,3 19,6 6,5 22,7 62,9 96,4 106,0 54,6 7,2 34,8 2,2 40,3 485,5
1971-
32,5 30,1 33,7 46,2 72,6 88,9 79,8 64,1 54,4 44,3 42,9 42,4 631,9
2011

IV.6.2 Cantitățile din semestrul cald

În semestrul cald (1 aprilie- 30 septembrie), la Ploiești și în câmpia acestuia, cade în

medie o cantitate de 406 mm/mp (tabel nr. 27a), adică 65 % din cantitatea căzută într-un an.
În perioada analizată aici, cantitățile de precipitații din acest semestru au variat între 211 mm
(în 2000) și 771,4 mm (în 2005).
FIG. 26a Precipitațiile atmosferice (mm) – Cantitățile medii lunare (1971-2011)
 În luna aprilie, media este de 46,2 mm (fig. 26a). Cantitatea maximă a acestei luni s-a
înregistrat în anul 1997 (143 mm) după numai 7 zile cu ploaie abundentă și 2 zile cu ninsoare.
Alți ani în care luna aprilie a fost foarte bogată în precipitații (peste 80 mm) au fost 1977
(81,8 mm), 1984 (82,6 mm), 1999 (94,5 mm) și 2008 (89,9 mm) ca urmare a invaziilor de aer
umed dinspre Marea Mediterană. Cele mai secetoase luni aprilie (câte 18,1 mm) au fost în anii
1985 și 1995. Alți ani în care acestă lună de primăvară este deficitară pluviometric (sub 25
mm) au fost 1986 (22 mm), 1994 (19,1 mm), 2000 (21,6 mm) și, mai ales, 2007 (12,9 mm) și
2009 (13,5 mm). În aprilie sunt în medie 10,4 zile ploioase (fig. 27).
Mai, este luna de primăvară cea mai bogată în precipitații (72,6 mm) și cu cele mai
numeroase zile cu ploaie (13 zile). În luna mai a anului 1971 a căzut o cantitate impresionantă
de precipitații (223,6 mm) – care a fost și cea mai mare din acel an – contrastând puternic cu
luna mai a anului 1986 când s-au înregistrat numai 3,5 mm.
Iunie, reprezintă luna de vârf în privința pluviozității (media este de 88,9 mm). Zilele
ploiase sunt un pic mai puține (12,7 zile) decât în mai, ceea ce înseamnă că predomină
aversele. De asemenea, în această lună s-a înregistrat recordul lunar de la Ploiești, din ultimii
40 de ani, care a fost de 288,3 mm, în 1979. În luna iunie a anului 1989 au căzut numai 35,3
mm.
În iulie, cantitățile de precipitații se mențin ridicate, însă sunt mai puține decât în luna
precedentă, media plurianuală fiind de 79,8 mm. Maximul s-a produs în 1975 (250,4 mm), iar
minimul în 1990 (27,7 mm). Numărul mediu al zilelor cu ploaie scade și el, fiind de 11,9 (sunt
averse ce cad din nori Cb).
Cantitatea medie de precipitații a lunii august scade puternic, până la 64,1 mm,
datorită predominării activității anticiclonice ce genereză un timp stabil și senin. Zilele în care
ploaia își face apariția sunt cele mai rare, de 9,5 (zile cu ploi torențiale). Cea mai mare sumă a
precipitațiilor acestei luni s-a înregistrat în anul 1997 (230, 2 mm), iar cea mai mică (18,5
mm) în anul 1978.
Ultima lună a semestrului cald, septembrie, se caracterizează prin cantități medii de
precipitații mai reduse (54,4 mm). În această lună, numărul zilelor cu ploaie este cel mai mic
din semestru (media 7,5 zile). În luna septembrie, numai în cinci ani (din 40 de observații) s-
au înregistrat cantități lunare de peste 100 mm: în 1971 (130,1 mm), 1972 (156 mm), 1995
(104,3 mm), 1998 (100,4 mm) și, mai ales, în anul 2005 (227,8 mm-un adevărat record pentru
această lună). Cei mai mulți ani au fost deficitari pluviometric (sub media lunii de 54,4 mm)
aproape jumătate dintre ei (8 ani) cu mai puțin de 25 mm. Extremele negative pot fi
considerate cantitățile de 8,5 mm din anul 1992 și 7,2 mm din anul 2011, care au căzut în
numai două zile cu ploaie.

IV.6.3 Cantitățile din semestrul rece

Semestrul rece este perioada de timp care începe la 1 octombrie și se încheie la 31

martie.
În Câmpia Ploieștiului, prima lună a acestui semestru, octombrie, este una în care
media cantităților de precipitații căzute în ultimii 40 de ani este de 44,3 mm, una mai mică
decât în luna precedentă, aceasta datorându-se frecvenței mai mari a aerului continental
provenit din NE. De altfel, numai o singură dată în acest interval s-a înregistrat o cantitate
lunară de peste 100 mm (în 1972) când au căzut 166,1 mm, în 16 zile cu precipitații (14 cu
ploaie și câte una cu lapoviță și ninsoare). Cea mai redusă cantitate de precipitații s-a
consemnat în anul 1985 (numai 1,9 mm, în trei zile cu ploaie). Alți ani în care precipitațiile
lunii octombrie nu au totalizat mai mult de 10 mm au fost 1973 (9,2 mm), 1978 (8,1 mm),
1995 (8 mm), 2000 (8,7 mm) și 2005 (5,4 mm).
În luna noiembrie, vremea capătă aspectul de mohorâtă cu o nebulozitate ridicată și
numeroase zile cu ploi liniștite, dar de lungă durată, media precipitațiilor fiind de 42,9 mm.
Aceste căderi de precipitații se datorează maselor de aer umed aduse de fronturile calde
situate în partea anterioară a depresiunii barice mediteraneene. Maximul acestei luni a fost de
116, 2 mm și s-a înregistart în anul 2004, iar minimul ( de numai 2,2 mm, în 7 zile cu ploaie
măruntă) în ultimul an al observațiilor noastre, anul 2011.
Creșterea cantităților de precipitații cumulată cu scăderea temperaturii aerului, implicit
cu scăderea proceselor de evaporație și evapotranspirație duce la o bună acumulare a apei în
solul Câmpiei Ploieștiului și la o scurgere abundentă de suprafață și subterană.
 Prima lună de iarnă, decembrie, se caracterizează printr-o ușoară diminuare a
cantităților medii de precipitații (acum înregistrându-se o valoare de 42,4 mm), dar și a zilelor
cu ploaie (6,8 zile), treptat acestora luându-le locul zilele cu lapoviță și ninsoare.
Amplitudinea pluviometrică a acestei luni este de 109,4 mm, fiind cuprinsă între 0,5 mm (în
1972) și 109,9 mm (în 1990).
În luna ianuarie, din cauza scăderii temperaturii aerului și mișcărilor descendente ale
maselor de aer rece, cantitățile de precipitații scad și mai mult, ajungând la 32,5 mm (valoare
medie multianuală). De asemenea, numărul mediu al zilelor cu ploaie este mai mic acum (4
zile în medie) cele mai multe fiind zilele cu ninsoare. Cea mai mare cantitate de precipitații
căzute în luna ianuarie s-a semnalat în anii 1996 (90,9 mm) și 2007 (91 mm) majoritatea sub
formă de zăpadă, iar cea mai mică în anul 1983 (1,9 mm, în trei zile cu lapoviță și ninsoare).
Cele mai puține cantități de precipitații din tot anul se înregistrează la Ploiești în luna
februarie, când se ajunge la o medie de 30,1 mm. Această valoare redusă se poate explica prin
aceleași cauze ca și la luna ianuarie, dar și prin durata mai mică a lunii februarie. În această
lună numărul mediu al zilelor cu ploaie este relativ egal cu cel al zilelor cu ninsoare (5,5 și,
respectiv 5,7 zile) datorită ușoarei încălziri a aerului. Între 1971-2011, în Câmpia Ploieștiului
sumele precipitațiilor lunii februarie au variat între 2,2 mm (1994) și 85,3 mm (2010).
Creșterea cantităților de precipitații din ultima lună a semestrului rece, martie, trebuie
pusă pe seama reînceperii activităților ciclonilor mediteraneeni. Cea mai mică medie lunară a
lui martie s-a înregistrat la Ploiești în anul 1990 (doar 0,1 mm) când a plouat puțin numai în
ultima zi a lunii (pe 31 martie), iar cea mai mare s-a înregistrat în anul 1988 (83,5 mm).
Media plurianuală a lunii martie este de 33,7 mm (cu 6,4 zile cu ploaie și 4,5 zile cu
ninsoare).

IV.6.4 Precipitațiile maxime în 24 de ore

În Câmpia Ploieștiului, cele mai abundente ploi zilnice cad în lunile mai, iunie și iulie
ca urmare a proceselor frontale, dar și a convecției termice. Majoritatea acestor ploi sunt sub
formă de sverse. Cantitatea maximă absolută căzută peste Ploiești, în ultimii 40 de ani, este de
102,4 mm și s-a înregistrat în ziua de 22 iunie 1979. Această valoare nu a egalat-o însă pe cea
înregistrată la Ploiești în perioada interbelică (116,9 mm la 1 octombrie 1924). În luna mai,
cea mai mare cantitate de precipitații căzută într-o zi a fost de 75,9 mm (tabel nr.29, figura
26b) pe 29 mai 1997, iar în luna iulie 92,6 mm, în 1975, în cea de-a doua zi a lunii.
 Pe măsură ce înaintăm către sezonul rece, maximele în 24 de ore încep să scadă,
cantitățile de precipitații nedepășind 57,2 mm în luna august, 51, 5 mm în septembrie sau 49,2
mm în octombrie. A existat și o excepție, anul 2005, când în 20 septembrie au căzut 121 mm.
În luna noiembrie maximul urcă ușor la 52,5 mm (în 2004) pentru a scădea din nou în
luna decembrie până la 40 mm (în 2007).

Fig. 26b PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE (mm/m2) – Cantitățile maxime căzute în

24 h (1896-2011)

În luna ianuarie (1996) s-a înregistrat maxima în 24 de ore din anotimpul hibernal
(48,6 mm), iar în luna februarie s-a consemnat cea mai mică valoare a acesteia din întreg anul
( 31,4 mm, în 2010).
Din luna martie (32,6 mm) și aprilie (43,6 mm), maximele în 24 de ore încep să
crească din nou, ca urmare a procesului de încălzire accentuată a vremii, până la cele mai
ridicate valori din mai, iunie și iulie, prezentate anterior. Aceste valori mari au fost posibile
datorită prezenței unor vaste arii ciclonale peste toată partea de est a Europei, arii în interiorul
cărora s-au format mai multe centre de minimă presiune, dintre care unele au afectat în mod
direct aproape întreg teritoriul României.
Ploile torențiale căzute la Ploiești și în spațiul Câmpiei Ploieștiului, în special în
timpul verii, au unele consecințe negative:
 -inundarea unor subsoluri de clădiri;
-inundarea și deteriorarea pavajului unor străzi;
-rigolarea și eroziunea puternică a solului;
-pericolul declanșării unor alunecări de teren pe versanții dealurilor de la contactul cu
câmpia etc.

FIG. 26c Precipitațiile atmosferice (mm) – Cantitățile medii lunare multianuale

(1896-2011)

FIG. 27 Numărul mediu al zilelor cu ploaie (1971-1 august 2000)

Tabel nr. 27b PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE (mm/m2) – Cantitățile anotimpuale
și semestriale; maximele anuale și maximele absolute în 24 h (1971-2011)

DATA
ANII SEM. SEM. MEDIA MAX. PROD.
I P V T
CALD RECE MAXIMĂ/LUNA 24h MAX.
24h
1971 110,6 307,8 219,3 202,1 598,7 229,4 223,6 -V- 53,4 28 VI
1972 54,3 132,3 225,1 355,1 508,6 131,1 166,1 -X- 40,1 29 V
1973 65,8 160,2 181,0 88,9 323,9 311,6 85,6 -VI- 45,0 24 VI
1974 39,8 131,8 192,0 155,9 371,2 111,6 88,3 -VI- 31,7 22 VI
1975 104,7 175,0 331,3 161,2 517,5 208,6 250,4 -VII- 92,6 2 VII
1976 49,2 145,2 265,9 158,9 448,0 197,0 109,9 -VII- 52,3 29 VII

1977 25
77,6 175,7 220,0 89,9 420,1 201,6 109,2 -VIII- 57,2
VIII
1978 84,2 203,4 174,6 85,7 386,9 172,8 106,6 -VI- 26,0 9 VI
1979 98,5 131,4 562,3 146,4 744,1 162,3 288,3 -VI- 102,4 22 VI
1980 104,9 289,2 274,1 120,5 528,5 232,1 171,7 -V- 37,7 13 VII
1981 210,7 158,4 133,4 145,3 290,1 357,0 78,6 -I- 39,9 I
1982 106,8 90,6 284,9 36,1 357,9 230,5 133,3 -VII- 42,6 28 VII
1983 69,7 85,4 392,4 67,5 500,3 105,0 239,3 -VI- 77,1 17 VI

1984 20
154,4 230,2 266,7 97,4 448,8 259,1 109,7 -VI- 46,4
VIII
1985 113,4 87,4 172,9 81,5 260,0 203,3 67,7 -XI- 41,9 3 VIII
1986 124,9 36,4 175,6 82,3 226,6 205,4 80 -II- 26,0 25 X
1987 90,8 107,5 156,4 158,2 258,7 169,1 103,7 -XI- 47,1 22 XI
1988 141,9 211,3 232,2 111,7 398,6 367,3 136,6 -VI- 58,3 2 VI
1989 58,1 114,1 108,7 142,6 232,0 148,3 59 -X- 29,7 8 XI
1990 72,2 187,9 117,5 65,8 330,6 188,7 125,9 -V- 42,2 27 V
1991 149,5 177,7 350,3 133,4 533,0 205 132,8 -VII- 47,6 27 VII
1992 49,7 125,1 204,4 56,6 300,6 200,5 123,8 -VI- 36,4 9 VI
1993 80,7 206,7 190,9 156,0 372,1 203,9 104,7 -V- 33,8 24 V
1994 50,4 61,6 261,7 100,6 321,2 177,9 155,4 -VII- 33,2 7X
1995 128,1 140,9 210,4 197,0 393,5 271,8 104,3 -IX- 39,6 1 IX
1996 191,7 140,7 159,9 149,2 345,6 308,8 90,9 -I- 48,6 2I
1997 92,6 289,3 373,8 146,2 628,6 221,9 230,2 -VIII- 91,4 3 VIII
1998 148,6 140,3 129,8 209,0 331,0 319,3 100,4 -IX- 42,1 3X
1999 62,1 190,6 333,9 172,9 588,8 196,6 143 -VII- 51,5 4 IX
2000 70,5 67,3 124,1 68,9 211,0 119,8 51,6 -IX- 15,7 6 IX
2001 98,4 137,1 219,8 87,9 358,6 184,6 155,9 -VI- 89,5 19 VI
2002 105,0 61,0 256,7 238,0 386,0 274,7 113,8 -VII- 34,4 11 IX
2003 102,1 77,2 121,1 235,8 268,4 267,8 98,9 -X- 25,4 7 XI
2004 99,9 137,7 235,8 194,5 392,9 275,0 116,2 -XI- 52,5 10 XI
2005 152,7 181,3 399,9 280,7 771,4 240,2 227,8 -IX- 43,6 22 IV
2006 93,2 220,2 271,0 102,3 496,9 189,8 108,8 -VIII- 41,6 18 V
2007 134,9 113,1 156,0 226,0 270,8 359,2 91 -XII- 40,0 1 XII
2008 85,6 180,5 155,8 169,7 386,9 204,7 89,9 -IV- 49,2 5X
2009 126,1 154,9 310,8 133,6 456,1 269,3 193,7 -VI- 49,6 23 VI
2010 229,7 195,7 229,1 149,0 416,1 387,4 104,2 -V- 45,8 14 V
2011 92,2 92,1 257,0 44,2 349,8 135,7 106,0 -VII- 50,1 18 VII
1971- 22 VI
2011 105,0 152,5 232,8 141,6 406,0 225,8 288,3 -VI- 1979 102,4
1979

Tabel nr. 28 PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE (mm/m2) – Cantitățile medii lunare și

anuale (1896-2011)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1896-
45,6 32,9 31,9 41,7 68,6 88,4 71,0 54,3 41,4 41,7 46,2 42,5 606,2
1970
1971-
34,7 30,4 34,4 47,7 66,3 90,6 76,6 65,6 50,3 40,9 43,3 45,2 625,9
2011
1896-
40,1 31,6 33,1 44,7 67,5 89,5 73,8 59,9 45,8 41,3 44,8 43,9 616,1
2011

Tabel nr. 29 PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE (mm/m2) – Cantitățile maxime

căzute în 24 h (1896-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.

1896-
32,8 36,4 36,8 39,2 54,3 86,6 101 84,9 51,7 116,9 64,8 44,8 116,9
1970
1 1X
Data 1943 1936 1966 1961 1960 ? ? 1949 1959 ? ?
1924 1924
1971-
48,6 31,4 32,6 43,6 75,9 102,4 92,6 57,2 121 49,2 52,5 40 121
2011
2 11 23 22 29 22 2 25 20 5 10 1 20 IX
Data
1996 2010 2007 2005 1997 1979 1975 1977 2005 2008 2004 2007 2005
1896-
48,6 36,4 36,8 43,6 75,9 102,4 101 84,9 121 116,9 64,8 44,8 121
2011
2 22 29 22 20 1 20 IX
Data 1936 1966 ? 1949 ? ?
1996 2005 1997 1979 2005 1924 2005
 Tabel nr. 30 Numărul mediu și maxim al zilelor cu ploaie (1971-1 august 2000)
ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971- 4 5,5 6,4 10,4 13 12,7 11,9 9,5 7,5 8 7,8 6,8 103,5
2000
Max. 10 10 15 17 22 18 19 16 15 14 13 14 22
ANUL 1984 1979 1984 1999 1980 1978 1979 1976 1996 1972 1979 1981 -V-
1994 1984 1988 1991 1992 1997 1980 1990 1980
1991

TABEL NR. 31 Numărul zilelor cu lapoviță (1971-2011)

ANII I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1971 3 2 2 1 0 0 0 0 0 0 4 0 12
1972 5 1 3 0 0 0 0 0 0 1 2 0 12
1973 1 2 7 0 0 0 0 0 0 0 1 1 12
1974 2 0 0 4 0 0 0 0 0 0 1 2 9
1975 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2 7
1976 3 1 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 6
1977 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2 4
1978 0 3 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 6
1979 3 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 7
1980 2 0 3 0 0 0 0 0 0 0 4 1 10
1981 2 1 1 2 0 0 0 0 0 0 1 1 8
1982 1 2 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 5
1983 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 2
1984 2 3 8 0 0 0 0 0 0 0 3 1 17
1985 2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 3 1 8
1986 2 3 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7
1987 3 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 4 11
1988 4 3 2 3 0 0 0 0 0 2 0 0 14
1989 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 4
1990 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 4 5
1991 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2
1992 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
1993 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 4 0 5
1994 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 4
1995 2 1 2 2 0 0 0 0 0 0 2 3 12
1996 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 2
1997 0 3 1 0 0 0 0 0 0 1 1 2 8
1998 1 0 2 0 0 0 0 0 0 0 1 2 6
1999 1 2 1 0 0 0 0 0 0 2 0 2 8
2000 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
2001 1 3 3 0 0 0 0 0 0 0 2 2 11
2002 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2
2003 2 1 2 0 0 0 0 0 0 1 0 0 6
2004 2 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 5
2005 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 3
2006 2 2 3 0 0 0 0 0 1 1 0 0 9
2007 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 4
2008 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 4 7
2009 2 4 1 0 0 0 0 0 0 0 3 2 12
2010 1 4 3 0 0 0 0 0 0 0 3 0 11
2011 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 5
1971-
1,4 1,3 1,4 0,4 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,3 1,1 1,2 7,1
2011

TABEL NR. 32 Prima și ultima zi cu lapoviță (date medii și extreme):

1971-1 august 2000
DATA DATA DATA DATA DATA DATA
MEDIE MEDIE EXTREMĂ EXTREMĂ EXTREMĂ EXTREMĂ
Prima Ultima Prima lapoviță Ultima lapoviță
lapoviță lapoviță cea mai cea mai cea mai cea mai
timpurie târzie timpurie târzie
5 XII 5 III 18 X 1976 23 I 1993 12 I 1983 25 IV 1988

TABEL NR. 33 Numărul zilelor cu ninsoare (1971-1 august 2000)

ANII I II III IV Ultima zi Prima zi X XI XII AN.
1971 3 5 6 0 10 III 28 X 1 2 1 18
1972 10 6 4 0 11 III 23 X 1 1 3 25
1973 9 1 12 0 17 III 1 XI 0 4 3 29
1974 10 2 5 1 15 IV 8 XII 0 0 2 20
1975 3 5 3 0 23 III 22 XI 0 5 0 16
1976 12 8 5 0 21 III 20 X 2 3 2 32
1977 4 4 0 0 28 II 7 XII 0 0 4 12
1978 6 11 1 1 7 IV 3 XII 0 0 5 24
1979 9 5 2 0 9 III 25 X 2 1 3 22
1980 17 4 6 0 23 III 3 XI 0 4 5 36
1981 12 6 3 1 18 IV 9 XI 0 3 4 29
1982 5 8 2 0 21 III 6 XI 0 1 1 17
1983 2 6 2 0 4 III 12 XI 0 3 4 17
1984 8 15 9 0 24 III 16 XI 0 3 6 41
1985 11 9 4 0 9 III 16 XI 0 6 2 32
1986 7 20 6 0 17 III 12 XII 0 0 7 40
1987 14 1 11 0 24 III 1 XI 0 1 5 32
1988 7 6 2 2 17 IV 26 X 2 8 5 32
1989 1 2 0 0 18 II 23 XI 0 6 7 16
1990 3 1 0 1 10 IV 2 XII 0 0 5 10
1991 3 9 2 0 8 III 26 X 2 0 10 26
1992 2 2 2 0 20 IV 1 I 93 0 0 0 6
1993 5 5 7 0 31 III 10 XI 0 9 1 27
1994 3 3 1 0 6 III 14 XI 0 1 7 15
1995 8 2 8 1 11 IV 5 XI 0 5 19 34
1996 16 13 10 2 16 IV 22 XII 0 0 8 49
1997 6 4 6 2 17 IV 27 X 3 3 1 25
1998 3 4 6 0 22 III 20 XI 0 7 8 28
1999 4 2 3 0 17 III 17 XI 0 2 5 16
2000 18 2 6 0 21 III - - - - -

1971- 7,4 5,7 4,5 0,4 20.IV.1992 20.X.1976 0,4 2,7 4,3 25,4
2000

TABEL NR. 34 Numărul mediu al zilelor cu ninsoare (1931-1 august 2000)

Perioada I II III IV X XI XII AN.

1931- 8,2 8,7 6,2 1,0 0,2 1,3 6,2 31,8

1970

1971- 7,4 5,7 4,5 0,4 0,4 2,7 4,2 25,4

2000

1931- 7,8 7,2 5,3 0,7 0,3 2,0 5,2 28,6

2000

Fig. 28 Numărul mediu al zilelor cu lapoviță și ninsoare (1971-2011)

IV.6.5 Stratul de zăpadă

 Stratul de zăpadă prezintă o importanță deosebită mai ales pentru agricultura practicată
în Câmpia Ploieștiului, deoarece acest strat, în funcție de grosimea sa, protejează mai mult sau
mai puțin solul de temperaturile foarte scăzute din timpul iernii. De asemenea, după topirea
sa, se acumulează în sol o importantă cantitate de apă necesară pentru începerea lucrărilor
agricole de primăvară. În interiorul orașului Ploiești, prezența unui strat gros de zăpadă poate
provoca, în schimb, unele greutăți în transportul rutier și chiar feroviar. De aceea cunoașterea
caracteristicilor stratului de zăpadă (grosime, densitate, durată etc.) nu trebuie deloc neglijată.
Pentru formarea stratului de zăpadă trebuie să existe temperaturi negative în aer și pe
sol, calm atmosferic și, în primul rând, ninsori în cantitate suficientă.
Primele ninsori apar la Ploiești în jurul datei de 20 noiembrie. Cea mai timpurie a
căzut în anul 1976, cu o lună mai devreme decât în mod normal (pe 20 octombrie) însă, 20 de
ani mai târziu (în 1996) prima ninsoare a venit abia pe 22 decembrie (tabel nr. 40). De obicei,
stratul de zăpadă nu se formează la prima ninsoare, deoarece primele ninsori care se produc la
începutul sezonului rece când temperatura nu este suficient de coborâtă, se caracterizează prin
cantități reduse de precipitații, iar pe sol, datorită oscilațiilor numeroase în jurul valorii de 0
o
C, nu este posibilă acumularea zăpezii. Pentru formarea lui sunt necesare ninsori care
marchează începutul sezonului hibernal. Așadar, în zona Câmpiei Ploieștiului, stratul de
zăpadă se formează în jurul datei de 30 noiembrie (cu 10 zile mai târziu decât prima ninsoare;
tabel nr. 41).

TABEL NR. 35 Numărul zilelor cu strat de zăpadă (1971-1 august 2000)

ANII I II III Ultima Prima zi XI XII AN.
zi
1971 0 2 11 13 III 21 XI 2 0 15
1972 6 2 0 2 II 23 X 0 0 9
1973 13 11 11 11 III 26 XI 4 26 65
1974 23 0 3 15 IV 17 XII 0 2 29
1975 1 7 1 22 III 23 XI 8 0 17
1976 14 21 5 21 III 28 XI 2 0 42
1977 4 6 1 1 III 10 XII 0 17 28
1978 13 19 0 23 II 5 XII 0 7 39
1979 29 10 2 11 III 26 X 0 4 46
1980 29 19 6 23 III 3 XI 4 19 77
1981 25 23 1 18 IV 10 XI 4 4 58
1982 5 12 0 25 II 31 XII 0 1 18
1983 7 17 1 2 III 16 XI 5 14 44
1984 12 19 3 13 III 16 XI 3 9 46
1985 31 28 15 15 III 17 XI 6 1 81
1986 6 25 7 18 III 18 XII 0 14 52
1987 31 16 10 24 III 9 XI 0 12 69
1988 8 13 1 1 III 1 XI 13 17 52
1989 2 0 0 9I 27 XI 4 11 17
1990 27 0 0 27 I 7 XII 0 14 41
1991 4 25 0 26 II 27 X 0 22 54
1992 18 3 2 20 III 8.I.1993 0 0 23
1993 9 6 16 17 III 11 XI 18 22 71
1994 3 2 0 16 II 14 XI 2 8 15
1995 22 4 4 30 III 6 XI 10 24 64
1996 19 29 15 17 III 23 XII 0 9 72
1997 31 11 5 17 IV 28 X 5 1 55
1998 5 4 2 22 III 21 XI 8 27 46
1999 9 5 0 5 II 25 XI 1 3 18
2000 31 9 5 20 III - - - -
1971- 14,6 11,6 4,2 18 IV 23 X 3,4 9,9 44
2000 1981 1975

Fig. 29 Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă (1971-2000)

 Cele mai multe zile cu strat de zăpadă sunt în luna ianuarie, în medie 14,6 zile (tabel
nr. 35, figura 29) atunci când și zilele cu ninsoare sunt cele mai numeroase, 7,4 zile (tabel nr.
33, figura 28). Tot în această lună grosimea medie a stratului de zăpadă este cea mai mare, 5,9
cm (tabel nr. 37, figura 30). Recordul în privința grosimii omătului îl deține luna ianuarie a
anului 1985 cu 29,7 cm grosime medie și 41 cm grosime maximă (3 zile consecutiv: 11, 12,
13 ianuarie) după 11 zile cu ninsoare. De altfel iarna anului 1985 a fost cea mai grea din
ultimii 40 de ani, nu numai în regiunea Câmpiei Ploieștiului, ci în întreaga țară. Stratul de
zăpadă s-a menținut continuu toată luna ianuarie, toată luna februarie și 15 zile din luna
martie. Grosimea medie a lui a atins 20,5 cm în februarie și 13,4 cm în martie. De menționat
faptul că, pentru stratul de zăpadă, perioada de observație a fost 1971-1 august 2000.
Grosimea maximă absolută a stratului de zăpadă în perioada analizată este însă de 45
cm (figura 31) și s-a măsurat la data de 10 decembrie 1991. Pe de altă parte, în unii ani, au
existat și luni de iarnă fără strat de zăpadă: ianuarie și decembrie 1971, decembrie 1972,
decembrie 1975, decembrie 1976, februarie 1989, februarie 1990, decembrie 1992. Cu
siguranță, astfel de luni fără elementul de bază al iernii, au existat și după anul 2000, chiar
dacă nu avem date disponibile pentru ultimii 10-12 ani.
În afara lunilor de iarnă, stratul de zăpadă este mai subțire, între 0,3 cm grosime medie
în octombrie și 4 cm în martie. De asemenea și numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă
este mai mic, între 0,1 zile în aprilie și 4,2 zile în martie (tabel nr. 36).

TABEL NR. 36 Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă (1931-1 august 2000)
Perioada I II III IV X XI XII AN.

1931- 20,8 16,7 6,6 0,2 0 1,4 9,7 55,4

1970

1971- 14,6 11,6 4,2 0,1 0,2 3,4 9,9 44

2000

1931- 17,7 14,1 5,4 0,1 0,1 2,4 9,8 49,7

2000

Ultima zi cu strat de zăpadă este la Ploiești, în medie, data de 28 februarie, chiar dacă
ninsorile pot ține până la 21 martie. Cea mai târzie ninsoare s-a înregistrat la 20 aprilie 1992,
iar data extremă a ultimei zile cu strat de zăpadă a fost 18 aprilie 1981 (tabelele nr. 40 și 41).
Anual sunt în Câmpia Ploieștiului, în medie, 25,4 zile cu ninsoare și 44 zile cu strat de
zăpadă a cărui grosime medie este de 6,8 cm. Anul în care s-au înregistrat cele mai multe zile
cu ninsoare a fost 1986 (40 de zile, din care ½ numai în februarie), iar cel mai deficitar din
acest punct de vedere a fost anul 1992 (numai 6 zile: câte două în primele trei luni ale anului).
Numărul maxim anual de zile cu strat de zăpadă este de 81 de zile și s-a înregistrat în anul
1985, când și grosimea medie anuală a stratului a fost cea mai mare (21,4 cm), iar numărul
minim anual este de 9 zile (în 1972) cu o grosime de numai 1,3 cm (în același an).
TABEL NR. 37 Grosimea medie și maximă a stratului de zăpadă (cm):
1931-1 august 2000
Anii I II III IV X XI XII AN. Max. DATA
1971 0 2 5,9 0 0 2 0 4,9 14 5-6 III
1972 1,5 1 0 0 1 0 0 1,3 2 12/20 I
1973 7,3 4,6 8,9 0 0 11,2 4,9 6,4 26 15 III
1974 4,1 0 7,3 1 0 0 1,5 4,2 12 8 III
1975 2 2,6 4 0 0 11,7 0 6,9 17 25 XI
1976 3,2 3,7 2,2 0 0 2,5 0 3,3 8 14 II
1977 2,5 3,5 3 0 0 0 3,4 3,3 8 11 XII
1978 10 5 0 0 0 0 1,7 6,1 18 20 I
1979 19,8 2,2 6 0 1 0 3,7 13,6 42 19-20 I
1980 2 4 2,3 0 0 4,2 9 4,4 31 9I
1981 8 6,6 0 1 0 2,5 4,2 6,5 26 30 I
1982 2,2 20 0 0 0 0 2 2 5 18 II
1983 1,3 6,9 1 0 0 3,4 5,4 5 15 5-6 II
1984 2,9 3,9 1,3 0 0 2,7 15,7 5,7 30 28 XII
1985 29,7 20,5 13,4 0 0 5,5 5 21,4 41 11-13 I
1986 2,5 16,2 5,6 0 0 0 15,5 13 29 23 XII
1987 9,3 8,4 3,3 0 0 0 4,2 7,3 20 4I
1988 1,6 10,1 2 0 0 10,1 6,4 7,4 22 1-3 II
1989 3,5 0 0 0 0 3,2 4,4 4,1 18 30 XII
1990 5,50 0 0 0 0 0 7,1 6,1 13 19-21 XII
1991 2,7 10,5 0 0 7,3 0 11,4 10,1 45 10 XII
1992 2,6 3,7 14 0 0 0 0 3,7 20 19 III
1993 4 4,2 16 0 0 17,2 7,1 11 37 9 III
1994 2 1 0 0 0 3 5,6 3,9 10 23 XII
1995 9,1 3 6,7 0 0 9,8 7,4 8 23 7 XII
1996 7 12,9 4,3 5,5 0 0 16,8 10,2 29 9 II
1997 14,8 3,2 1,2 6 1 8,2 1 10 29 1-2 I
1998 1,6 6,2 6,5 0 0 4,9 5,3 4,9 12 22 III
1999 4 5,4 0 0 0 2 1,3 3,8 9 1-2 I
2000 11,3 4,3 5 0 - - - - - -

1971- 5,9 5,2 4 0,4 0,3 3,6 5,2 6,8 45 10.XII.

2000 1991

La Ploiești, densitatea medie a stratului de zăpadă este de 0,44 g/cm 3, cu o maximă în

luna ianuarie de 0,55 g/cm3 (tabel nr. 38).

Fig. 30 Grosimea medie (cm) a stratului de zăpadă (1971-1 mai 2000)

Fig. 31 Grosimea medie și maximă a stratului de zăpadă (în cm) pe ani
(1971-1 mai 2000)

TABEL NR. 38 Densitatea maximă a stratului de zăpadă (g/cm3):

1931-1 august 2000
Perioada I II III IV X XI XII AN. Max.
1971-2000 0,55 0,44 0,47 0 0 0,31 0,44 0,55 I-1997
Anul 1997 1980 1985 - - 1993 1993

TABEL NR. 39 Prima și ultima zi cu îngheț (date medii și extreme):

1931-1 august 2000
DATE MEDII DATE EXTREME
Primul îngheț Ultimul îngheț Primul îngheț Ultimul îngheț
cel mai timpuriu cel mai târziu
25 X 8 IV 29.IX.1977 22.XI.1996 18.III.1990 28.IV.1987

TABEL NR. 40 Prima și ultima zi cu ninsoare (date medii și extreme):

1931-1 august 2000
DATE MEDII DATE EXTREME
Prima ninsoare Ultima ninsoare Prima ninsoare Ultima ninsoare
cea mai timpurie cea mai târzie
20 XI 21 III 20.X.1976 22.XII.1996 18.II.1989 20.IV.1992

TABEL NR. 41 Prima și ultima zi cu strat de zăpadă (date medii și extreme):

1931-1 august 2000
DATE MEDII DATE EXTREME
Prima zi cu strat Ultima zi cu strat Prima zi cu strat Ultima zi cu strat
cea mai timpurie cea mai târzie
30 XI 28 II 23.X.1975 8.I.1993 9.I.1989 18.IV.1981

IV.7 Vântul

Mișcarea orizontală a maselor de aer, generată de diferența de presiune dintre două

sectoare ale atmosferei, poartă numele de vânt (D.G.F., 1999).
În regiunea Câmpiei Ploieștiului, direcția și viteza vântului depind de poziția și
intensitatea activității principalilor centri barici de acțiune care influențează teritoriul
României, dar și de condițiile geografice locale.

IV.7.1 Frecvența medie (%) lunară și anuală a vântului pe direcții

În luna ianuarie, cele mai frecvente vânturi din Câmpia Ploieștiului sunt acelea care
bat din NE (15,6 %) și V (15,2 %) aproximativ paralel cu orientarea arcului carpatic, dar nu
sunt de neglijat nici cele care suflă dinspre SV (14,4 %) pe direcția de deplasare a ciclonilor
mediteraneeni sau dinspre N (11,8 %) care este aer rece ce coboară din munte și se
canalizează pe văile râurilor Prahova și Teleajen. De asemenea, în această lună de iarnă,
frecvența medie a vântului din E (11 %) este și ea ridicată (tabel nr. 42). În februarie,
frecvența medie a vântului se mărește dar direcțiile principale rămân aceleași, cu mențiunea
că acum domină vânturile din NE și E care sunt mai intense decât în luna precedentă (16,3 %
și, respectiv 13 %). De asemenea, frecvența vântului din SV (14,4 %) rămâne ca și în luna
ianuarie, iar cea a vântului dinspre V scade (12,9 %). Atât în luna ianuarie, cât și în luna
februarie, cele mai rare vânturi sunt cele din S (5,1 %) și SE (5 %).
Intensificarea dinamicii atmosferei continuă și în prima lună de primăvară, martie.
Direcțiile dominante rămân NE (21 %) și E (15 %), dar se constată o creștere semnificativă și
pentru direcția N (13,6 %). Vânturile dinspre V (12,9 %) și SV (13,6 %) se mai răresc puțin.
Deși cunosc o ușoară creștere a frecvenței medii, vânturile din SE (5%) și S (5,5 %) sunt
nesemnificative.
În primele două luni ale semestrului cald, datorită procesului de încălzire continuă,
deplasările maselor de aer ating frecvența cea mai mare. Direcțiile de NE, E și N se mențin ca
principale sensuri de pătrundere a aerului în Câmpia Ploieștiului. Componenta nord-estică
ajunge în luna mai la 24,6 %, iar cea nordică la 20,8 %. Frecvența medie a vântului din E
scade de la 18,2 % în aprilie, la 13,3 % în mai. De asemenea, scad și frecvențele vânturilor din
V (9,8 % în mai) și SV (8,7 % în aceeași lună).
În lunile de vară, în Câmpia Ploieștiului, devine dominantă circulația aerului din N
(24,8 % în iunie, 28,7 % în iulie, 27,3 % în august). Aceasta se datorează descendenței seara
și noaptea a aerului rece din zona montană sau de dealuri de la nord, prin intermediul văilor
Prahovei și Teleajenului după convecția puternică din timpul zilei. Frecvența NE rămâne în
continuare ridicată, oscilând între 21 și 21,8 %. Scade acum circulația aerului dinspre V și SV
până la 8,8 % (în august) și, respectiv 6,9 % (în iulie) dar sporește cea dinspre SE (4,7 % în
august) și S (3,9 % tot în august). De asemenea, scade și penetrarea aerului din NV, de la 8,2
% în iulie, la 6,2 % în august.
Scurgerea ușoară (sub formă de briză) a aerului din N continuă să fie ridicată și în luna
septembrie (21 %), dar vântul dominant devine cel din NE (21,3 % în septembrie, 20,2 % în
octombrie și 19 % în noiembrie). De acum încep să fie mai frecvente vânturle din SV (de la
6,9 % în septembrie la 12,4 % în noiembrie) și din V ( de la 9,9 % în octombrie la 13,2 % în
noiembrie). Circulația estică este în septembrie de 10,5 %, crește în octombrie până la 11,9 %,
apoi scade la 9,8 % în noiembrie. Apariția aerului dinspre S și SE este și ea mai rară, ajungând
la 4,5 și, respectiv 2,7 % în ultima lună de toamnă.
 În decembrie, domină vântul din NE (15,2 %) și cel din V (15 %). Această proporție
aproape egală se explică prin poziția geografică a Câmpiei Ploieștiului, care este așezată
aproximativ la jumătatea distanței dintre estul și vestul continentului nostru, deci în acestă
lună, în zona de interferență a celor două tipuri de circulație atmosferică. Proporții relativ
ridicate ale frecvenței medii le au și vânturile din SV (12,8 %), N (10,2 %) și E (8,7 %). Cele
mai mici valori medii ale frecvenței vântului, din această lună și din întreg anul, le au
vânturile din SE (4 %) și S (4,3 %). Este posibil ca aceste valori ale componentei sudice
(S+SE) să fie în realitate, în tot cursul anului, puțin mai ridicate, deoarece vânturile care bat
din aceste direcții, înainte de a ajunge la girueta stației meteorologice (amplasată în marginea
de NV a orașului Ploiești) trebuie să străbată sau să ocolească întregul oraș, la giruetă putând
ajunge dintr-o altă direcție sau nu mai ajung deloc. Această constatare este și mai valabilă în
cazul vitezelor medii ale acestor vânturi, care pot fi modificate (diminuate) de structura
orașului (în primul rând de clădirile înalte) la trecerea prin acesta.
Anual, la Ploiești, predomină vânturile din NE (20 %) și N (17,9 %; figura 32a).
Primele domină în majoritatea lunilor anului, iar ultimele în timpul verii și la începutul
toamnei. Cu valori intermediare ale frecvenței medii plurianuale se prezintă vânturile din V
(11,9 %), E (11,5 %) și SV (10,6 %). Cele mai puțin frecvente vânturi care bat în Câmpia
Ploieștiului sunt acelea din NV (6,4 %), SE și S (ultimele cu câte 4,4 %; tabel nr. 42).

TABEL NR. 42 Frecvența vântului pe direcții (%): 1971-2011

DIR. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
N 11,8 10,1 13,6 16,1 20,8 24,8 28,7 27,3 21,0 17,9 13,0 10,2 17,9
NE 15,6 16,3 21,0 23,5 24,6 21,0 21,0 21,8 21,3 20,2 19,0 15,2 20,0
E 11,0 13,0 15,0 18,2 13,3 8,9 8,0 9,2 10,5 11,9 9,8 8,7 11,5
SE 4,0 5,0 5,0 5,4 5,4 4,0 4,1 4,7 4,1 3,9 2,7 4,0 4,4
S 4,5 5,1 5,5 4,5 5,2 3,8 3,8 3,9 2,9 4,3 4,5 4,3 4,4
SV 14,4 14,4 13,6 10,0 8,7 10,0 6,9 7,4 6,9 9,6 12,4 12,8 10,6
V 15,2 12,9 12,9 10,3 9,8 11,9 12,0 8,8 10,9 9,9 13,2 15,0 11,9
NV 7,4 7,4 5,3 4,7 6,2 7,5 8,2 6,2 6,4 4,8 5,3 7,3 6,4
Calm 25,4 20,8 16,7 14,7 15,1 14,9 16 18,7 22,2 26,2 26,7 28,9 20,5

FIG. 32a Frecvența vântului (%) – (1971-2011)

 IV.7.2 Viteza medie (m/s) lunară și anuală a vântului pe direcții

Dacă frecvența medie a vântului interesează pentru a se ști din ce direcție (direcții)
bate mai mult vântul – importantă pentru amplasarea obiectivelor industriale poluante sau a
zonelor de locuit – viteza medie a vântului interesează pentru a se cunoaște cât de intens este
vântul (dacă acesta permite o bună evacuare a noxelor industriale și a altor substanțe
poluante).
Viteza vântului variază în strânsă legătură cu mărimea gradientului baric orizontal, cu
factorii fizico-geografici și cu asperitățile suprafeței active deasupra căreia se mișcă.
În luna ianuarie, vitezele medii ale vânturilor care suflă la Ploiești și în Câmpia
Ploieștiului, sunt cuprinse între 2 m/s pe direcțiile N, S, NV și 2,8 m/s pe direcția E. În această
lună, viteza medie în ansamblu este de 2,4 m/s. (tabel nr. 43).
TABEL NR. 43 Viteza medie a vântului pe direcții (m/s): 1971-2011
DIR. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
N 2,0 2,0 2,3 2,3 2,2 2,3 2,2 2,2 2,0 2,0 1,9 2,1 2,1
NE 2,6 2,8 3,0 2,7 2,7 2,5 2,4 2,4 2,4 2,4 2,6 2,5 2,6
E 2,8 3,1 3,2 3,6 3,5 3,2 2,9 2,8 3,0 3,0 2,7 2,9 3,1
SE 2,2 2,7 3,1 2,9 2,9 2,9 2,5 2,7 2,6 2,6 2,0 1,9 2,6
S 2,0 2,3 2,6 2,7 2,6 2,4 2,7 2,5 2,4 2,4 2,1 2,0 2,4
SV 2,7 3,1 3,4 3,2 3,0 3,0 2,7 2,8 3,1 2,9 2,8 2,6 2,9
V 2,6 2,6 3,2 3,1 2,9 2,7 2,6 2,6 2,7 2,7 2,8 2,4 2,7
NV 2,0 2,1 2,4 2,2 2,1 2,3 2,3 2,4 2,0 1,9 2,1 1,8 2,1
Viteza
2,4 2,6 2,9 2,8 2,7 2,7 2,5 2,6 2,5 2,5 2,4 2,3 2,6
medie
 În februarie, viteza medie a vântului crește ușor până la 2,6 m/s. Cele mai intense
vânturi sunt cele din E și SV (3,1 m/s), iar cel mai liniștit râmâne vântul din N (2 m/s).
În cele trei luni de primăvară, vitezele medii sunt cele mai ridicate din tot cursul anului
(între 2,7 și 2,9 m/s). Vântul din E atinge și el cele mai mari viteze medii (maxim 3,6 m/s în
aprilie) menținându-se până în luna august în frunte, când cedează locul vântului de SV. Atât
în martie, cât și în aprilie și mai, vântul cel mai potolit este cel din NV (între 2,1 și 2,4 m/s).
Începând din luna iunie și până în ultima lună a anului, vitezele medii ale vântului
scad puțin câte puțin, în prima lună a verii fiind de 2,7 m/s, iar în decembrie de 2,3 m/s. Din
luna iunie și până în septembrie, cel mai blând vânt devine cel din nord, care coboară din zona
deluroasă canalizat pe Valea Prahovei și pe Valea Teleajenului și care se manifestă sub forma
unor adieri răcoroase de seară, cu viteze medii cuprinse între 1,9 și 2,3 m/s.
Din luna august, așa cum menționam anterior, cel mai tare vânt care bate la Ploiești
este cel din SV. El se menține astfel până în luna octombrie, când revine în forță vântul din E.
În ultmele trei luni ale semestrului cald, am constatat o scădere certă a intensității vânturilor
din N (2 m/s în octombrie), SE (2,6 m/s în octombrie) și NV (1,9 m/s în octombrie), dar și o
intensificare a vântului din E (3 m/s).
În noiembrie, pătrunderea ciclonilor mediteraneeni dinspre SV intensifică vântul din
această direcție (2,8 m/s). Cele mai încete sunt acum deplasările de aer din N și S (1,9...2,1
m/s).
În luna decembrie, viteza medie a vântului este în ansamblu de 2,3 m/s (cea mai scăzută din
an). Circulația estică este din nou cea mai intensă (2,9 m/s), iar cu numai 1,9 m/s vântul din
NV este cel mai liniștit din acestă lună.
Viteza anuală a vântului este în Câmpia Ploieștiului de 2,6 m/s, fiind cuprinsă între 2,1
m/s din direcție N+NV și 3,1 m/s din direcție E.

FIG. 32b Viteza medie a vântului pe direcții (m/s) – 1971-2011

 IV.7.3 Vitezele maxime absolute (m/s) ale vântului

În perioada 1971-1 august 2011, la Ploiești s-a înregistrat în total un număr de 55 de

zile cu vânt puternic (de peste 15 m/s), ceea ce înseamnă în medie 1,8 zile/an cu astfel de
deplasări violente ale aerului (tabel nr. 61). De acestea ne vom ocupa însă, pe larg, în capitolul
următor „Fenomene atmosferice deosebite” (subcapitolul „Vânturile puternice”).
În momentul de față vom arăta numai care sunt vitezele maxime absolute ale vântului
atinse în perioada 1971-2011. Acestea au valori cuprinse între 16 m/s (septembrie 2006 din
direcție V, 23 octombrie 1975 din direcție NE, 3 decembrie 1983 din direcție E și 25/26
decembrie 1988 din direcție V) și 28 m/s (16 noiembrie 1981 din NE; tabel nr. 44). O altă
valoare mare a vitezei maxime lunare s-a înregistrat la 11 iunie 1974 din direcție SV și a fost
de 25 m/s.
Un număr de cinci luni (ianuarie, martie, aprilie, mai și iulie) își au viteza maximă a
vântului de 20 m/s, predominând ca direcții E și V.
În lunile februarie și august nu s-au depășit 18 m/s, predominând direcția NV.

IV.7.4 Calmul atmosferic

Una din componentele climatice care interesează în principal poluarea aerului este
calmul atmosferic.. Acesta reprezintă starea atmosferei în care vântul nu bate.
În Câmpia Ploieștiului, valoarea medie a calmului atmosferic este de 20,5 % (tabel nr.
46). Are valorile cele mai ridicate în lunile de iarnă (28,9 % în decembrie, 25,4 % în ianuarie,
20,8 % în februarie), dar și în lunile septembrie (22,2 %), octombrie (26,2 %) și noiembrie
(26,7 %). Aceste șase luni sunt caracterizate printr-o mai mare stabilitate a atmosferei.
Valorile medii cele mai scăzute ale calmului atmosferic se înregistrează în celelalte luni ale
anului, cu deosebire în aprilie (14,7 %), mai (15,1 %) și iunie ( 14,9 %) când are loc o intensă
circulație atmosferică.
Calmul ridicat din lunile noiembrie, decembrie și ianuarie are ca urmare o acumulare
mai mare în atmosferă a substanțelor poluante emanate de pe platformele industriale ale
orașului Ploiești sau de către autovehiculele care se deplasează pe șoselele ce străbat Câmpia
Ploieștiului. Aceste substanțe chimice au efecte nefaste asupra sănătății populației din
regiune.Valorile mai scăzute ale calmului din perioada aprilie-iunie permit o mai bună
ventilare a aerului.
TABEL NR 44 Vitezele maxime ale vântului (m/s) în 24 de ore – 1971-2011

TABEL NR. 45 Vitezele medii ale vântului (m/s) – 1961-2011

PERIOADA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1961-1970 2,2 2,4 2,6 2,8 2,7 2,6 2,4 2,6 2,4 2,3 2,5 2,2 2,5
1971-2000 2,7 2,8 3,2 3,2 3,2 3,1 2,9 2,9 2,9 2,8 2,6 2,6 2,9
1961-2000 2,4 2,6 2,9 3,0 2,9 2,8 2,6 2,7 2,6 2,5 2,5 2,4 2,7
1971-2011 2,4 2,6 2,9 2,8 2,7 2,7 2,5 2,6 2,5 2,5 2,4 2,3 2,6
1961-2011 2,4 2,6 2,9 3,0 2,9 2,8 2,6 2,7 2,6 2,5 2,5 2,4 2,7

TABEL NR. 46 Calmul atmosferic (m/s) – 1961-2011

PERIOADA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN.
1961-1970 53,1 48,5 42,6 39,0 34,6 37,8 40,0 43,3 51,1 50,8 45,0 51 44,8
1971-2000 34,0 27,9 22,7 21,0 20,7 21,4 22,3 26,5 30,9 33,6 34,4 37,3 27,7
1961-2000 43,5 38,2 32,6 30,0 27,6 29,6 31,1 34,9 41,0 42,2 39,7 44,1 36,2
1971-2011 25,4 20,8 16,7 14,7 15,1 14,9 16 18,7 22,2 26,2 26,7 28,9 20,5
1961-2011 39,0 33,9 28,65 26,2 24,5 25,9 27,4 30,9 36,3 38,2 36,5 40,3 32,3

FIG. 32c Vitezele medii ale vântului (m/s) – 1961-2011

FIG. 32d Calmul atmosferic (m/s) – 1961-2011
FIG. 32e Harta regionării climatice și topoclimatice
 FIG. 32f Topoclimatele din interiorul orașului Ploiești

NOTĂ: Toate tabelele, graficele și hărțile din acest capitol au fost realizate în urma
prelucrării datelor statistico-matematice preluate de la Stația Meteorologică Ploiești și de la
Serviciul Meteorologic pentru Asigurarea Calității Buzău.