Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLUARE
Atmosfera se constituie drept unul dintre cei mai importanți componenți ai planetei
noastre. Aerul atmosferic este însă cel care, prin respirație, asigură viața marii majorități a
viețuitoarelor terestre, inclusiv a omului. Vicierea lui prin infectarea cu diverse substanțe
nocive (materii chimice reziduale, deșeuri industriale, gaze de eșapament etc.) înseamnă, într-
un cuvânt, poluare și poate avea consecințe nefaste asupra mersului normal al vieții. De altfel,
O.M.S. (Organizația Mondială a Sănătății) dă următoarea definiție poluării aerului atmosferic:
„Poluarea aerului înseamnă o parte a atmosferei în care concentrarea sau persistența unor
agenți poluanți puși în mod artificial în libertate, provoacă o senzație neplăcută unui număr
mare de locuitori, dăunează sănătății publice sau îngreunează viața oamenilor, animalelor sau
plantelor pe o suprafață întinsă”.
Poluarea aerului se produce în cazul eliberării în atmosferă a unor gaze, cenuși
zburătoare sau fumuri greu mirositoare produse prin arderea unor substanțe organice, în
special din cauza unor activități industriale. Zonele cu un potențial industrial ridicat prezintă,
din această cauză, gradul cel mai mare de poluare aeriană. O astfel de zonă este și Câmpia
Ploieștiului, deoarece în interiorul său se află municipiul Ploiești care prin numeroasele
întreprinderi industriale și, mai ales, prin specificul său de oraș petrochimic, este unul din
orașele poluante și poluate ale țării noastre, fiind cel mai poluat din județul Prahova.
În ceea ce privește sursele de poluare și tipurile de poluanți, în funcție de specificul
principalelor unități industriale din oraș, se poate face o selecție a celor mai nocive substanțe
care determină poluarea atmosferică în Ploiești și împrejurimile acestuia.
Astfel, pulberile sedimentabile și cele în suspensie reprezintă poluanții cu cele mai
frecvente depășiri ale concentrațiilor maxime admise în toți anii urmăriți. Ele se concentrează
mai ales în interiorul orașului Ploiești, iar în cadrul acestuia, cu precădere în părțile de NV, N,
NE și E (fig. 39), deoarece în aceste zone există mai multe societăți comerciale al căror profil
este cel de fabricare a materialelor de construcții: S.C. CONPREF S.A. (pentru prefabricate
din beton), S.C. CERAMICA BIANCA S.R.L. (pentru obiecte din faianță și porțelan), Fabrica
de sticlă pentru ambalaje, cea de prelucrare a lemnului etc. ca și fabrica de ceramică brută de
la Bucov (situată la 5 km NE de Ploiești), aceasta afectând orașul prin pulberile transportate
de vânturile de NE care predomină (alături de cele de N și de E) în circulația atmosferică.
Întrucât în Ploiești și în Câmpia Ploieștiului, așa cum menționam mai inainte, vânturile bat cu
preponderență din NE și E (în paralel cu desfășurarea Carpaților și Subcarpaților) și din N
114
(canalizându-se pe valea Teleajenului și valea Prahovei), pulberile sunt împrăștiate și depuse
în tot orașul, dar și pe o mare suprafață a Câmpiei Ploieștiului, afectând și alte localități. Alte
surse industriale de poluare cu pulberi sunt: S.C. MATIZOL S.A Berceni (de materiale
izolatoare), S.C. UBEMAR S.A. (pentru benzi transportoare și material rulant), S.C.
CAMETA (pentru containere metalice), S.C. UPETROM (pentru utilaj petrolier), S.C. UZUC
(pentru utilaj chimic) ș.a.
În anul 1998, situația privind pulberile în suspensie se prezenta astfel: concentrația
maximă admisă (0,150 mg/mc, conform STAS 12574/87) a fost depășită în proporție de 32,61
% (tabel nr. 63), valoarea medie a concentrațiilor maxime pe oraș fiind de 0,249 mg/mc
(figura 41), iar valoarea maximă înregistrată a fost de 0,306 mg/mc în zona Ploiești Nord. În
același an pulberile sedimentabile s-au depus în oraș într-o cantitate medie de 18,29
mg/mp/lună (C.M.A.=17 g/mp/lună), maximul înregistrându-se în luna iulie în zona Teleajen.
De altfel, atât pulberile în suspensie, cât și pulberile sedimentabile înregistrează valorile cele
mai ridicate în lunile mai, iunie, iulie și august (tabel nr. 64, figura 40), datorită apogeului
atins de activitățile industriale în această perioadă, deși condițiile meteorologice sunt
favorabile dispersiei acestor poluanți în atmosferă (vânt mai intens, convecție termică mare).
De asemenea, tot în această perioadă de vară, activitățile pe șantierele de construcții, în
locurile de încărcare-descărcare a diverselor mărfuri generatoare de pulberi, precum și traficul
rutier constituie și ele surse de poluare cu praf ce nu trebuie deloc neglijate. Aceste particule
poluante au un efect negativ asupra sănătății oamenilor provocând de multe ori boli ale
aparatului respirator, iar din punct de vedere climatologic, slăbesc intensitatea radiațiilor
solare, duc la formarea și persistența ceții urbane și la creșterea temperaturii aerului din oraș
ca efect al slăbirii procesului de iradiere din timpul nopții. În ultimii ani, 2009-2011,
cantitatea de pulberi a depășit valorile limită de emisie la toate stațiile de monitorizare a
aerului din Aglomerația Ploiești. După intrarea României în Uniunea Europeană (în anul
2007) standardele de poluare și parametrii urmăriți s-au schimbat, regăsindu-se în Legea 104
din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Astfel, în ultimii trei ani, pulberile în
suspensie și pulberile sedimentabile au depășit cantitativ pragul superior de evaluare acceptat
la nivel european (70 % din valoarea de 28 ug/mc anual, deci valoarea de 19,6 ug/mc) ceea ce
este un fapt îngrijorător. Cea mai mare valoare s-a înregistrat la stația PH-5 (B-dul București),
în anul 2011 (37,64 ug/mc, în primele patru luni ale anului), din cauza creșterii traficului
rutier (tabel nr. 66e; fig. 43e).
Alți poluanți care înregistrează frecvente depășiri ale concentrației maxime admise
(tabel nr. 62; figura 41) sunt sulfații în suspensie și aerosolii de H2SO4 (acid sufuric) emiși în
115
atmosferă de către societățile cu profil chimic ale orașului Ploiești, dar în special de rafinăriile
ASTRA ROMÂNĂ (din zona industrială Ploiești Sud), VEGA (din zona industrială Ploiești
Nord), PETROTEL-LUKOIL (din zona industrială Teleajen) și PETROBRAZI (din zona
industrială Brazi).
116
SO4 + H2SO4 0,012 0,011 0,134 9,66 Mar.; Iun.
HCHO 0,012 0,004 0,011 0 -
zona Ploiești Pulberi în
0,150 0,163 0,306 42,00 Feb.; Iun.
suspensie
Nord Detergenți - 0,033 - - -
HCHO 0,012 0,004 0,030 0 -
NH3 0,100 0,057 0,620 0,12 Iul.
NO2 0,100 0,018 0,052 0 -
ASTRA
SO2 0,250 0,009 0,160 0 -
zona Ploiești Sud Furfurol 0,050 0,024 0,036 0 -
H2S 0,008 0,002 0,012 0,008 Iul.
SO4 + H2SO4 0,012 0,012 0,134 20,29 Feb.; Iun.
HCHO 0,012 0,003 0,017 1,16 Aug.
NO2 0,100 0,019 0,063 0 -
UBEMAR SO2 0,250 0,010 0,035 0 -
H2S 0,008 0,004 0,016 7,17 Apr.; Iul.
zona Teleajen
SO4 + H2SO4 0,012 0,011 0,113 19,77 Feb.; Iun.
Pulberi în
0,150 0,143 0,265 36,05 Feb.; Iun
suspensie
HCHO 0,012 0,004 0,010 0 -
H2S 0,008 0,004 0,045 4,37 Mai; Iun.
DACIA S.A.
SO2 0,250 0,009 0,022 0 -
zona Teleajen SO4 + H2SO4 0,012 0,011 0,089 20,00 Iul.
Pulberi în
0,150 0,145 0,228 30,38 Mai; Iun.
suspensie
* Sursa: APM Prahova
În anul 1998, valoarea medie a concentrațiilor maxime a fost de 0,090 mg/mc, cu mult
peste concentrația maximă admisă de 0,012 mg/mc și s-a înregistrat în zona rafinăriei
ASTRA, în luna iunie.
Atât sulfații, cât și aerosolii de H 2SO4 sunt foarte agresivi prin coroziunea asupra
diverselor construcții și instalații. De asemenea ploile acide care fac să cadă pe pământ aceste
substanțe, pot avea efecte negative asupra organismelor animale și umane, precum și a
vegetației și culturilor agricole.
În municipiul Ploiești și în Câmpia Ploieștiului, mai există poluare, însă mai slabă, cu
H2S (hidrogen sulfurat) și NH3 (amoniac). Hidrogenul sulfurat cu al său miros caracteristic de
ouă stricate, este un gaz incolor și toxic, emis în urma unor procese tehnologice din industria
chimică. Zonele cele mai afectate de către acest poluant sunt extremitatea răsăriteană a
Ploieștiului și a câmpiei acestuia (zona Teleajen), precum și zona Brazi. Astfel, în zona
Teleajen, în anul 1998 s-a înregistrat valoarea maximă a concentrației măsurate (0,045
mg/mc) cu mult peste concentrația maximă admisă de 0,008 mg/mc. Valoarea medie a
concentrațiilor maxime a fost în același an de 0,020 mg/mc, deci, peste concentrația maximă
admisă. Reamintesc faptul că hidrogenul sulfurat (acidul sulfhidric) este unul dintre cele mai
117
toxice gaze care, dacă este prezent în cantități foarte mari, poate provoca moartea. De aceea se
impune urmărirea cu atenție a emisiilor și imisiilor acestui gaz.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros înțepător și înecăcios, emis în atmosferă tot în
urma unor procese tehnologice din industria chimică. El este prezent mai ales în zona de sud a
Ploieștiului (din cauza rafinăriei ASTRA) și în zona de nord (din cauza fabricii de detergenți
DEROLEVER) acolo unde în anul 1998 s-au înregistrat cele mai ridicate valori ale
concentrațiilor maxime, de 0,620 mg/mc și, respectiv 0,930 mg/mc, ambele în luna iulie.
Concentrația maximă admisă pentru acest poluant este de 0,100 mg/mc, iar valoarea medie a
concentrațiilor pe întreg orașul Ploiești a fost, în același an 1998, de 0,426 mg/mc, depășind
cu mai bine de 3 % acest C.M.A.
Cu depășiri mici ale C.M.A.-urilor, de sub 1 %, se prezintă alți doi poluanți:
formaldehida și fenolul.
Formaldehida (HCHO) este un poluant gazos obținut prin dehidrogenarea alcoolului
metilic. Aceasta este concentrată cu precădere în părțile de sud, nord și est ale orașului
Ploiești, acolo unde sunt întreprinderi care, fie că folosesc formaldehida în procesele lor
tehnologice (ca de ex. S.C. DEROLEVER, pentru obținerea unor decoloranți pentru industria
textilă), fie că ea rezultă în urma proceselor tehnologice (ca de ex. la S.C. TĂBĂCĂRIA S.A.
din zona industrială de est, unde este emanată din tananții folosiți pentru tăbăcirea pieilor de
animale). De asemenea o influență asupra sudului orașului Ploiești, dar și a unei suprafețe
destul de întinse din Câmpia Ploieștiului, o are și Combinatul Petrochimic de la Brazi care
folosește aldehida formică pentru obținerea unor rășini sintetice.
În anul 1998 concentrația maximă admisă (0,012 mg/mc) a fost depășită în mai multe
puncte ale orașului, cea mai semnificativă fiind cea din luna februarie, din zona industrială de
sud, când s-a ajuns la 0,030 mg/mc. Valoarea medie a concentrațiilor maxime pe oraș a fost
tot atunci de 0,014 mg/mc, cu 0,2 % mai mult decât C.M.A.
Fenolul, care este un derivat al benzenului, este prezent în concentrații mai mari în aer
numai în zona Teleajen, în preajma rafinăriei PETROTEL-LUKOIL. În această zonă s-a
depășit C.M.A.-ul (de 0,030 mg/mc) cu 0,3 % în luna februarie a anului 1998, până la
valoarea naximă de 0,033 mg/mc, iar valoarea medie a concentrațiilor maxime a fost puțin
peste C.M.A. (0,031 mg/mc).
Atât aldehidele formice, cât și fenolii prezenți în cantități foarte mari în aerul
atmosferic pot provoca oamenilor cancere pulmonare și alte afecțiuni ale aparatului respirator.
Din fericire, poluarea cu aceste două substanțe nocive este foarte mică în orașul Ploiești și în
împrejurimile acestuia.
118
Alte componente chimice din categoria benzenului au însă concentrații destul de mari
în atmosfera Ploieștiului și a Câmpiei Ploieștiului, poluarea cu benzene fiind înregistrată la
toate stațiile automate de monitorizare a calității aerului ambiental din Aglomerația urbană
Ploiești, în anii 2009-2011 (tabelele nr. 66c...f; fig. 43c...f) Astfel, s-a depășit valoarea limită
de emisie pentru acești indicatori europeni (care este de 2,45 ug/mc anual) în toți acești ultimi
ani de observații, cel mai mult ajungându-se la 5,75 ug/mc, în anul 2009, la stația PH-4
(amplasată la Primăria din localitatea Brazi). Cauza principală a acestei poluări cu benzene o
constituie, evident, activitatea de la Combinatul Petrochimic Brazi.
În anul 1998 nu s-au înregistrat depășiri ale C.M.A. la următorii poluanți: NO 2,
SO2,CO, detergenți și furfurol (tabel nr. 63; figura 41).
TABEL NR. 63 Starea calității aerului în municipiul Ploiești (anul 1998) *
Cal. Medie a
Valoare medie Media depășirii
Poluant C.M.A.mg/m 3
conc. maxime
a conc. pe oraș C.M.A. (%)
pe oraș
HCHO 0,012 0,004 0,014 0,23
NH3 0,100 0,044 0,426 3,42
NO2 0,100 0,018 0,059 0
SO2 0,250 0,009 0,064 0
Fenol 0,030 0,007 0,031 0,29
H2S 0,008 0,004 0,020 2,87
SO4+H2SO4 0,012 0,010 0,090 13,34
Pulberi în
0,150 0,145 0,249 32,61
suspensie
Detergenți - 0,025 0,100 -
CO 6,000 2,445 4,885 0
Furfurol 0,050 0,021 0,036 0
* Sursa: APM Prahova
Astfel pentru NO2 (bioxid de azot) concentrația maximă admisă era de 0,100 mg/mc.
Valoarea medie a concentrațiilor maxime a fost, pe întreg orașul Ploiești, de 0,018 mg/mc, cu
mult sub valoarea C.M.A. Concentrația medie cea mai mare de NO 2 s-a înregistrat în regiunea
industrială de sud, sursa cea mai importantă de emisie a acestui gaz constituind-o centrala
Termoelectrica. Concentrația maximă de NO2 s-a înregistrat însă în zona industrială de nord și
a fost de 0,045 mg/mc, deci și ea sub valoarea C.M.A. După anul 2007, când intrarea
României în U.E. a înăsprit legislația privitoare la mediul înconjurător, valorile limită de
emisie au devenit mai mici, dar au și fost depășite în toți anii 2009, 2010 și 2011. Astfel,
pentru NO2, nivelul critic anual pentru protecția vegetației și ecosistemelor naturale este de 80
% din 24 ug/mc (deci, 19,2 ug/mc), iar valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane
este de 80 % din 32 ug/mc (deci, 25,6 ug/mc). Cele mai mari concentrații de NO 2 au fost de
119
37,46 ug/mc (în zona de vest a Ploieștiului) și de 38,30 ug/mc (în zona de sud a orașului),
ambele valori maxime anuale măsurate în 2011.
SO2 (bioxidul de sulf) sau anhidrida sulfuroasă este un alt gaz toxic, concentrat mai
mult în sudul orașului Ploiești, în preajma termocentralei care-l emite, dar și în jurul rafinăriei
ASTRA. În aerul atmosferic, SO2 se poate transforma prin oxidare în SO 3 (trioxid de sulf), iar
în contact cu apa în H2SO4 (acid sulfuric) care rămâne sub formă de aerosoli în umiditatea
atmosferei (căzând pe pământ sub formă de ploi acide) sau poate reacționa cu unele substanțe
alcaline, formând sulfații. Din măsurătorile afectuate în anul 1998 nu s-au constatat depășiri
ale concentrației maxime admise la SO2. Acest C.M.A. (conform STAS 12574/87) era atunci
de 0,250 mg/mc, iar media concentrațiilor maxime pe întreg orașul Ploiești a fost de numai
0,064 mg/mc. În anii 2009-2011, valoarea limită pentru protecția sănătății umane era de 60 %
din valoarea limită pentru 24 de ore, adică 60 % din 75 ug/mc (deci, 54 ug/mc) care nu trebuia
depășită mai mult de trei zile calendaristice într-an. Nu s-au observat asemenea depășiri ale
acestui prag, dar pentru protecția vegetației se impune, conform legislației actuale, un prag de
60 % anual din nivelul critic pentru perioada de iarnă, care este de 12 ug/mc (deci, 7,2 ug/mc).
În anii recenți menționați mai sus, au fost depășiri de prag la majoritatea stațiilor de
monitorizare, cel mai mult în partea de est a orașului din cauza emisiilor de la Combinatul
Petrochimic Teleajen (16,77 ug/mc în anul 2009) purtate deasupra orașului și a Câmpiei
Ploieștiului de vânturile care bat cu tărie iarna dinspre E și NE. Concentrațiile maxime de SO 2
stau la baza unor afecțiuni respiratorii cronice și la scăderea concentrației de O2 din sânge.
Un alt gaz foarte toxic, cu efecte dintre cele mai negative asupra sănătății oamenilor,
este CO (monoxidul de carbon) care poate ataca sistemul circulator producând înlocuirea
parțială a O2 din sânge, fapt care duce la insuficiențe cardiace. De asemenea, acest gaz este
foarte dăunător pentru vedere, atacând ochii, iar în perioada de creștere la copii, poate avea
repercusiuni asupra dezvoltării mentale. În anul 1998, în municipiul Ploiești, CO era prezent
în limite normale, nedepășind concentrația maximă admisă de 6 mg/mc. În acel an, valoarea
maximă a concentrației a fost de 4,91 mg/mc și a fost înregistrată la stația de prelevare aflată
la sediul A.P.M. (Agenția pentru Protecție Mediului), în zona de vest a orașului. Această
valoare ridicată s-a datorat în principal intensei circulații rutiere de aici, autovehiculele
degajând în atmosferă prin țevile de eșapament pe lângă alte gaze și monoxidul de carbon. De
asemenea, această valoare ridicată s-a mai datorat și emanațiilor termocentralei din sudul
orașului. În anii 2009-2011, valoarea maximă admisă, de 70 % din 7 mg/mc (media pe 8 ore,
deci 4,9 mg/mc) nu a fost depășită în nicio zi, media anuală cea mai mare fiind de 0,69 mg/mc
(în anul 2011, la stația de pe B-dul București, din cauza traficului rutier intens).
120
Detergenții sunt prezenți în aerul atmosferic al Ploieștiului și al Câmpiei Ploieștiului în
cantități, de asemenea, foarte mici, deși în nordul orașului se află marea fabrică de profil
DERO LEVER. Această societate poluează într-adevăr mediul de aici, însă cu precădere solul
și pânza freatică, mai puțin sau chiar deloc aerul atmosferic. De aceea poate că pentru aer nici
nu s-a stabilit o concentrație maximă admisă, deși, cred eu, că aceasta trebuia totuși să existe
pentru a ne putea raporta la ea. În atare condiții, eu nu pot decât să redau valoarea maximă a
concentrațiilor înregistrate în anul 1998. Aceasta a fost de 0,100 mg/mc, iar media pe oraș de
0,025 mg/mc. Dacă ele au fost mari sau mici rămâne de văzut, această problemă rămânând în
continuare deschisă studiului. Specialiștii de la Agenția pentru Protecția Mediului susțin că
aceste valori sunt cu mult sub limita de poluare.
Furfurolul este un alt poluant prezent în datele puse la dispoziție de către A.P.M.
Ploiești. Acesta se prezintă sub forma unui lichi uleios, cu miros particular, folosit ca solvent
selectiv la rafinarea uleiurilor minerale. Este emis în atmosferă sub forma unor particule fine
lichide, de către cele două rafinării care funcționează la capacitate maximă, ASTRA și
PETROTEL-LUKOIL. De altfel, aici s-au înregistrat și cele mai mari concentrații (0,360
mg/mc), iar media concentrațiilor maxime pe oraș a fost de 0,036 mg/mc, la un C.M.A. de
0,050 mg/mc. În cantități mari, furfurolul poate afecta sistemul nervos, aparatul respirator și
poate produce boli ale pielii.
O3 (ozonul) este un gaz provenit din ionizarea oxigenului prin descărcări electrice și în
prezența radiațiilor ultraviolete. În atmosfera joasă apare (și) ca urmare a activităților
industriale, având o acțiune poluantă. Este un oxidant puternic din care cauză este dăunător
omului, producând dureri de cap, fiind iritant și caustic pentru mucoasele respiratorii. Nici
pentru această substanță chimică nu avem un prag limită de poluare, de aceea este foarte greu
să apreciem dacă valorile măsurate la unele stații din Ploiești sunt mari sau mici. În ultimii trei
ani (2009-2011) cantitatea de O3 a fost cuprinsă între 29,04 ug/mc (în 2011, la stația PH-2 din
centrul orașului Ploiești) și 58,33 ug/mc (în 2009, la stația PH-6 din estul Ploieștiului). Cauza
probabilă a valorilor mari înregistrate în zona de est a orașului și Câmpiei Ploieștiului este
activitatea intensă de pe platforma industrială Teleajen.
TABEL NR. 64 Depunerile de pulberi sedimentabile în municipiul Ploiești (g/m2/lună*)
în anul 1998 **
Stația de
IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN. IUL. AUG. SEP. OCT. NOV. DEC.
prelevare
A.P.M.-Vest 15,92 16,75 17,88 19,80 20,75 21,37 21,33 19,83 16,60 18,70 17,00 17,33
CORLĂTEȘTI-
16,73 17,22 17,30 19,00 18,25 19,33 20,60 17,80 17,15 18,68 15,70 16,70
Est
METEO-Nord 15,25 14,83 16,75 18,30 13,78 17,58 18,30 17,93 15,20 16,35 16,17 14,78
ICERP-Nord 17,00 16,35 18,96 20,60 22,65 21,35 21,00 22,30 17,93 17,00 16,88 18,15
121
INCAF-NE 18,15 19,26 19,70 21,36 20,63 21,42 21,73 20,33 18,45 19,26 18,20 17,88
UBEMAR-
17,85 18,38 19,60 22,70 21,35 22,00 22,80 21,72 18,82 18,38 17,60 18,75
Teleajen
*C.M.A. = 17,00 g/m2/lună; ** Sursa: APM Prahova
122
Principalele surse de poluare în municipiul Ploiești și în Câmpia Ploieștiului sunt
întreprinderile industriale, chiar dacă o parte dintre acestea și-au redus capacitățile funcționale
și numărul de angajați. După anul 1992 numărul obiectivelor industriale din Ploiești a crescut
ușor (de ex. au apărut unități industriale noi: Fabrica de ambalaje din carton, Fabrica de bere,
Fabrica de țigarete etc.). De asemenea, perimetrul orașului s-a extins treptat în câmpie prin
construirea unor complexe comerciale (depozite, hipermarketuri, benzinării etc.) care și ele
sunt mici surse de poluare a aerului. Alte astfel de surse sunt: autovehiculele (care prin țevile
de eșapament elimină diferite gaze toxice: oxizi de carbon, compuși ai sulfului etc.), arderea
deșeurilor în crematorii industriale, praful provenit din spațiul casnic, fumul din incendii,
compușii organici de la parfumuri, fumul de țigară etc.
Ca toate centrele petrochimice orașul Ploiești este unul foarte poluat. O mare parte din
lucrătorii rafinăriilor din oraș contactează boli ale aparatului respirator, iar acțiunea
coroborată a noxelor cu tabagismul și alcoolismul fac să existe multe cazuri de afecțiuni
pulmonare. Se pierde de asemenea simțul mirosului mai ales la persoanele care lucrează direct
cu substanțele rezultate din prelucrarea petrolului. În multe cazuri se pierde chiar și dantura.
Se produc numeroase afecțiuni dermatologice și arsuri ale pielii provocate de contactul direct
cu diferite substanțe (acizi, baze etc.). O serie de produse (ca de ex. bitumul) au efecte
cancerigene, ca și gazele rezultate din diferitele procese tehnologice. Locuitorii din orașul
Ploiești, dar și cei din apropiarea orașului, mai ales cei de pe lângă rafinării, sunt și ei destul
123
de afectați, chiar dacă nu în aceeași măsură, pentru că nu întotdeauna amplasarea
întreprinderilor a fost făcută corect, mai ales în cazul orașulu Ploiești care s-a dezvoltat haotic
în anumite perioade istorice. În acest sens se impune o intervenție mai fermă din partea
A.P.M. Prahova care să prezinte întreprinderilor și altor societăți comerciale un plan de
măsuri menite să ducă la reducerea poluării din orașul Ploiești, principalul poluator din
Câmpia Ploieștiului. Astfel, ar trebui ca toate unitățile industriale să treacă treptat la măsuri
practice pe linia înlocuirii proceselor tehnologice poluante cu altele mai puțin poluante și, de
asemenea, să se ia măsuri sistematice de control al degajărilor de substanțe chimice în
atmosferă.
Spațiile verzi din interiorul orașului Ploiești, cu suprafețe destul de mici și lipsa unui
parc în adevăratul sens al cuvântului, suprafețele reduse de pădure din Câmpia Ploieștiului fac
ca poluarea în această zonă a țării să rămână în continuare una la cote ridicate și alarmante, iar
orașul reședință al județului Prahova să se mențină, din păcate, ca fiind unul dintre cele mai
poluate și poluante orașe ale României.
124
Fig. 41 Media concentrației maxime a poluanților (mg/m3) în orașul Ploiești
(anul 1998)
125
TABEL NR. 66a Calitatea aerului în municipiul Ploiești (2009-2011) *
126
* Sursa: APM Prahova (stația PH-1)
127
Media
10,56 36,18 0,40 40,06 17,22
anuală
Ian 2011 - 52,91839722 0,971481453 17,78851857 36,86509683
Feb 2011 - 59,37740221 0,696230258 32,64993454 26,41142867
Mar 2011 - 39,10245759 0,402637744 36,57324173 21,39225797
Apr 2011 11,59915627 25,45851905 0,197453793 33,64685106 13,81456664
Mai 2011 - 43,82400127 0,156708083 24,97471211 11,45229038
Iun 2011 - 31,22338257 0,121336743 23,89334319 10,11407002
Iul 2011 - 34,36854316 0,150428526 30,06774882 13,81310012
Aug 2011 - 26,95174145 0,135171651 32,88373224 12,64809676
Sep 2011 - 31,69255239 0,275702616 - 20,44500006
Oct 2011 - 0,349927433 - 26,33883319
Nov 2011 8,433859605 - 0,554779317 - 29,22475014
Dec 2011 10,22321003 - 0,672357442 - 26,73193544
Media
10,08 38,30 0,38 29,04 20,76
anuală
* Sursa: APM Prahova (stația PH-2)
129
* Sursa: APM Prahova (stația PH-3)
130
Media
8,31 31,92 0,23 51,10 4,60 33,55
anuală
Ian 2011 7,51020561 - 0,69281757 32,3242708 6,35232894 52,2096449
Feb 2011 10,6486244 - 0,45714316 31,9942505 4,69948412 49,6541772
Mar 2011 11,1531265 - 0,26544287 36,9202257 3,8916958 34,431757
Apr 2011 - 21,1766555 0,22768949 50,4226644 3,6752578 15,7514049
May 2011 - - 0,09 41,1110389 2,7180293 13,2435581
Jun 2011 - 21,801342 - 31,6560888 2,66961985 14,8637606
Jul 2011 - 34,1527751 - 52,5488108 3,39430335 18,1591397
Aug 2011 10,5000754 32,6000143 - 45,2274849 3,21408815 23,357765
Sep 2011 10,5208508 45,0366211 - 41,258117 4,30362723 -
Oct 2011 8,58635715 32,9115395 - 30,6338406 4,16757672 -
Nov 2011 10,0111757 34,0220075 - - 5,26566926 -
Dec 2011 10,3050248 25,6110317 - - 6,0014927 -
Media
9,90 30,91 0,34 39,40 4,19 27,70
anuală
* Sursa: APM Prahova (stația PH-4)
131
Mar 2009 8,23937208 36,7709807 0,4073014 3,09190692 17,9028434 29,7638388
Apr 2009 8,37964141 33,6865187 0,29027238 4,23554877 15,6781957 27,4152966
Mai 2009 9,39529024 33,6880742 0,2253517 3,0241585 11,833391 16,9593872
Iun 2009 13,9764785 30,6008089 0,17309801 3,5112479 11,6874138 13,7764334
Iul 2009 9,92659525 27,4288858 0,1690098 2,5794935 7,94070183 14,5332904
Aug 2009 7,28261888 31,9905411 - 3,00594711 11,1719267 17,8795807
Sep 2009 7,05665315 31,7424612 0,17723871 4,07115629 10,2140421 18,7842332
Oct 2009 8,31824502 23,3275113 0,33461303 3,82523258 11,7027472 -
Nov 2009 11,6406823 28,9699673 0,55517441 6,80935482 - 22,3810003
Dec 2009 7,16599732 30,0274475 0,40367052 7,93658282 - -
Media
9,02 31,43 0,37 4,64 14,29 22,77
anuală
Ian 2010 9,54831857 31,1133245 0,47016534 9,20556922 - -
Feb 2010 11,6878646 31,3101585 0,58611754 8,61279142 23,1421623 32,481482
Mar 2010 9,03464828 21,699684 0,37843055 3,06879689 20,3102326 37,7615806
Apr 2010 7,64559599 19,8645517 0,21451932 2,34012206 34,92252 35,0802
Mai 2010 8,1923318 21,5582404 0,17413912 2,61632993 29,0414806 28,3377745
Iun 2010 - 30,5051403 0,17627889 2,6948833 - 27,7488333
Iul 2010 9,85560132 25,7605804 0,16002885 2,56371521 30,8214517 29,2022257
Aug 2010 9,75257573 25,7345822 0,18635067 2,89356812 - 37,4454136
Sep 2010 - 26,3339421 0,1545883 2,09278973 34,6249305 29,4581111
Oct 2010 7,95976768 32,3099725 0,32330815 2,68856588 36,1556172 31,8299679
Nov 2010 8,12462562 49,2015713 0,46942859 3,35711665 - 40,6475359
Dec 2010 3,91941347 - 0,66075853 3,45207568 41,160072 39,9361934
Media
8,56 28,66 0,32 3,79 31,27 33,62
anuală
Ian 2011 - 26,0093611 0,83783119 4,66077348 43,8186099 46,5357737
Feb 2011 - 42,6188487 0,66215377 3,52566456 - 44,3207143
Mar 2011 - 39,575317 - 2,62956145 29,3805918 36,1439678
Apr 2011 - - - 1,95258798 15,4012813 23,6011668
Mai 2011 10,8543569 - - 1,64493229 - -
Iun 2011 14,3153763 - - 1,17928569 - -
Iul 2011 11,1140928 - - 1,31991211 - -
Aug 2011 14,9283661 - - 1,80420944 - -
Sep 2011 10,9139945 - - 1,96053569 - -
Oct 2011 7,26079615 - - 4,97720787 - -
Nov 2011 5,41754385 - 0,62680735 7,48981391 - -
Dec 2011 7,23525495 - 0,65427925 - - -
Media
10,25 36,06 0,69 3,00 29,53 37,64
anuală
* Sursa: APM Prahova (stația PH-5)
132
* Sursa: APM Prahova (stația PH-5)
O3 (ug/m3) PM10grv
Lună/An SO2 (ug/m3) NO2 (ug/m3) CO (mg/m3)
(ug/m3)
Ian 2009 12,10725593 34,30835063 0,770643061 30,59613958 46,15935455
Feb 2009 10,26422182 31,27662862 0,384291859 39,19404495 34,13142828
Mar 2009 25,90768804 27,10 0,321242979 49,14023262 33,40
Apr 2009 27,10 20,99398383 - 75,3026308 32,49996649
Mai 2009 15,31584639 19,6486351 - 59,54178245 25,90
Iun 2009 24,91649179 17,80 - 81,53042939 19,10
Iul 2009 10,91051533 16,76216392 0,07 79,19792675 23,80
Aug 2009 11,0084008 18,37630996 0,09 79,42735321 29,72567721
Sep 2009 - - - - -
Oct 2009 - - 0,240702763 - -
Nov 2009 13,52798538 25,71829058 0,584745861 31,14954825 42,38755183
Dec 2009 - 29,28340303 0,51612464 - 33,24193086
Media
16,77 24,11 0,37 58,33 32,03
anuală
Ian 2010 - 26,0938083 0,503444288 - 39,13774173
Feb 2010 - 28,17310675 0,577410141 - 35,84321427
Mar 2010 10,83918266 - 0,322131358 65,09800631 35,54519386
Apr 2010 10,49948562 - 0,148943632 74,5488437 31,34333315
Mai 2010 9,568371313 23,10675979 0,10853723 51,67917933 24,503516
Iun 2010 12,00 - 0,1480139 42,67523803 21,57773333
Iul 2010 11,73927887 - 0,138704246 47,25465309 22,50
Aug 2010 12,54580437 - 0,146928942 49,30665101 32,15761299
Sep 2010 12,03331236 - 0,135651377 38,97836298 25,81926683
Oct 2010 10,25170954 - 0,341368009 30,93169342 28,31826661
Nov 2010 9,342511006 - 0,590695178 19,09076167 39,86459977
Dec 2010 9,981182898 - 0,942978373 18,8279182 36,87635477
133
Media
10,87 25,78 0,33 43,83 31,11
anuală
Ian 2011 9,63385534 - 1,017120982 26,96105632 43,75009681
Feb 2011 10,41396335 24,88757017 0,679894209 42,06407666 41,80785709
Mar 2011 14,52350029 18,21785227 0,345276701 44,79246147 36,82348381
Apr 2011 14,15085515 24,29739167 0,182174561 - 25,96959996
Mai 2011 - 17,29566579 0,121436889 - 20,43061286
Iun 2011 - 21,01997488 - - 20,8325333
Iul 2011 11,57133612 19,82918786 - - 24,30856682
Aug 2011 17,78371931 12,44239207 - - 29,6022257
Sep 2011 20,85299988 15,64644231 - - 36,29448246
Oct 2011 - 27,85622619 - - 41,4483669
Nov 2011 11,64157733 32,07982931 - - 51,97767844
Dec 2011 11,83496306 31,60684927 - - 52,06870971
Media
13,59 22,28 0,46 37,93 35,43
anuală
* Sursa: APM Prahova (stația PH-6)
135