Sandu Andrei Alexandru

C.I.G

Grupa 50487

Surse de Poluare in Ploiesti

Poluarea de fond reprezinta poluarea existenta în zonele în care nu se manifesta direct influenta
surselor de poluare.

Statiile de supraveghere a poluarii de fond se amplaseaza în zone conventional "curate", situate

la altitudini cuprinse intre 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate,
drumuri, cai ferate, obiective industriale etc.

Concentratiile poluantilor din aer si precipitatii, masurate în aceste zone constituie indicatori
pretiosi pentru evaluarea poluarii la nivel regional si global.
Poluarea de impact

Poluarea de impact este poluarea produsa în zonele aflate sub impactul direct al surselor
de poluare.

Starea atmosferei este evidentiata prin prezentarea urmatoarelor aspecte: poluarea de impact cu
diferite noxe, calitatea precipitatiilor atmosferice, situatia ozonului atmosferic, dinamica
emisiilor de gaze cu efect de sera si unele manifestari ale schimbarilor climatice.

Din analizele efectuate în perioada 2003 - 2005 de catre laboratorul A.P.M. Ploiesti, în zona
Municipiului Ploiesti, se constata urmatoarele:

* pentru poluantul sulfati în suspensie si aerosoli de acid sulfuric ( valoarea limita pentru un
interval de mediere de 24 ore = 0,012 mg/mc)
În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si
Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona
(PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale
concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :

0,0119 mg/mc (POLISERV2005) - 0,0125 mg/mc (Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2003 )

În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2 Pompieri,
Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN, TIMKEN,
UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul PETROBRrazi. Se
preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S, HCHO, sulfati în suspensie
inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile
maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:

0,0122 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri si statiile Corlatesti,2004) - 0,0126 mg/mc (Unitatea 2

Pompieri , 2003)

În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii
indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric,
pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice ( g/mc), au variat intre:
0,0117 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,0121 mg/mc (ICERP, 2003)

În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu care
monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA si traficul
rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în
suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :
0,0117 mg/mc ( APM, 2004) - 0,0123 mg/mc (APM, 2003)
Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari dispersia
poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a produselor
petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S, HCHO, sulfati
în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile,
concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:
0,0117 mg/mc (2004) - 0,0124 mg/mc (2003)
Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime zilnice în perioada 2003 - 2005 în
punctele mentionate se constata scaderea concentratiei maxime în anii 2004 - 2005, dar care
au prezentat totusi, în continuare, depasiri ale valorii limita.

* pentru poluantul hidrogen sulfurat (valoarea limita pentru un interval de mediere de 24 ore
= 0,008 mg/mc)

În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si

Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona
(PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale
concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :

0,0013 mg/mc (POLISERV, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2003) - 0,012

mg/mc (POLISERV 2004 )

În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2 Pompieri,
Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN, TIMKEN,
UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul PETROBRrazi. Se
preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S, HCHO, sulfati în suspensie
inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile
maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:

0,0025 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri 2003) - 0,0102 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri , 2005)

În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu care
monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA si traficul
rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în
suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice ( g/mc), au variat intre :
0,0011 mg/mc ( APM, 2003) - 0,0046 mg/mc (APM, 2005)

Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari dispersia
poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a produselor
petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S, HCHO, sulfati
în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile,
concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:

0,0015 mg/mc (2003) - 0,005 mg/mc (2004)
Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003 - 2005 în
punctele mentionate se constata concentratii maxime masurate în anul 2004.

*  pentru poluantul amoniac  (valoare limita pentru un interval de mediere de 24 ore = 0,1
mg/mc)

În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si

Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona
(PETROTEL LUKOIL, DBW, Rafinaria VEGA - zona NE). Astfel, se preleveaza si analizeaza
urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid
sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au înregistrat valori ridicate ale
concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii anuale (mg/mc) a variat intre :

0,056 mg/mc (MOL, 2003) - 0,16 mg/mc (MOL, 2004 )

În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2 Pompieri,
Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN, TIMKEN,
UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul PETROBRrazi. Se
preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S, HCHO, sulfati în suspensie
inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile
maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:

0,09 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri, 2004) - 0,189 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)

În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii
indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric,
pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice ( g/mc), au variat intre :
0,09 mg/mc ( ICERP, 2004) - 0,13 mg/mc (RENEL, 2005)

În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu care
monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA si traficul
rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în
suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :
0,114 mg/mc ( APM, 2005) - 0,187 mg/mc (APM, 2003)

Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari dispersia
poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a produselor
petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S, HCHO, sulfati
în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile,
concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:
0,086 mg/mc (2005) - 0,127 mg/mc (2004)
Reprezentând grafic variatia concentratiilor maxime anuale în perioada 2003-2005 în
punctele mentionate se poate observa o variatie relativ constanta a concentratiilor maxime:

* pentru poluantul particule totale în suspensie   (valoarea limita pentru un interval de mediere
de 24 ore = 0,15 mg/mc)

În zona de Est a municipiului Ploiesti sunt amplasate trei statii: MOL, Spitalul de Obstetrica si
Ginecologie, POLISERV care monitorizeaza activitatea unitatilor amplasate în aceasta zona
(PETROTEL LUKOIL, DBW, FEROEMAIL, INCAF Ploiesti, Rafinaria VEGA - zona NE).
Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, sulfati în
suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile. S-au
înregistrat valori ridicate ale concentratiilor masurate, astfel încât valoarea concentratiei medii
anuale (mg/mc) a variat intre :

0,154 mg/mc (MOL, Spitalul de Obstetrica si Ginecologie 2004) - 0,158 mg/mc (Spitalul de

Obstetrica si Ginecologie 2005)

În zona de Sud a municipiului Ploiesti, sunt amplasate statiile Corlatesti, Unitatea 2 Pompieri,
Brazi care monitorizeaza activitatea unitatilor: rafinaria ASTRA, PROTAN, TIMKEN,
UPETROM, Depoul CFR, Statia spalat vagoane, AMPLO SA, combinatul PETROBRrazi. Se
preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: NH3, NO2, SO2, H2S, HCHO, sulfati în suspensie
inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile
maxime zilnice (mg/mc) au variat intre:

0,154 mg/mc (Unitatea 2 Pompieri 2005) - 0,157 mg/mc (statiile Corlatesti, 2003)

În zona de Nord a municipiului Ploiesti sunt amplasate statiile ICERP si RENEL care
monitorizeaza activitatea unitatilor DERO-LEVER, BIANCA INTERNATIONAL,
FRIGORIFER Ploiesti si traficul rutier (DN 1). Astfel, se preleveaza si analizeaza urmatorii
indicatori: : NH3, NO2, SO2, HCHO, sulfati în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric,
pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile concentratiile maxime zilnice ( g/mc), au variat intre :
0,157 mg/mc ( ICERP, 2005) - 0,175 mg/mc (ICERP, 2003)

În zona de Vest a municipiului Ploiesti este amplasata statia A 131d33b .P.M. Prahova sediu care
monitorizeaza activitatea unitatilor COMBIPRA, AGROREB, ELECTROMETALICA si traficul
rutier, se preleveaza si analizeaza urmatorii indicatori: SO2, H2S, HCHO, NH3, CO, sulfati în
suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, fenoli, ozon, pulberi
sedimentabile concentratiile maxime zilnice (μg/mc), au variat intre :
0,156 mg/mc ( 2004) - 0,185 mg/mc (2003)
Centrul orasului este monitorizat de statia Palatul Culturii, punct ales pentru a urmari dispersia
poluantilor datorati industriei si în special a celor patru rafinarii de prelucrare a produselor
petroliere ce înconjoara orasul. Indicatorii prelevati si analizati sunt : NH3, H2S, HCHO, sulfati
în suspensie inclusiv aerosoli de acid sulfuric, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile,
concentratiile maxime zilnice (μg/mc) au variat intre:
0,157 mg/mc (2003) - 0,163 mg/mc (2003)
Reprezentând grafic variatia concentratiilor medii anuale în perioada 2003-2005, în
punctele mentionate se observa ca în toate punctele de prelevare concentratia maxima
anuala este mai mare decât valoarea limita, indicând niveluri ridicate de poluare cu
particule în suspensie.

În judetul Prahova, înca de la începutul anului 2000, din totalul celor 104 localitati, 44 dispuneau
de sisteme centralizate de alimentare cu apa. Procesul investitional în acest domeniu, în perioada
2001-2002, a fost dinamic, astfel ca aprox. 65 de localitati au în functiune sisteme
centralizate de alimentare cu apa.

O serie de localitati au beneficiat de fonduri de investitii pentru dezvoltarea si imbunatatirea

sistemelor de alimentare cu apa potabila. Astfel, prin fondurile Sapard s-au dezvoltat urmatoarele
proiecte: "Extindere retele distributie apa in comuna Brebu, satele Manastire si Megiesesc", "
Extindere si modernizare retele distributie apa in comuna Cornu", " Alimentare cu apa" in
comuna Fantanele, " Construire sistem zonal alimentare cu apa in comuna Valcanesti, comuna
Cosminele si comuna Dumbravesti", " Sistem zonal alimentare cu apa in comuna Jugureni -
satele Jugureni si Marginea Padurii si comuna Gura Vadului - satele Gura Vadului Persunari si
Tohani".

De asemenea, judetul Prahova a beneficiat si de proiecte finantate prin programul SAMTID, cum
ar fi " Reabilitarea sistemelor de transport si distributie a apei potabile in orasele mici si mijlocii
din judetul Prahova ".

Calitatea apei potabile este monitorizata de catre D.S.P.Prahova si producatorii/distribuitorii de

apa, conform HGR 974/2004.
În cursul anului 2005 au fost efectuate expertize la surse si statii de tratare a apei, controale
asupra sistemelor de stocare si supravegherea retelelor de distributie, cu recoltarea de probe ce au
fost analizate în laborator, la anumiti indicatori fizico-chimici si bacteriologici.

In laboratoarele D.S.P.J. Prahova au fost analizate in anul 2005: 5304 probe din reteaua de
distributie si 877 probe din fantani.

Din totalul de probe analizate, au fost necorespunzatoare: un numar de 1184 probe din

instalatiile centrale (579 probe necorespunzatoare bacteriologic, 442 probe necorespunzatoare
chimic si 163 necorespunzatoare chimic si bacteriologic) si 563 probe din fantani (291
necorespunzatoare bacteriologic, 94 necorespunzatoare chimic si 178 necorespunzatoare chimic
si bacteriologic).

Inventarierea informatica a retelei de distributie apa potabila a început în anul 2003, cu ajutorul
unui Sistem Informatic Geografic GIRIS, aflat în dotarea SC APA NOVA SA Ploiesti. La
nivelul anului 2005 existau 796 km lungime de retea apa potabila in Municipiul Ploiesti. Reteaua
de canalizare este în sistem unitar, la nivelul anului 2005 rezultând o lungime (inventariata
partial) de 288,4 km lungime.

Alimentarea cu apa a Municipiului Ploiesti se asigura din surse subterane si de suprafata; reteaua
de distributie este realizata în sistem inelar, cu diametre între 900-100 mm si o lungime de 796
km. Statiile de pompare de pe raza municipiului sunt: Podul Înalt, Crângul lui Bot, Gageni, Malu
Rosu, Muzicanti, Mihai Bravu.

Pentru îmbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor exista un proiect finantat prin
programul SAMTID - " Reabilitare sisteme de transport si distributie a apei potabile in orasele
mici si mijlocii din judetul Prahova " (AZUGA, BAICOI, BREAZA, BUSTENI, COMARNIC,
MIZIL, PLOPENI, SINAIA, SLANIC, URLATI,  VALENII DE MUNTE).
2.2.2.5 Situatia apelor uzate menajere si industriale

S.G.A. Prahova are în evidenta 424 de folosinte de apa în bazinul hidrografic Prahova, din care :
404 alimentari cu apa, 11 amenajari piscicole si 9 alimentari irigatii. Din acestea, majoritatea
(gospodarii orasenesti, agenti industriali din diferite sfere de activitate si alte activitati)
evacueaza ape uzate, care ajung direct sau indirect în cursurile de apa, astfel : 81 de unitati
evacueaza apele uzate direct în râuri, altele deverseaza în sisteme de canalizare oraseneasca sau
ale altor unitati industriale ori în bazine vidanjabile.

Majoritatea unitatilor dispun de statii de epurare, mai mult sau mai putin eficiente în înlaturarea
substantelor nocive din apa uzata. Evacuarea apelor uzate în sistemele de canalizare se face de
obicei dupa o prealabila epurare locala, de cele mai multe ori insuficienta fata de capacitatea de
epurare a statiilor finale.

O mare parte dintre statiile de epurare sunt construite cu multi ani în urma si, datorita lipsei
posibilitatilor financiare si a exploatarii intensive si îndelungate, au devenit necorespunzatoare
cerintelor actuale.

Separat de automonitoringul unitatiilor, reprezentantii S.G.A. Prahova recolteaza si analizeaza în

mod curent probe de apa uzata evacuata în cursurile de apa, cu o frecventa stabilita în directa
legatura cu impactul asupra receptorului.

La elaborarea sintezei de calitate pe anul 2005, s-au luat în considerare si s-au întocmit fisele
anexate pentru 62 guri de evacuare de la 57 de unitati din cele 81 cu evacuare directa în cursurile
de apa. Celelalte unitati au o importanta redusa (impact neglijabil asupra cursului de apa) sau n-
au functionat în 2005.

Incarcarile apei uzate evacuate cu poluanti, cât si depasirile acestora fata de limitele
reglementate, au fost stabilite pe baza datelor stocate de programul Qual 2003 - subsistemul Ape
uzate.

Privind volumele de apa evacuata în anul 2005 se constata ca acestea au crescut în raport cu anul
anterior (50.9 fata de 45.8 mil.mc/an), în principal pe seama repornirii activitatii S.C. Petrotel-
Lukoil (5.1 fata de 2.4 mil. mc/an) si cresterii productiei la combinatul petrochimic Petrobrazi (6
fata de 2.6 mil. mc/an).

Asa cum se vede si din grafic, cea mai mare pondere în volumul de apa evacuat în cursurile de
apa o au gospodariile comunale. Acestea au avut o scadere a cantitatilor de apa evacuate în anii
2002-2004, probabil din cauza campaniilor de contorizare a consumului casnic, intrând acum pe
un palier în jurul valorii de 30 mii mc. Celelalte evolutii, pentru celelalte ramuri economice, sunt
nesemnificative.